Dorian Furtună Filosofice

Vor veni aici străinii, aproape inevitabil (arabi, vietnamezi sau tadjici, poate evrei, dar și alții), care nu-și încap în propriile țări sau îndură vitregii, și își vor crea aici afaceri, diaspore, familii, viață decentă. Își vor realiza un fel de „vis moldovenesc”, comparativ cu realitatea de la ei de-acasă. Și vor demonstra că se poate de trăit bine pe pământ moldovenesc, în climatul moldovenesc, în apartamentele și casele părăsite de moldoveni. Se vor bucura de toamnele noastre și ne vor mulțumi, poate, în rugile lor de noapte, că le-am lăsat o țară pustie și atât de bine așezată. Abia atunci vom înțelege ce-am făcut și ce-am pierdut; cu mintea moldoveanului cea de pe urmă...

Ceea ce trebuie schimbat în această țară este imnul. Sub așa imn adormitor nu vrei nici să lupți, nici să trăiești, nici să mori.

Îmi dau seama că valorile noastre sunt valori de fostă colonie. Ospitalitate, tradiție, mister – acestea sunt bunuri pe care o provincie le oferă unui stăpân sau unui ins din afară, aflat în căutare de distracții. Dacă analizăm atent cu ce ne mândrim noi – dansuri, cântece, bucate și vinuri, zestre, vii și livezi, fete frumoase ș.a. – vom constata că oferim produse de consum imediat, creăm emoții ale buricului. Vrem să fim pe placul trupesc și emotiv al altora. Cultura moldovenească e o cultură a festinului. E una neintelectuală. Dacă ne uităm la evrei, la britanici, la aceiași ruși, constatăm că ei produc venerație. Ei nu se laudă cu campioni la dans, ci cu premianți Nobel, nu cu vinuri mustoase, ci cu scriitori geniali, nu cu fete frumoase, ci cu educație aleasă. Nu cu beciuri, ci cu tancuri, la urma urmelor... Pseudovalorile cu care ne mândrim constituie o diagnoză a complexului nostru provincial; să fim pe placul altora, să fim demni de laudă gratuită, să-i desfătăm pe străini. E o formă de adaptare caracteristică celor slabi și lipsiți de încredere în propriul potențial; o adaptare mereu salvatoare pe termen scurt, dar falimentară pe termen lung. Excelăm ca popor prin lăutărism și prin sumisiunea noastră, inclusiv prin supușenia cu care preluăm modelele politice, ideologice, identitare impuse din exterior. O inventariere a propriilor valori e ceea ce ne trebuie acum. Numai dacă nu vrem să rămânem și peste decenii cu imaginea unui popor care știe doar să muncească zdravăn în câmp, apoi să cânte și să joace, cu ulciorul în mână și cu poalele ridicate.

Un masacru de zeci și zeci de copaci maturi și sănătoși în pădurea de la Dumbrava. Barbarism cu știrea celor responsabili de "protecția pădurilor", care lucrează probabil pentru lemne.md. Asta în timp ce suntem îndemnați să plantăm primăvara niște puieți cât varga, care vor înlocui abia peste vreo 20-30 de ani acești arbori viguroși doborâți aiurea.

Cel care a vrut să arate că tot omul are viciile sale și nimeni nu e pur, a inventat cuvântul "integritate"... )

Folosul filosofiei. Te învață să te întrebi de mai multe ori la rând "De ce?" înainte de orice proiect, pornire sau decizie. Și îți dai seama relaxat că la majoritatea acestor porniri se cuvine să renunți... )

Cum faci ca un pendul să revină la o extremă? Îl forțezi să atingă mai întâi extrema opusă... Acesta e blestemul ideologiilor sub care trăim.

Un masacru de zeci de copaci maturi și sănătoși în pădurea de la Dumbrava. Barbarism cu sau fără știrea celor responsabili de "protecția pădurilor". Asta în timp ce suntem îndemnați să plantăm primăvara niște puieți cât varga, care vor înlocui abia peste vreo 20-30 de ani acești arbori viguroși doborâți aiurea.