584
订阅者
-224 小时
-17 天
+7830 天
吸引订阅者
九月 '26
九月 '26
+1
在0个频道中
八月 '26
+101
在11个频道中
Get PRO
七月 '26
+36
在1个频道中
Get PRO
六月 '26
+31
在3个频道中
Get PRO
五月 '26
+30
在0个频道中
Get PRO
四月 '26
+41
在0个频道中
Get PRO
三月 '26
+154
在2个频道中
Get PRO
二月 '26
+33
在0个频道中
Get PRO
一月 '26
+18
在0个频道中
Get PRO
十二月 '25
+273
在1个频道中
| 日期 | 订阅者增长 | 提及 | 频道 | |
| 02 九月 | 0 | |||
| 01 九月 | +1 |
频道帖子
| 2 |  +6Vă invităm la Neurodiversity Forum 2026!
Primul forum offline despre neurodiversitate din Moldova. În program — experți de top, cazuri practice, adaptarea, integrarea profesională și susținerea copiilor și adulților neurodivergenți. Programul și speakerii —mai jos pe imagini.
Pentru cine: psihologi, pedagogi, specialiști HR, părinți și toți cei preocupați de acest subiect.
📍 Chișinău
📅 7 noiembrie
Locurile sunt limitate. Înregistrarea și detaliile https://atipici.md/
Ne vedem la forum! | 131 |
| 3 |  +3Nu este normal și nici corect ca anul școlar să înceapă fără ca toți copiii să aibă manuale pe bancă. Accesul egal la cărți și la informație este un drept simplu, nu un privilegiu.
Cum se poate soluționa problema cu sprijinul tuturor pentru a găsi rapid soluții, astfel încât niciun elev să nu rămână în urmă din cauza lipsei materialelor. Fiecare copil merită șansa de a învăța în condiții normale. | 131 |
| 4 |  Nu aștepta să ghicească: 5 obiceiuri care pot schimba o relație
Uneori, relația se poate transforma prin câteva obiceiuri simple.
1. Primul: nu mai tăcea din supărare.
Buze țuguiate, răceală, aluzii și așteptarea ca celălalt să înțeleagă singur ce s-a întâmplat rareori apropie oamenii.
Mult mai eficient este să spui:
„Mă deranjează când se întâmplă asta. Mi-aș dori să fie altfel.”
Atunci când îți exprimi direct emoția, partenerul are măcar șansa să te audă și să te înțeleagă.
2. Al doilea: înlocuiește pretențiile cu rugăminți.
Nu:
„Ar trebui să înțelegi și singur.”
Ci:
„Pentru mine este important să faci acest lucru.”
Claritatea nu distruge romantismul. Ea elimină jocul de-a ghicitul, care duce la acumularea resentimentelor.
3. Al treilea: nu mai face comparații.
„Uite ce face soțul prietenei mele…”
„La alți bărbați…”
Astfel de replici rareori motivează. De cele mai multe ori, îl fac pe celălalt să intre în defensivă.
Dacă simți că îți lipsește ceva, vorbește despre nevoia ta, nu despre relațiile altora.
4. Al patrulea: nu te preface independentă atunci când, de fapt, ai nevoie de sprijin.
„Mă descurc singură” poate suna uneori cu mândrie, dar în interior poate însemna:
„Mi-e teamă să cer ajutor și să fiu refuzată.”
Să ceri ajutor nu este o slăbiciune. Este o modalitate de a construi un parteneriat, nu o competiție.
5. Al cincilea: observă și apreciază implicarea celuilalt.
Nu este nevoie să organizezi o ceremonie pentru fiecare cană de cafea.
Dar, dacă omul de lângă tine se străduiește, este important să observi acest lucru.
Abonați-vă la DINCOLO DE TIPARE, aici învățăm să construim relații sănătoase. | 127 |
| 5 |  没有文字... | 139 |
| 6 | Clasa I: emoții, întrebări și provocări
Trecerea de la grădiniță la școală este un moment important și încărcat emoțional pentru copil și întreaga familie. Pregătirea psihologică începe cu mult înainte de 1 septembrie și este mai importantă decât pregătirea materială sau cognitivă.
Copilul are nevoie să învețe să-și exprime emoțiile, să-și controleze impulsurile, să asculte, să urmeze instrucțiuni, să împartă, să coopereze și să aibă încredere în propriile forțe. Aceste abilități se dezvoltă prin relații armonioase în familie și prin interacțiunile de la grădiniță. Copilul învață mai ales din ceea ce vede, nu doar din ceea ce i se spune.
Vorbiți despre școală într-un mod pozitiv și evitați să o prezentați ca pe „bau-bau”. Spuneți-i că școala aduce responsabilități și experiențe noi, nu doar greutăți. Asigurați-l că poate veni oricând să vă povestească ce i se întâmplă și transmiteți-i că este iubit indiferent de comportamentul său. Cu una-două săptămâni înainte, vizitați școala și faceți cunoștință cu învățătorul. Discutați despre temerile și curiozitățile lui cu calm, fără să-i transmiteți propriile neliniști.
Copilul poate simți în același timp curiozitate, entuziasm, teamă și nesiguranță. Ajutați-l să fie sociabil, comunicativ și independent, păstrând dumneavoastră o atitudine relaxată și încrezătoare. Evitați să asociați începerea școlii cu alte schimbări importante în viața lui.
După începerea școlii, oferiți-i timp să se relaxeze, apoi stabiliți un program clar pentru teme. Pregătiți un spațiu liniștit, fără obiecte care îi distrag atenția, și ajutați-l să intre treptat într-o rutină. Puteți stabili reguli simple, de exemplu: joaca, televizorul sau ieșitul afară au loc după efectuarea temelor.
Încurajați efortul și progresul, nu doar rezultatul. Lăudați concret ceea ce a făcut bine, oferiți ajutor atunci când are nevoie și evitați criticile. Greșelile fac parte din învățare și pot deveni oportunități de îmbunătățire. Apreciați încercarea, răbdarea și munca depusă.
Nu comparați copilul cu alții. Comparația trebuie făcută doar cu propriile lui rezultate, pentru a observa progresul. Oferiți-i încredere, așteptări realiste și mesaje precum: „Cred în tine”, „Știu că poți” și „Sunt mândru/mândră de efortul tău”.
Temele nu trebuie să ocupe tot timpul copilului și nu ar trebui să interfereze cu odihna, joaca și relaxarea. Un copil susținut emoțional va învăța mai ușor și își va păstra motivația pe termen lung.
Succes în clasa I!
Cu drag,
Cezara Dilevschi | 152 |
| 7 |  Va provoc la un challenge! Poze pe 1 septembrie și pe 31 mai. Apoi le punem
Ambele să facem
O comparație? | 150 |
| 8 |  Доброе утречко и с первым днем осени | 150 |
| 9 |  „Limba română, dulce comoară,
Ne unește zi de zi,
O purtăm cu drag în suflet,
Oriunde ne-am afla, copii.”
La mulți ani de Ziua Limbii Române! Să o vorbim cu mândrie, să o păstrăm vie și să ne bucurăm de frumusețea ei. | 185 |
| 10 |  Când se întâlnesc doi hibrizi au ce discuta… 🙃
Sergiu Badan | 774 |
| 11 |  +1Deci da nu vă aud dacă nu sunteți uspeşnîe | 219 |
| 12 |  Neața dragilor. V ați băut cafeluța? | 214 |
| 13 |  Neata! | 222 |
| 14 |  Neata frumosilor. Cei cu pisicosi, voi tot așa vă începeți diminețile? Cu ele ? | 265 |
| 15 |  Улыбаемся 😉 спокойненько во вечера | 256 |
| 16 |  35 de ani de la o independență declarată — dar, din perspectiva unui psihoterapeut, 35 de ani în care n-am reușit niciodată cu adevărat s-o trăim.
O persoană care depinde financiar de altcineva, oricât de mult și-ar dori să se declare liberă, rămâne prizonieră acelei dependențe. La fel și o țară. Am semnat un act de independență în 1991, dar sărăcia cronică ne-a ținut, de atunci, într-o formă de servitute economică — față de creditori externi, față de puteri care ne influențează deciziile, față de propria noastră clasă politică, care a gestionat resursele țării ca pe o pradă, nu ca pe o moștenire comună.
Sărăcia nu e doar o statistică. E o stare psihologică — cronică, ea induce un sentiment permanent de lipsă de control, de neputință învățată, exact tiparul unei persoane abuzate care nu mai crede că poate ieși din ciclu. La nivel de națiune, sărăcia ne-a menținut dependenți: de remitențele diasporei, de ajutoare externe, de resurse energetice controlate din afară. Nu poți fi cu adevărat independent când supraviețuirea ta zilnică depinde de altcineva.
Un sfert din populație a plecat nu pentru că a vrut, ci pentru că acasă nu a găsit un sistem care să-i ofere demnitate economică. Iar cei rămași duc, mulți dintre ei, aceeași povară — salarii care abia acoperă traiul, un sistem care nu investește real în oameni.
Poate cel mai dureros adevăr, la 35 de ani, e acesta: nu am fost niciodată cu adevărat independenți. Am avut un steag, un imn, o graniță pe hartă — dar independența reală, cea economică, cea instituțională, cea a deciziei libere, ne-a scăpat mereu printre degete, sub guvernări care au gestionat sărăcia noastră mai bine decât au gestionat dezvoltarea.
La mulți ani, Republica Moldova. Poate ziua în care vom sărbători independența adevărată abia urmează. | 283 |
| 17 |  BREAKINGNEWS. Toate subdiviziunile poliției sunt în ALERTǍ. O fetiță de 4 anișori a dispărut, cu puțin timp în urmǎ, din Policlinica din Criuleni, în timp ce se afla cu întreaga familie în instituția medicală. În timp ce mama era cu un copil la consultația medicului, iar tatăl cu celălalt copil, fetița a rămas în coridor în așteptarea părinților. În momentul în care tatăl a revenit, fetița nu mai era. Primele verificări în instituție au fost efectuate, dar minora nu a fost depistatǎ. Una dintre persoanele prezente în instituție a declarat cǎ a vǎzut cum fetița a fost urcatǎ într-o mașină de culoare neagră. Toate traseele sunt supuse verificărilor totale, urmează să fie ridicate toate imaginile video de pe camerele de supraveghere și alte măsuri speciale. https://t.me/indexMLD | 21 |
| 18 | Pe cazul băiatului autist agresat în plină stradă de un avocat, vreau să vă împărtăş o veste importantă. A fost intentat dosar penal. Am fost audiată și eu ca martoră și inițiatoarea postărilor. Merci vouă ca ați distribuit masiv și cazul în scurt timp a primit o rezonanță.
Vă pot confirma că poliția își face datoria cu maximă seriozitate și sârguință. Daunele fizice și psihologice suferite de copil sunt adânci, dar pașii spre dreptate au fost făcuți.
În mijlocul acestei lupte, mesajul primit de la mama băiatului m-a atins profund și m-a făcut să mă gândesc la diferența uriașă de atitudine pe care o întâlnim, din păcate, între societatea noastră și alte locuri.
Redau mai jos mesajul ei primit în această dimineață:
„Așa o situație. La piscină a apărut o familie cu un băiat, poate cu un an mai mare ca flăcăul meu. Ultimul, nițam-nișam, înoată spre băiatul nominalizat și cu poftă îl împroașcă cu apă. Remarc că A. întotdeauna se ține departe de noi, cu excepția când vrea ceva să obțină. Fuga alerg în apă și mă implic să remediez situația, și să explic părinților că nu suntem agresivi și că încercăm să modelăm o joacă.
Mai tare m-am mirat că părinții stau în picioare, privesc situația zâmbind. Din apă le strig părinților că A. nu-i va face nimic rău fiului lor și să nu se teamă de noi. Ei în continuare larg zâmbesc. Pentru mine ceva neobișnuit, deoarece așteptam să fiu ghiontită cu «doamna, aveți grijă de copilul dumneavoastră. Nu vedeți ce face?»
La restaurant dau cu ochii de mama zâmbăreață și îmi cer iertare. În replică ea îmi răspunde: — Fiți pe pace. Eu cunosc comportamentele copiilor cu autism.”
E dureros să realizezi cât de mult ne-am obișnuit cu teama de a fi judecați. În Moldova, o mamă a unui copil cu nevoi speciale trăiește aproape mereu cu scutul ridicat, pregătită pentru priviri crude, reproșuri sau, în cel mai grav caz, agresivitate fizică și verbală din partea celor care ar trebui să protejeze legea.
Textul mamei arată însă o altă lume posibilă — una întâlnită peste hotare, unde empatia nu este o excepție, ci o stare naturală. Diferența dintre un pumn ridicat în stradă și un zâmbet cald la o piscină nu ține de resurse, ci de umanitate. Copiii noștri nu au nevoie de milă și nici de agresivitate; au nevoie doar de o societate care să înțeleagă, să protejeze și să accepte.
Mergem înainte pentru dreptate, dar și pentru o schimbare de mentalitate de care avem atât de multă nevoie. Cezara Dilevschi | 1 561 |
| 19 |  Reacțiile celui mic nu reprezintă simple mofturi, ci mesaje profunde pe care încearcă să ți le transmită.
Cei mici nu declară direct: „Simt că nu contez pur și simplu”, ci exprimă acest lucru prin gesturi pe care cei mari le numesc, de obicei, caprice sau un caracter dificil. În spatele fiecărei manifestări se află o nevoie neîmplinită.
Ascultarea excesivă, dorința de a face pe plac tuturor și încercările de a ghici starea adultului arată că iubirea este percepută drept o recompensă pentru purtarea „exemplară”. Cel mic învață astfel să merite ceva ce i se cuvine necondiționat.
Izbucnirile de furie, certurile și stricarea jucăriilor sunt adesea singurul mod de a spune „nu mă aude nimeni”, atunci când vorbele calme nu funcționează.
Refuzul de a se desprinde de tine și plânsul la orice despărțire indică o lipsă de predictibilitate. Mediul înconjurător pare un loc incert, unde adultul drag poate dispărea fără veste.
Inventarea unor întâmplări neadevărate arată că este prea înfricoșător să fii sincer. Când adevărul aduce pedeapsă sau dezamăgire, imaginația devine un scut de protecție.
Atunci când cel mic își asumă rolul de adult — își alină mama, veghează starea tatălui și își ascunde propriile trăiri — înseamnă că îi lipsește permisiunea de a fi copil.
Teama continuă de a greși, plânsul pentru o notă mică și incapacitatea de a se juca fără să caute victoria arată că lipsește dreptul la greșeală. Acceptarea pare condiționată doar de rezultate.
Durerile frecvente de burtă, de cap sau stările de oboseală fără o cauză medicală sunt modul prin care corpul vorbește, deoarece lipsește obiceiul de a discuta despre emoții.
Abonați-vă la „DINCOLO DE TIPARE”; învățăm împreună să construim relații sănătoase.
#ParentingConștient #PsihologiaCopilului #NevoileCopilului #EmoțiileCopilului #RelațiaPărinteCopil #CopilInterior #EducațieCuBlândețe #AtașamentSecurizant #CreștereCuBlândețe #CopiiFericiți #PărințiConștienți #SănătateEmoțională #VindecareEmoțională #ComunicareCuCopilul #FărăEtichete #NuSuntMofturi #AscultăÎțiCopilul #IubireNecondiționată #FamilieSănătoasă | 220 |
| 20 | 没有文字... | 1 |
