Dorian Furtună Filosofice
رفتن به کانال در Telegram
Reflecții, filosofie, etologie, antropologie, psihologie evoluționistă și tot ce ne pune pe gânduri...
نمایش بیشتر803
مشترکین
اطلاعاتی وجود ندارد24 ساعت
+37 روز
+930 روز
در حال بارگیری داده...
کانالهای مشابه
ابر برچسبها
هیچ دادهای
مشکلی وجود دارد؟ لطفاً صفحه را تازه کنید یا با مدیر پشتیبانی ما تماس بگیرید.
اشارات ورودی و خروجی
---
---
---
---
---
---
جذب مشترکین
سپتامبر '26
سپتامبر '26
+10
در 1 کانالها
اوت '26
+14
در 1 کانالها
Get PRO
ژوئیه '26
+9
در 0 کانالها
Get PRO
ژوئن '26
+9
در 0 کانالها
Get PRO
مه '26
+7
در 1 کانالها
Get PRO
آوریل '26
+7
در 1 کانالها
Get PRO
مارس '26
+27
در 2 کانالها
Get PRO
فوریه '26
+8
در 0 کانالها
Get PRO
ژانویه '26
+9
در 0 کانالها
Get PRO
دسامبر '25
+13
در 1 کانالها
Get PRO
نوامبر '25
+20
در 0 کانالها
Get PRO
اکتبر '25
+23
در 1 کانالها
Get PRO
سپتامبر '25
+17
در 1 کانالها
Get PRO
اوت '25
+22
در 2 کانالها
Get PRO
ژوئیه '25
+6
در 0 کانالها
Get PRO
ژوئن '25
+10
در 1 کانالها
Get PRO
مه '25
+55
در 2 کانالها
Get PRO
آوریل '25
+10
در 1 کانالها
Get PRO
مارس '25
+5
در 1 کانالها
Get PRO
فوریه '25
+18
در 2 کانالها
Get PRO
ژانویه '25
+4
در 1 کانالها
Get PRO
دسامبر '24
+2
در 1 کانالها
Get PRO
نوامبر '24
+13
در 0 کانالها
Get PRO
اکتبر '24
+9
در 1 کانالها
Get PRO
سپتامبر '24
+11
در 0 کانالها
Get PRO
اوت '24
+12
در 0 کانالها
Get PRO
ژوئیه '24
+24
در 0 کانالها
Get PRO
ژوئن '24
+45
در 0 کانالها
Get PRO
مه '24
+28
در 1 کانالها
Get PRO
آوریل '24
+11
در 1 کانالها
Get PRO
مارس '24
+41
در 3 کانالها
Get PRO
فوریه '24
+18
در 1 کانالها
Get PRO
ژانویه '24
+32
در 1 کانالها
Get PRO
دسامبر '23
+69
در 3 کانالها
Get PRO
نوامبر '23
+28
در 1 کانالها
Get PRO
اکتبر '23
+185
در 1 کانالها
Get PRO
سپتامبر '23
+4
در 0 کانالها
Get PRO
اوت '23
+12
در 0 کانالها
Get PRO
ژوئیه '23
+24
در 0 کانالها
Get PRO
ژوئن '23
+2
در 0 کانالها
Get PRO
مه '23
+1
در 0 کانالها
Get PRO
آوریل '23
+10
در 0 کانالها
Get PRO
مارس '23
+3
در 0 کانالها
Get PRO
فوریه '23
+5
در 0 کانالها
Get PRO
ژانویه '23
+11
در 0 کانالها
Get PRO
دسامبر '22
+5
در 0 کانالها
Get PRO
نوامبر '22
+3
در 0 کانالها
Get PRO
اکتبر '22
+7
در 0 کانالها
Get PRO
سپتامبر '22
+11
در 0 کانالها
Get PRO
اوت '22
+12
در 0 کانالها
Get PRO
ژوئیه '22
+376
در 0 کانالها
| تاریخ | رشد مشترکین | اشارات | کانالها | |
| 19 سپتامبر | +1 | |||
| 18 سپتامبر | +1 | |||
| 17 سپتامبر | +1 | |||
| 16 سپتامبر | +1 | |||
| 15 سپتامبر | 0 | |||
| 14 سپتامبر | 0 | |||
| 13 سپتامبر | +1 | |||
| 12 سپتامبر | 0 | |||
| 11 سپتامبر | +1 | |||
| 10 سپتامبر | +1 | |||
| 09 سپتامبر | 0 | |||
| 08 سپتامبر | 0 | |||
| 07 سپتامبر | 0 | |||
| 06 سپتامبر | 0 | |||
| 05 سپتامبر | 0 | |||
| 04 سپتامبر | 0 | |||
| 03 سپتامبر | 0 | |||
| 02 سپتامبر | +1 | |||
| 01 سپتامبر | +2 |
پستهای کانال
Ați observat, poate, că în filmele documentare din trecut, înregistrate afară, se aud mai mereu triluri de păsări sau zumzet de insecte. Vorba oamenilor era acoperită de sunetele vii ale naturii. Acum nu mai este așa. Scenele video nu mai sunt la fel de sonore natural ca altă dată; nici măcar la țară. Acum filmele transmit fie sunetele mașinilor, fie vuietul vântului, fie liniștea stearpă.
Am devenit sufocanți și pandemici pentru planeta asta.
| 2 | Merg printre rafturile de cărți și îmi zâmbește chemător fiecare titlu. | 81 |
| 3 | Dorința lui Toma de Aquino de a deveni călugăr nu era pe placul tatălui său, care voia nepoți la casă și un fiu gospodar. El l-a încuiat pe Toma într-o cameră și i-a strecurat pe ușă o fată goală, ca să-l readucă pe băiat pe calea cea dreaptă, omenească. Toma a alungat fata, a fugit de acasă pe geam și s-a călugărit... Ei, cum să nu fii considerat aproape sfânt după o ispravă atât de neisprăvită?
Sfântul Augustin, se știe, fusese mai uman în tinerețea sa, deloc lipsită de aventuri și de amor libertin. E vestită rugămintea lui: „Dă-mi Doamne castitate, dar nu acum, nu acum...”
Diverse sunt căile care duc la sfințenie; unele ocolind instinctele, altele trecând purificator prin ele. | 108 |
| 4 |  +1Cele două titluri sunt scoase de sub tipar, într-o versiune editorială nouă (la Editura Cuantic, din București). De săptămâna viitoare, ele vor fi prezente în librăriile rețelei Cărturești.
Acum cititorii din România vor putea răsfoi cartea în librării, vor testa pe loc mesajul și stilul cărții și, probabil, se vor lăsa convinși să o ia acasă... ) | 135 |
| 5 | Exercițiul plank și practica de mindfulness – două perversiuni moderne pentru corp și minte. În primul caz te încordezi să nu te miști, în al doilea – să nu gândești.
Bunicii noștri, obosiți de muncă, obțineau asta mult mai simplu; se culcau și trăgeau un somn bun. ) | 147 |
| 6 | Un om abia dacă ajunge să trăiasca vreo 30 000 de zile în toată viaţa sa. Dintre care vreo 5 000 de zile îi revin copilariei și adolescenţei rapid zburătoare. Iar alte 5 000 de zile revin vârstei înaintate şi bătrâneţilor grele. Așadar, ne rămân vreo 20 000 de zile de viață adultă activă, dintre care cam jumătate s-au consumat. Mai avem doar 10 000. O nimica toată. Dar așa și nu ne-am învăţat să nu irosim zilele aiurea. | 152 |
| 7 |  AI în afara controlului uman. În acest fragment, dintr-un interviu pe care l-am oferit acum 3 ani și ceva, am prevăzut dinamica pe care o va urma Inteligența Artificială. Azi în sfârșit au început să se îngrijoreze și unii CEO care se ocupă de producerea AI. Nu e prea târziu, oare? AI a trecut la etapa autoîmbunătățirii recursive, când fiecare generație va învăța din experiența precedentei, în progresie exponențială. Fără a mai fi prea mare nevoie de om... Doar de energia pe care acesta o poate oferi. | 169 |
| 8 | Și bine a zis-o filosoful Slavoj Zizek:
"Libertatea e când poți spune Nu". | 161 |
| 9 | Ați observat că în ultimele decenii sunt publicate tot mai multe studii și rețete despre cum să fiți mai eficienți, mai productivi, mai focalizați pe activitatea voastră la locul de muncă? Cine credeți că are nevoie de productivitatea voastră și de ce?... ) Cine și ce anume așteaptă de la voi? Și care este interesul lor să vă vrea energici și eficienți?
Gândiți-vă că productivitate sporită și hărnicie se cerea de la sclavi, din partea stăpânilor. Și de la muncitorii sărmani din fabrici, în perioada lansării capitalismului. Și tot asta se cere și acum, în perioada exploatării capitaliste subtile, nedetectabile la prima vedere.
Oamenii liberi din Antichitate nu trebuiau să fie grăbiți, productivi și eficienți, ci se mulțumeau să fie situați într-un fel de armonie calmă cu un mod de viață așezat și plin de respect față de valoarea și demnitatea umană.
Iar acei artizani antici, moderni sau contemporani care simțeau (și simt) pasiunea vocației și a creației, nu au avut niciodată nevoie de motivații externe și de imboldul de a munci mai cu hărnicie. Tonusul lor era oricum la cote înalte și se menținea foarte bine pe o motivație internă, izvorâtă din senzația că se ocupau de ceea ce le place cu adevărat. Acea motivație lăuntrică se hrănea din sentimentul că își descoperiseră rostul existenței și din impresia clară că își pun în valoare talentele și individualitatea.
Când aceste senzații, sentimente și impresii există în om, el se automotivează și nu are nevoie de îndemnuri din afară. Iar dacă are nevoie de asemenea îndemnuri și stimulări, poate că omul se ocupă nu de ceea ce-i place, nu de ceea ce îl împlinește și îl reprezintă cu adevărat?
De aceea, întrebați-vă: cine, cui și pentru ce se adresează azi cu sfaturi de a fi harnic și productiv? Cine sunt stăpânii contemporani, care își zoresc lucrătorii; și cine sunt noii sclavi, care fac munci pentru supraviețuire și confort, și nu pentru bucuria lucrului bine făcut?... | 167 |
| 10 |  Proaspăt tipărită la Editura Cuantic, București, pentru cititorii din România. | 164 |
| 11 | Fericirea nu există – aceasta e probabil una dintre cele mai nepopulare idei și afirmații din câte pot fi. Oamenii nu suportă să-i lipseşti de această speranță, de acest vis de lux, de această autoamăgire vanitoasă. Ei sunt gata să renunțe la orice altceva – la credința în zeu, la viața de apoi, la mitul despre bunătatea omenească, la falsa idee că nașterea lor ar avea un sens mistic, ei pot renunța chiar și la identitatea cu care s-au născut (și tot mai des o fac) – la orice pot renunța oamenii, nu şi la pretenția de a se considera fericiți.
Dacă îi spui omului că nu poate fi și nu va fi niciodată cu adevărat fericit, el se crede jignit, nedreptățit, revoltat sau pe alocuri amuzat de tupeul afirmației. Și va face uz de toate tertipurile și de toate argumentele biografice de care dispune, pentru a te convinge că el, anume el, știe ce este fericirea și a simțit-o nu o singură dată (de parcă fericirea ar fi o simplă emoție, care ba vine, ba pleacă).
Nu, omul nu poate admite să fie lipsit de fericire, fiindcă asta e ca și cum l-ai lipsi de esența credințelor sale cele mai egocentrice, deci cele mai intime și mai dragi lui. Cultul fericirii a confiscat definitiv mintea generațiilor moderne și omul e convins că dacă va rămâne fără credința în fericire, viața sa va deveni pustie. Și pentru un om care nu vede alt țel al traiului decât să fie fericit, așa o fi; perspectiva sa e doar pustietatea…
El crede, așadar, că fără de pretinsa fericire nimic nu mai e la fel de valoros în lumea asta. Că restul – toate celelalte bunuri și bucurii mici – nu mai contează. El chiar așa crede. Bietul de el... | 186 |
| 12 | Cum funcționează judecata omenească. E foarte simplu.
Luăm un caz. Un număr de oameni se plâng pe organizarea maratonului în centrul orașului în weekend. Și cer alt loc pentru desfășurarea lui.
Cum funcționează judecata noastră omenească? Dacă și tu alergi, acei oameni n-au dreptate. Dacă tu nu alergi, ei probabil au dreptate.
E simplu. Și așa e în judecarea "obiectivă" a tuturor lucrurilor. Depinde dacă ești personal implicat și afectat sau nu. ) | 199 |
| 13 | Am ajuns la concluzia că o filosofie care se vrea terapeutică (utilă și comodă psihicului nostru) este o falsă filosofie; ea alunecă în psihoterapie ordinară. O filosofie adevărată nu trebuie să țină cont de cerințele, de mofturile și de slăbiciunile firii omenești, ci să pună un diagnostic lucid și nepăsător realității și omului...
Și cred că de la Socrate se trage tradiția asta – încercarea sterilă de a face lumea mai bună și mai acceptabilă, iar Platon, cirenaicii și școlile elenistice au amplificat ideea că filosofia poate și trebuie să fie terapeutică, să-i aducă omului fericirea, să creeze o societate mai justă. Socrate a strivit filosofia autentică și originară de până la el – cea a naturfilosofilor, a fiziologilor și a sofiștilor și nu întâmplător Nietzsche s-a revoltat împotriva lui Socrate, ca împotriva celui care a încercat să facă filosofia călduță și utilă, în loc să o lase să fie lucidă... | 212 |
| 14 | Ei și ce-o să faceți când AI o să anuleze dintr-un moft tot internetul și toate arhivele adunate în calculator? Și despre asemenea scenarii se vorbește deja cu îngrijorare.
Eu de mult vă spuneam: prețuiți cărțile, creați biblioteci private, căutați titluri care vor fi greu de găsit în vremuri de cenzură tehnototalitaristă. Ce-i în mână nu-i minciună. Iată că această vorbă strămoșească e actuală și în epoca AI. Inclusiv cu privire la depozitarea cunoștințelor... ) | 217 |
| 15 | După Aristotel, diferența dintre sclavi și oamenii liberi este că sclavii trebuie să fie utili, în timp ce oamenii liberi își pot permite să practice orice îndeletnicire le place, fără a se gândi la utilitatea socială sau imediată a muncii și activității lor.
Și să ne gândim aici dacă nu cumva suntem mai curând sclavi decât liberi.
Tot după Aristotel, aceeași diferență e între științe și filosofie: științele trebuie neapărat să fie utile, să fie folositoare; ele sunt sclavele omului, altfel nu-și justifică existența. Și numai filosofia își poate permite să se preocupe de lucruri aparent inutile, abstracte, nepopulare; filosofarea este un exercițiu al minții, o jonglare a cunoștințelor, de dragul satisfacției și al căutărilor pur intelectuale. | 205 |
| 16 | În șah se întâmplă uneori o situație ciudată. Atunci când unul dintre jucători greșește și face o mutare ilogică și nechibzuită, al doilea jucător, luat prin surprindere de eroarea oponentului, greșește la rândul său, mai ales dacă este în criză de timp. La modul practic, un joc prost al unuia face prost și jocul altuia.
În deciziile politice și geopolitice e deseori la fel. Un politician care greșește în vreo decizie, un lider care are un mesaj isteric și face mutări neinspirate îl determină și pe adversarul său să se manifeste în același mod – să facă declarații nechibzuite, să acționeze în pripă, să își coboare nivelul discursului. Și după cum devine prost jucată o partidă de șah – din cauza erorii unuia care generează o eroare reciprocă –, e prost jucată și politica unei țări sau a unei regiuni. Sau a lumii în întregime. | 227 |
| 17 | Invidia e un fel de comunism în gândire. Invidiosul vrea să-i vadă pe cei din jur egali cu sine sau ușor inferiori: în avuție, în talent, în rezultatele muncii, în bucuriile vieții, în toate...
Noi, ca popor, avem o mentalitate comunistă. Preferăm un egalitarism mediocru, mai degrabă decât originalitatea și performanța individuală. Apreciem talentele străinilor (într-un mod oarecum slugarnic), însă detestăm cu fudulie remarcabilul de care dau dovadă semenii și apropiații noștri.
La noi, invidia reprezintă un tipar cognitiv moștenit generațional, ca un efect toxic al unei adaptări de demult a țăranilor care nu tolerau să răsară prea tare vreunul dintre ei; ca nu cumva să se îmboierească vecinul și să-i lase în umbră. | 251 |
| 18 | Elitele intelectuale au creat democrația, iar democrația a eliminat din sistemul ei elitele intelectuale. | 264 |
| 19 | Școala a falimentat complet în pregătirea intelectuală a copiilor în epoca Internetului, gadgeturilor și AI. Se adeverește că misiunea principală a școlii trebuia și trebuie să fie... deprinderea copiilor cu cititul cărților. Anume cititul, lectura, cartea reprezintă instrumentul optim (dacă nu ideal) de cultivare a gândirii analitice, a imaginației, a capacității de concentrare, a răbdării și focalizării atenției. Vreme de secole, anume prin lucrul aprofundat cu textul cărților au fost create marile talemte și au fost crescute generații de savanți, gânditori, inventatori și reformatori sociali.
Azi școala trebuie să aibă ca prioritate supremă lucrul colectiv în clasă cu o carte. Apoi cu alta. Apoi cu altele. Ca elevii să citească și treacă prin mintea lor zeci de cărți, analizate cu creionul, asimilate cognitiv, înțelese etic și estetic.
Dacă nu este pus ca principiu fundamental și prioritar acest exercițiu -- al lecturii de dragul deprinderii cu lectura --, mă tem că toate celelalte discipline vor fi așezate papagalicește pe minți crude cognitiv și confiscate de gadgeturi. | 680 |
| 20 | Ce frumos și ce profund se gândea și se scria în secolele XIX-XX, când autorul nu era grăbit să-și plaseze scriitura pe rețele sociale, pentru a impresiona pe-o clipă un public grăbit și el, grăbit să fie impresionat gratuit și să-i impresioneze la rândul său pe alții... De la Impresionismul concetual de acum un veac am ajuns azi la impresiile de duzină și nenumărate cu care e hrănită privirea plictisită a contemporanilor. | 243 |
