Caută Mântuirea

La mulți ani tuturor celor care poartă nume de flori multă sănătate, mulți ani cu bucurie și ajutor de la Dumnezeu ! @cautamantuirea

Intrarea Domnului în Ierusalim Cine n-a fost să îl întâmpine pe Domnul atunci când a intrat în Ierusalim ca un împărat şi cine n-a strigat atunci: „Osana, Fiul lui David”?! Dar n-au trecut decât patru zile și acelaşi popor, cu aceeaşi limbă, striga: „Răstigneşte-L, răstigneşte-L”! Uimitoare prefacere! Dar ce să ne minunăm? Nu facem și noi acelaşi lucru atunci când după primirea Sfintelor Taine – Trupul şi Sângele Domnului -, îndată ce ieşim din biserică uităm tot, și evlavia noastră, şi milostivirea lui Dumnezeu faţă de noi, şi ne lăsăm, ca şi mai înainte, în voia faptelor iubirii de sine: la început „neînsemnate”, apoi mai mari, şi poate că, mai înainte chiar de a trece patru zile, măcar că nu vom striga altuia: „Răstigneşte-L!”, îl vom răstigni pe Domnul în noi înşine. Și toate acestea Domnul le vede şi le rabdă! Slavă îndelungii Tale răbdări, Doamne! Sfântul Teofan Zăvorâtul, Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an @cautamantuirea

Robul 1036 💚 @cautamantuirea

”Lazăre, vino afară!” Și a ascultat cel fără suflare, pe Cel ce i-a dat suflare... @cautamantuirea

Cel ce Se poartă pe umerii heruvimilor şade pe mânz pentru noi "Să ne veselim toţi credincioşii cu un glas, aducând lui Hristos şi noi acum, ca pruncii aceia, stâlpăride virtuţi. Să-I întindem haine de fapte dumnezeieşti şi cu taină să-L primim în suflete." "Stâlpări de fapte bune să aducem, fraţilor, lui Hristos Dumnezeu, Celui ce vine ca un om să pătimească de bunăvoie pentru noi, ca să dăruiască tuturor nepătimire, cu puterea Dumnezeirii." "Cel ce Se poartă pe umerii heruvimilor ca un Dumnezeu, şade pe mânz pentru noi, venind spre junghiere de bunăvoie. Veniţi cu osârdie, să-L lăudăm cu stâlpări." Sâmbăta Floriilor, la Vecernia mică Cea mai cuprinzătoare imagine a momentului pe care am văzut-o vreodată este cea din Triod... @cautamantuirea

Sâmbăta lui Lazăr Biserica Ortodoxă sărbătorește astăzi una dintre cele mai mari minuni ale Domnului nostru Iisus Hristos și anume învierea lui Lazar, prietenul Domnului, cel care era mort de patru zile. Vorbind despre învierea lui Lazăr, părintele Iosif Vatopedinul spune: „Domnul nostru Iisus Hristos, Care Și-a dus la bun sfârșit misiunea și a tămăduit rana ­atotomenească și Care în șase zile urma să Se predea Preacuratelor Sale Patimi, prin care avea să pecetluiască desăvârșirea mântuirii noastre, a arătat ucenicilor Săi și îndeobște întregii lumi, ca pregustare, că există înviere din morți și că El este cu adevărat «Învierea și Viața». Chiar înainte de aceste fapte cutremurătoare, adică de Învierea Domnului, a avut loc înainte cu șase zile învierea lui Lazăr. L-a înviat pe Lazăr nu atât pentru a arăta puterea măreției Sale dum­nezeiești, de altfel o făcuse și mai înainte cu alte prilejuri, ci ca să arate că de-acum era aproape vestea nimicirii morții și vestea învierii depline a firii umane și a întregii restaurări a firii «celei supuse stricăciunii» din pricina căderii omului”. Dumnezeu este atotputernic, dar nu ne forțează să-L iubim. Așteaptă să ne venim în fire și să părăsim calea largă, cea a morții sufletești și să înviem pentru viața adevărată. Imnologia și sinaxarele Bisericii mărturisesc că Lazar când a ieșit din mormânt, era alt om! Altul era când a revenit din morți. Noi, ne dorim să devenim… alții? Ne dorim să putem spune asemenea Apostolului: „M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.” „Învierea lui Lazăr și intrarea triumfală a lui Hristos în Ierusalim închipuie nădejdea învierii de obşte, precum şi intrarea lui Hristos în inima curată a omului. Aceste sărbători trebuie să depăşească stadiul de evenimente exterioare şi să devină prăznuiri lăuntrice”. IPS Ierotheos Vlachos @cautamantuirea

Domnul intră în Ierusalim, fără cai şi care măreţe, fără nici o strălucire exterioară În timpul acestui post am citit din Sfântul Luca al Crimeei. Am găsit în predicile lui multe cuvinte care mi-au adus lacrimi în ochi, printre care şi cel la Duminica Floriilor, din care iată un fragment: “Acum prăznuim unul dintre cele mai mari evenimente din viaţa pământească a Domnului nostru Iisus Hristos: intrarea Lui sărbătorească în Ierusalim. În zilele acelea, cetatea era plină cu oameni veniţi de pretutindeni la marea sărbătoare a Paştilor. Ea răsuna de zvonurile privitoare la Marele Proroc şi Făcător de minuni din Nazaret, Ce tocmai săvârşise cea mai mare dintre nenumăratele Sale minuni - învierea lui Lazăr, care zăcuse patru zile în mormânt, şi aştepta sosirea Lui, şi se pregătea să îl întâmpine sărbătoreşte. Hristos Se ferise întotdeauna de cinstiri, poruncindu-le dracilor pe care îi scotea să nu dea de ştire că El este Fiul lui Dumnezeu, iar celor vindecaţi să nu povestească despre minunea vindecării lor. Acum însă venise vremea să descopere oamenilor vrednicia Sa de Mesia şi intrarea în Ierusalim avea drept scop tocmai lucrul acesta: să vestească tuturor că a venit Mesia. Totuşi, El n-a venit ca să Se facă împărat pământesc ori să aşeze poporul israelit mai presus de toate celelalte popoare, deşi tocmai aceasta era aşteptarea iudeilor. Împărăţia lui Hristos nu este din această lume, şi slava Lui nu putea să aibă nimic în comun cu strălucirea de paradă a împăraţilor pământeşti. El Se arată în Ierusalim cu o înfăţişare sărăcăcioasă şi smerită: fără cai şi care măreţe, fără nici o strălucire exterioară. Dar orice slavă pământească este nimicnică şi se risipeşte ca fumul. Este, totuşi, o altă slavă, nemăsurat mai înaltă: slava vitejeştii smerenii, a blândeţii, a virtuţii - fiindcă aceste mari calităţi duhovniceşti sunt nemăsurat mai înalte decât toate atributele exterioare ale puterii şi stăpânirii. Împărăţia lui Hristos nu este din această lume şi slava Lui trebuia să fie de alt fel - mai presus de lume, dumnezeiască. Şi El a dobândit această slavă prin smerita Sa intrare în Ierusalim. Şedea pe asin ţinându-şi capul nu ridicat cu semeţie, ci adânc plecat, şi înrourând sfinţii Săi obraji cu râuri de lacrimi. El S-a descoperit poporului israelit ca Mesia smerit şi pătimitor, liniştit şi blând, Care trestia frântă nu o va zdrobi şi feştila ce fumegă nu o va stinge (Is. 42, 3). Pentru ce plângea? Aflăm din propriile Lui cuvinte: Ierusalime, Ierusalime! Dacă ai fi cunoscut şi tu în ziua aceasta cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi (Lc. 19, 41-42). O, dacă ai fi priceput că Eu sunt Mesia, Care a venit să te mântuiască, că Eu sunt împăratul tău - nu pământesc, ci ceresc! Domnul ştia ce va trebui să îndure poporul, care avea să se lepede de El. Ştia că vor veni oştile romane şi vor împresura Ierusalimul, că îl vor supune grozăviilor de nedescris ale asediului, că cetatea va fi nimicită, încât nu va mai rămâne din el piatră peste piatră, şi că templul va suferi aceeaşi soartă. O, dacă Ierusalimul ar fi ştiut că slujeşte mântuirii lui! Se întâmplă ca omul să meargă pe o cale greşită, iar milostivirea lui Dumnezeu să îl oprească printr-un cutremur adus de nenorocire sau boală, prin care îi spune: Dacă ai fi cunoscut şi tu în ziua aceasta cele ce sunt spre pacea ta! Cu fiecare dintre noi se întâmplă că Domnul stă la uşa inimii noastre şi bate încetişor, aşteptând să I se deschidă şi să I se dea drumul înăuntru, bate ca un sărac la uşa noastră.” Sfântul Luca al Crimeei – La porţile Postului Mare Iată cum Dumnezeu, Cel ce pe toate le poate, Cel ce pe toate le ştie, se lasă la cheremul omului. Ştie că urmează să Îl răstignim, că suntem făţarnici, că azi zicem şi noi, împreună cu evreii, Osana, iar peste câteva zile Îl punem pe cruce… Şi, cu toate acestea, NE IUBEŞTE. Şi ne arată că slava acestei lumi este trecătoare, în timp ce bucuria cea adevărată o găsim doar în Împărăţia lui Dumnezeu. @cautamantuirea

Sâmbăta lui Lazar Astăzi este Sâmbăta lui Lazăr, zi în care ne aducem aminte de învierea lui Lazăr de către Domnul, una din cele mai mari minuni săvârşite de El în faţa evreilor, dovadă şi faptul că a doua zi a fost întâmpinat cu mare alai, ca un Biruitor, la intrarea Sa în Ierusalim. "Minune mare şi neobişnuită s-a săvârşit astăzi; că strigând Hristos pe mortul cel de patru zile, din mormânt l-a sculat şi prieten l-a numit. Deci să-L lăudăm pe Dânsul, ca pe Cel preaslăvit, ca pentru rugăciunile dreptului Lazăr, să mântuiască sufletele noastre". Triod, Sâmbăta din Săptămâna Floriilor @cautamantuirea

https://donorbox.org/doneaza-pentru-sahista-maria Vă rog mult să trimiteți link-ul mai departe dacă știți persoane/firme care ne pot ajuta. Maria s-a calificat la cele mai importante 3 competiții internaționale - Campionatul european, Campionatul mondial și Cupa Mondială de șah. Ea are asigurată cazarea și masa. Problema e pt însoțitor... Plus avionul... Vă mulțumim! @cautamantuirea

Canoane Ortodoxe https://canoaneortodoxe.ro/index.php?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR0GsXBMd6LI-VP68iImoQsB71gIhR5aqY-QvIEA9lNS3gIG3gZbD5RQwBQ_aem_Aff6ingrdB2eCWr32icM6m5bdGq1FKvfUKn7DnHNlD6vkcWAIr60_g6pWiKMhe6xIDEZfk81meIYTToVtJzIRjt0