Drepturi Civile Digitale

Asociația pentru Tehnologie și Internet intră într-o scurtă vacanță de vară. 🍀 Ne revedem în septembrie!

Oricine poate accesa informații din repository-uri de cod care sunt private sau care au fost șterse, pe GitHub. TruffleSecurity a postat un articol care detaliază cum implementarea GitHub permite oricărui utilizator să acceseze informații din fork-uri care au fost șterse, din repository-uri șterse și inclusiv din repository-uri private. Nu e vorba de un bug, ci este o consecință a implementării pe care GitHub a ales-o. Articolul de la TruffleSecurity detaliază scenariile individuale și pașii pe care un utilizator ar trebui să îi urmeze pentru a verifica dacă repository-urile sale au expus informații critice, precum chei de API, credențiale sau alte date cu entropie mare. Accesarea datelor presupune un pas intermediar de generare a hash-urilor commit-urilor individuale, dar, dacă un utilizator folosește forma scurtă a hash-ului, acestea sunt trivial de generat. Bottleneck-ul l-ar reprezenta rate limiting-ul pe care îl face GitHub. În concluzie, atâta timp cât există un fork, orice commit în network-ul acelui repository va exista pentru totdeauna.

Elveția a decis că toate programele software folosite de guvern trebuie să fie software liber, cu surse deschise. Această nouă lege impune tuturor organismelor publice să publice codul sursă al software-ului dezvoltat de sau pentru acestea, cu excepția cazului în care drepturile terților sau problemele de securitate împiedică acest lucru. Această abordare de tipul "bani publici, cod public" are drept scop sporirea transparenței, securității și eficienței operațiunilor guvernamentale. O abordare similară, deși nu la fel de radicală, vedem și în Germania, unde ministerul digitalizării al statului Schleswig-Holstein a anunțat că statul său nu va mai folosi softare cu surse închise, ci software liber, cu surse deschise. Acesta a dat ca exemplu faptul că vor migra de la sistemul de operare Windows la Linux, respectiv de la Microsoft Office la LibreOffice.

Pegasus este numele programului software care înfioară persoanele implicate direct în politică și societatea civilă, nu doar în Uniunea Europeană, ci în întreaga lume. Newsletter-ul Misreport de azi include o secțiune scrisă de Alex Ștefănescu, de la ApTI, despre Pegasus, despre evoluția procesului intentat împotriva companiei care-l deține, NSO Group și despre implicarea statului israelian. În 2019, WhatsApp a dat în judecată NSO Group în Statele Unite ale Americii. Creatorii Pegasus au susținut dintotdeauna că vând aceste spyware puternic doar guvernelor și doar cu aprobarea Ministerului Apărării din Israel. Atunci când a fost dată în judecată, compania NSO Group a susținut că a acționat ca un agent al unui guvern străin, deci are imunitate suverană de executare. Curtea de apel a considerat, însă, că legea federală din Statele Unite ale Americii, FISA (Foreign Sovereign Immunities Act) are întâietate. Apoi, în februarie 2024, curtea de judecată a obligat NSO Group să trimită către compania WhatsApp informații despre „spyware-ul relevant”. În iulie, în același an, compania WhatsApp depus documente la tribunal în care subliniază faptul că „nu au primit încă nici un [subliniere originală] document legat de spyware-ul relevant, în procesul de descoperire.” Guvernul Israelian s-a implicat direct în protejarea documentelor companiei NSO Group. Încă din iulie 2020, guvernul a confiscat documentele din sediul companiei, pentru a nu putea să fie folosite în procedura de descoperire. Mai mult, același guvern a emis o ordonanță de interdicție, împiedicând mass-media israeliană să publice informații cu privire la confiscare. Acțiunile Israelului demonstrează cât de sensibile sunt informațiile deținute de compania NSO Group și cât de periculoasă pentru siguranța națională ar fi scurgerea acestora în domeniul public. Aceste revelații au fost publicate de către ONG-ul francez Forbidden Stories al cărui misiune este „să continue și să publice munca altor jurnaliști care se confruntă cu amenințări, închisoare sau crimă”. Investigația pe care aceștia au derulat-o alături de Amnesty International se bazează pe informații publicate de hackerii din grupul Anonymous For Justice pe portalul Distributed Denial of Secrets, organizație non-profit.

Un nou atac la care sunt vulnerabile serverele de DNS a fost publicat de o echipă de cercetători din China. Acest noi tip de atac a primit numele TuDoor. Atacul constă în trimiterea unor pachete de DNS malformate către servere de DNS, căutând să cauzeze erori de logică pe partea severului, la procesare. Această strategie poate fi folosită pentru a construi atacuri de otrăvire a cache-ului, denial-of-service sau de consum al resurselor. Descrierea TuDoor începe cu o metaforă foarte interesantă: "DNS-ul e comparabil cu șahul, pentru că regulile de bază sunt simple, dar generează nenumărate variante de mutări". Cercetătorii au dovedit că 24 de implementări software de DNS sunt vulnerabile la acest atac, inclusiv BIND, PowerDNS și Microsoft DNS. De asemenea, TuDoor poate fi folosit pentru a exploata vulnerabilitățile din 7 sisteme de operare de router, 18 servicii de DNS publice și cam 23.1% din DNS resolverii publici. Echipa a comunicat vulnerabilitățile mai întâi entităților afectate și 18 dintre entitățile contactate au răspuns în mod pozitiv și au inițial o procedură de remediere a vulnerabilităților, cu consultarea echipei de specialiști. Printre aceste 18 entități se numără BIND, Chrome, Cloudflare și Microsoft.

În 2012, o coaliție de producători de hardware și software din întreaga industrie a adoptat Secure Boot pentru a se proteja împotriva unei amenințări la adresa securității care se prefigura de mult timp. Anume, programele malware care ar putea infecta BIOS-ul, firmware-ul care încarcă sistemul de operare de fiecare dată când un computer pornește. O dată ce un virus infectează BIOS-ul, el poate să fie imun la încercări de detecție și eliminare. Până în prezent, principalii actori din domeniul securității - printre care Microsoft și Agenția Națională de Securitate a SUA - consideră Secure Boot drept un fundament important, dacă nu chiar esențial, al încrederii în securizarea dispozitivelor în unele dintre cele mai critice medii, inclusiv în controlul industrial și în rețelele întreprinderilor. Recent, cercetătorii de la firma de securitate Binarly au dezvăluit că Secure Boot este complet compromis pe mai mult de 200 de modele de dispozitive vândute de Acer, Dell, Gigabyte, Intel și Supermicro. Cauza: o cheie criptografică care stă la baza Secure Boot pe aceste modele, care a fost compromisă în 2022. "Este o mare problemă", a declarat Martin Smolár, un analist malware specializat în rootkit-uri care a analizat cercetarea Binarly. "Este practic o ocolire nelimitată a Secure Boot pentru aceste dispozitive care utilizează această cheie de platformă. Așadar, până când producătorii de dispozitive sau OEM vor furniza actualizări ale firmware-ului, oricine poate, practic... să execute orice malware sau cod în timpul boot-ului sistemului. Desigur, este necesar un acces privilegiat, dar aceasta nu este o problemă în multe cazuri."

"În multe situații, privatul poate să aibă mai multe informații despre tine decât are statul, și aici asistăm la două chestiuni. Privatul folosește datele tale în propriul scop, care poate să fie de reclamă, de marketing, de îmbunătățirea produsului, etc. Însă vedem și situația în care statul vine și cere privatului informațiile respective", declară Bogdan Manolea de la ApTI pentru un articol publicat de Panorama. Articolul explorează schimbarea de percepție legată de Internet și de gradul de confidențialitate al informațiilor și conversațiilor pe care le generăm online. Atunci când comunicăm prin aplicații de chat, e-mail sau Direct Message, setările de confidențialitate nu previn, totuși, scurgeri de informații. Cealaltă persoană poate oricând să facă o captură de ecran cu tot ceea ce i-am spus și să distribuie informația unor terți. Bogdan afirmă, în articol, că un gest similar, acela de a re-distribui o postare pe care un utilizator a marcat-o ca fiind doar pentru cei din lista sa de prieteni "este o încălcare a vieții private, pentru că scopul tău a fost să publici doar către prietenii tăi. Nu a fost să publici către prietenii tăi și să le dai prietenilor tăi să-l ia și să-l facă public sau să-l dea la alții. Nu a fost să publici către 200 de prieteni. Este comunicarea către un alt public, cu care tu nu ai fost de acord". În acest sens, este extrem de important să înțelegem ce poate face tehnologia și ce nu poate. Criptarea end-to-end ne poate proteja confidențialitate informațiilor de cazul în care terțe persoane încearcă să o acceseze în tranzit sau atunci când e stocată pe un server. Însă, criptarea nu poate opri destinatarul să facă un screenshot (sau chiar și o poză) și să distribuie, astfel, informația. Pe platformele de socializare, există grupuri care sunt marcate ca fiind private, însă au mii de membri. În aceste situații, siguranța pe care o avem este diminuată și diluată - nu cunoaștem toți participanții, așa că ar fi indicat să tratăm distribuirea de informații pe aceste grupuri tot ca pe un mediu semi-public. Nu există răspunsuri simple, iar tehnologia a adăugat însă un strat de complexitate peste o problemă oricum spinoase: încrederea în oameni.

Finanțarea software-ului liber, cu surse deschise (FOSS - free and open source software) ține în picioare proiecte importante, chiar critice, pe care se bazează sistemele IT pe care le folosim zi de zi. Programul Next Generation Internet (NGI) al UE a sprijinit ani de zile software-ul liber, cu surse deschise. Acum, însă, pare că prioritățile s-au schimbat. Netzpolitik a publicat un document în curs de finalizare al programului Horizon Europe din care Next Generation Internet (NGI) își primește finanțarea. Proiectul nu alocă nicio finanțare pentru NGI pentru anul 2025. Dat fiind că o bună parte din toată infrastructura Internetului și inclusiv din măruntaiele dispozitivelor pe care le folosim depind de programe FOSS, ApTI consideră crucială susținerea acestor proiecte. Așa că am semnat o scrisoare deschisă, adresată Comisiei Europene, care cere continuarea finanțării proiectelor FOSS prin programul Next Generation Internet. Am postat întreg conținutul scrisorii pe site. Contextul nici nu putea să fie mai bun pentru a discuta acest subiect. Un incident a afectat aproape 1% din toate dispozitivele care rulau Windows împreună cu un sistem de securitate de la CrowdStrike și acum Microsoft comunică public faptul că, dacă i-ar fi permis să monitorizeze tot ce se întâmplă pe dispozitivele care rulează sistemele lor de operare, atunci poate nu s-ar întâmpla astfel de incidente. În alte cuvinte, această firmă din sectorul privat, care dezvoltă software cu surse închise, susține că protecțiile pe care UE le oferă confidențialității utilizatorilor le pun bețe-n roate.

Vineri, un incident IT ne-a arătat cât de fragile sunt sistemele IT. Vineri, așa cum scria și Casa Jurnalistului, calculatoarele care rulau sistemul de operare Windows, împreună cu un software de securitate de la CrowdStrike, au început prin a se opri, apoi, la repornire, au intrat într-un ciclu de reporniri succesive. Efectele s-au simțit imediat. Zborurile au fost întârziate sau anulate în Sydney (Australia), în Hong Kong, India, Dubai, Berlin și Amsterdam. Sistemele IT din spitale nu mai funcționau suficient de stabil așa că multe spitale au ales să suspende operații care nu erau strict necesare. În Statele Unite ale Americii, numărul de urgență, 911, nu a funcționat în unele state. Microsoft estimează că 8.5 milioane de dispozitive care rulează Windows au fost afectate, adică mai puțin de 1% din numărul total de dispozitive cu Windows instalat. Eroarea care a stat la baza acestui incident vine dintr-o actualizare a unui sistem de securitate dezvoltat de CrowdStrike. Conform website-ului CrowdStrike, actualizarea care conținea o eroare a fost publicată la 04:09, iar o nouă actualizare, care rezolva problema cauzată de prima, a fost publicată la 05:27. Unul dintre factorii care au prevenit remedierea rapidă a problemei a fost faptul că dispozitivele afectate se tot reporneau - deci, nu reușeau să descarce și să instaleze actualizarea care remedia problema. Acest incident a fost rezultatul unei erori umane, nu al unui atac cibernetic. Incidentul este o dovadă clară a faptului că sistemele IT critice din viețile noastre sunt doar pe atât de sigure și performate pe cât sunt procesele de dezvoltare software de riguroase. Erorile vor apărea inevitabil, așadar una din problemele dificile ale digitalizării este construirea unor sisteme reziliente. Știrile false nu au lipsit nici ele din peisaj. Mai multe publicații au dat o știre care susține că Southwest Airlines, în Statele Unite ale Americii, nu a fost afectat de incident pentru că folosesc doar Windows 95 și Windows 3.1 pe dispozitivele lor - deci, sisteme de operare din '92-'95. Publicația DigitalTrends dă ca sursă o postare de pe X (Twitter) care, deși nu e marcată evident ca fiind satiră, totuși nu oferă absolut nici o dovadă. Forbes este citat ca sursă pentru informația conform căreia sistemele Southwest Airlines folosesc Windows 95 și 3.1, însă articolul Forbes menționează doar faptul că software-ul care creează orarul de zbor al piloților ar rula pe aceste sisteme de operare. Au apărut și atacatori care se folosesc de incident. Un fișier .zip a început să fie distribuit, sub pretextul că o dată dezarhivat și executat, va rezolva problema cauzată de CrowdStrike. Executabilul, însă, încarcă un software de monitorizare la distanță.

A intrat Windowsul în blue screen și lumea s-a oprit în loc 🟦 Aeroporturi din Europa, America, Asia au rămas fără cloud în cea mai aglomerată zi din an ⛈️ Un update de securitate a blocat Windowsul și cele mai “securizate” sisteme au căzut primele 💀 Bănci din toată lumea, porturi, spitale sunt afectate 😵‍💫 Sky News, Canal+ și alte televiziuni și-au întrerupt transmisiunea 🤐 În SUA a picat linia de urgență 911 😱 Nu e un cyber attack, ci o eroare care se repară chiar acum 🤓 Dar arată cât de fragile sunt rețelele informatice care țin lumea în mișcare 🤖

Inteligența artificială Gemini de la Google scancează PDF-uri găzduite de Google Drive fără permisiune. Colac peste pupăză, nu e clar dacă putem dezactiva treaba asta, nici unde e se aplică și unde nu. Recent, un thread pe Twitter (X) a scos la iveală faptul că Gemini scanează conținutul documentelor încărcate de utilizatori în Google Drive în mod automat. Poate partea cea mai tragic-comică din tot threadul este faptul că autorul întreabă chiar pe Gemini cum poate fi dezactivată această scanare, iar modelul de AI îi indică setări care nu există, de fapt. Până la urmă, autorul a găsit setările, doar că a descoperit că rezumatele Gemini din Gmail, Drive și Docs erau deja dezactivate. Atât threadul de pe Twitter cât și un articol din Tom's hardware descriu mai multe detalii despre unde e localizat acest comportament (pare să se fi manifestat în Google Workspace Lab, deci poate nu afectează chiar orice document încărcat în Drive).

Cel puțin șase dintre cei mai importanți angajați Google din domeniul confidențialității datelor și al reglementărilor au părăsit compania în ultimele luni, iar o echipă importantă de supraveghere a programelor sale de inteligență artificială a fost desființată. Echipa de confidențialitate pentru învățarea automată a Google, un grup cheie care oferea consultanță cu privire la politica juridică și de confidențialitate pentru inteligența artificială, a fost desființată în februarie și doar doi membri ai echipei mai fac parte din companie în prezent, potrivit unui inginer Google actual, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a proteja statutul lor în cadrul companiei. Echipa de inovare responsabilă a companiei, care examina proiectele companiei pentru a se asigura că acestea se aliniază la principiile sale de etică a IA, a fost, de asemenea, desființată recent, conform unui raport WIRED din ianuarie. O altă echipă pe care Google a redus-o recent este echipa Legal Investigations Support, care răspunde solicitărilor guvernamentale pentru datele utilizatorilor, a raportat Washington Post în iunie. Astfel de experți și astfel de echipe din cadrul companiei Google pot decide să oprească anumite produse din a fi lansate sau să anuleze intenții de achiziții ale companiei, dacă aceste acțiuni prezintă riscuri etice sau juridice. În societatea civilă și în guverne, astfel de experți sunt considerați esențiali în marile companii de tehnologie. În propriul lor loc de muncă, însă, acești experți observă o tendință ca puterea lor să fie diminuată sau ca ei să fie realocați pe alte proiecte, dați afară sau constrânși să își înmâneze propria demisie, în momentele în care companiile intenționează să facă acțiuni riscante, pe care nu le pot justifica intern.

Apple a trimis o nouă serie de notificări utilizatorilor de iPhone care au fost țintele unor atacuri spyware. John-Scott Railton de la Citizen Lab a postat un thread pe X (Twitter) reamintind faptul că acestea trebuie luate în serios și că alertele au fost importante în munca de documentare a atacurilor spyware. Dacă ați primit o astfel de notificare sau cunoașteți o persoană care a primit-o, puteți contacta direct helpline-ul de la Access Now. Veridicitatea notificării se poate verifica. Alerta e trimisă pe e-mail, prin iMessage și va apărea și în contul de Apple ID online, care poate fi accesat în browser. Josh Long a postat un screenshot cu alerta, așa cum apare în Apple ID. Railton aminește utilizatorilor de iPhone / Apple Watch / tabletă Apple să activeze Lockdown Mode în cazul în care intuiesc că pot fi vizați de atacuri spyware prin prisma muncii pe care o fac. În viziunea lui, notificările trimise de Apple sunt "semnale pozitive, greu de falsificat, conform cărora compania se implică direct în problema mercenarilor și o abordează într-un mod din ce în ce mai matur."

Mai sunt mai puțin de cinci luni până la alegerile din SUA, iar publicul are mai puțină vizibilitate decât oricând când vine vorba de cum se distribuie mesajele politice pe Facebook și Instagram. Compania Meta a închis în august software-ul CrowdTangle, pe care cercetători, jurnaliști și societatea civilă se bazau ca să monitorizeze cum se propagă informația (și mai ales dezinformarea) pe Facebook și Instagram. Meta susține că oferă o alternativă mult mai bună, denumită Meta Content Library (MCL). O investigație Proof News în colaborare cu Tow Center for Digital Journalism, și Algorithmic Transparency Institute arată, însă, că MCL este o unealtă extrem de limitată, care exclude o mare parte din persoanele care lucrează la monitorizarea discursului politic online. Jurnaliștii, cercetătorii și observatorii electorali au utilizat CrowdTangle pentru a monitoriza postări și interacțiuni pe Facebook și Instagram. Instrumentul a ajutat jurnaliștii să documenteze creșterea vizibilității discursului de extremă dreaptă pe Facebook, a monitorizat persoanele influente în timpul alegerilor și a urmărit dezinformarea în domeniul sănătății în timpul pandemiei. MCL oferă câteva funcționalități noi - poate cea mai notabilă este abilitatea de a vedea câte persoane au văzut o postare publică - însă îi lipsesc multe dintre funcționalitățile care au făcut din CrowdTangle o unealtă esențială. MCL nu permite exportarea datelor din platformă, nu arată evoluția vizibilității unei postări în timp, nu oferă link-uri directe către postări și are mai puține funcționalități care să permită colaborarea. CrowdTangle permitea utilizatorilor să monitorizeze anumite pagini grupate în liste, ceea ce lipsește din MCL. Dar transparența datelor nu este singura problemă, spun cercetătorii. Cine are acces este la fel de important. Spre deosebire de CrowdTangle, care a fost deschis pentru a fi utilizat de oricine, MCL este restricționat la cercetătorii universitari și persoane din sectorul non-profit, ceea ce exclude jurnaliștii. Meta spune că decizia sa de a închide CrowdTangle este un efort de a îndeplini cerințele de acces la date stabilite de Legea privind serviciile digitale (DSA) a Uniunii Europene. Dar Comisia Europeană a indicat că MCL nu îndeplinește cerințele sale. În aprilie, Comisia a inițiat proceduri oficiale împotriva Meta cu privire la posibile încălcări ale DSA.

VPN-urile sunt greu de blocat complet și eficient, așa că Rusia își schimbă strategia. Creatorii de aplicații mobile de VPN susțin că Apple a scos din versiunea de App Store accesibilă în Rusia 25 de aplicații de VPN. Cum Internetul din Rusia e acum monitorizat și multe dintre website-urile considerate "vestice" și "propagandistice" sunt blocate, multe persoane de pe teritoriul Rusiei se bazează pe aplicații de VPN ca să se informeze. (Profităm de ocazie să menționăm că s-a lansat și un soi de clonă de YouTube în Rusia, care pare că este acum saturată de conținut piratat și pornografic. Colac peste pupăză, utilizatorii încearcă să mânărească pe această aplicație numărul de vizualizări. Nu e ca și cum problema asta e unică - am avea-o și pe YouTube în sine, dacă nu ar exista automatizări de moderare a conținutului șlefuite de-o decadă. Ne declarăm însă triști - mai în glumă - că Rusia nu a folosit o instanță de PeerTube.)

Misreport a publicat o analiză ApTI în cea mai recentă ediție de newsletter. Alex de la ApTI scrie despre #ChatControl și despre noul grup de lucru format din forțele de ordine din statele membre UE supranumit Going Dark.

Comisia Europeană este cu ochii pe Apple, pentru posibile încălcări ale Regulamentului privind piețele digitale (DMA). Comisia a trimis deja o evaluare preliminară către Apple, care susține că modul de funcționare al App Store-ului nu permite dezvoltatorilor de aplicații să indice utilizatorilor alternative de a cumpăra aceeași aplicație (posibil la preț redus) din alte surse. Apple poate acum să analizeze punctul de vedere al Comisiei, să răspundă sau să schimbe modul de funcționare al App Store-ului. Abia în 12 luni din momentul trimiterii acestei sesizări inițiale ar putea Comisia să adopte o decizie de neconformitate. Comisia investighează și alte detalii ale modelului de funcționare al ecosistemului de aplicații Apple, dezvoltate de programatori externi. Anumite elemente ale acestui model funcționează într-un model care ar putea fi contrar DMA-ului. Comisia menționează aici costul pe care dezvoltatorii trebuie să îl plătească către Apple (Core Technology Fee), procesul anevoios prin care trebuie să treacă utilizatorii pentru a instala o aplicație din afara App Store-ului și criteriile de eligibilitate pentru dezvoltatori.

Patronatul Antreprenorilor Contabili din România a anunțat un protest, azi, în București, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la OUG-urile legate de e-TVA și e-Factură. Ei circulă și o petiție, sub sloganul "Fără haos în legislația fiscală! Vrem predictibilitate!" care a ajuns deja la 50.000 de semnături. Acesta este mesajul lor: "Într-o țară în care mediul de afaceri ar trebui să fie susținut și încurajat, suntem martorii unei realități alarmante: lipsa de transparență și comunicarea deficitară a instituțiilor statului, care par să adopte măsuri pe furiș, noaptea, fără consultare și fără a ține cont de impactul devastator pe care îl au asupra contribuabililor și a afacerilor. Acesta este contextul în care ne aflăm astăzi, un context în care haosul legislativ și teroarea fiscală devin norma." "Recenta publicare a OUG 69/2024 și OUG 70/2024 fără nicio consultare publică și aprobarea acestora în doar două zile reprezintă doar vârful aisbergului. Aceste ordonanțe, care includ măsuri precum e-TVA și e-Factura, nu sunt doar exemple de digitalizare prost implementată, ci și manifestări ale unui sistem care ignoră complet principiile democrației și ale dialogului social. Este revoltător cum se poate modifica o lege organică printr-un OUG, fără consultare, fără transparență și fără respect pentru cei afectați direct de aceste schimbări."

Avem alternativă criptată end to end la Google Docs. Protonmail a lansat Proton Docs, un echivalent de Google Docs care funcționează cu Proton Drive. Atât persoana care creează un Proton Doc, cât și colaboratorii trebuie să folosească un cont de Protonmail - dar vestea bună e că acestea sunt gratuite!

Ministerul Educației a dat un OUG care ne duce pe toți cu un pas mai aproape de monitorizare generală normalizată încă de pe băncile școlilor. OUG 95/2024 a apărut sâmbătă în Monitorul Oficial, într-o formă diferită de cea inițială, pusă în dezbatere publică în martie. La momentul respectiv, Ministerul a mințit că această propunere fusese scrisă după o consultare cu Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Directorul juridic al ANSPDCP spunea că "nu este de acord cu propunerea Ministerului Educaţiei" de a introduce camere audio-video în sălile de clasă, fără acordul profesorilor și părinților. Așa că, în varianta actuală, e necesar un acord înaintea instalării camerelor. Acordul cui? OUG-ul zice: "Unitatea de învăţământ preuniversitar poate decide, cu acordul majorităţii simple a părinţilor sau reprezentanţilor legali ai elevilor minori şi a elevilor majori şi salariaţilor unităţii de învăţământ, cu privire la instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, precum şi în scopul prevenirii actelor de violenţă fizică şi/sau psihică care pot apărea în spaţiul şcolar". Foarte important "sau"-ul ăla, care ne amintește un pic de un copil care întreabă și pe mami și pe tati și consideră că doar cel care îi dă acordul are dreptate. Dar ce te faci când nici mami, nici tati nu vor? Ministerul a oferit școlilor încă o posibilitate: atunci când există un risc crescut de violenţă în spaţiul şcolar, fiind înregistrat un număr semnificativ de sesizări privind săvârşirea unor acte de violenţă fizică şi/sau psihică, sistemul de monitorizare se poate instala fără aprobare, fiind necesar doar ca persoanele de mai sus să fie informate. Sistemul poate funcționa pentru maxim un an calendaristic, cu posibilitatea prelungirii intervalului în cazul în care circumstanțele în baza cărora s-a luat decizia instalării se prelungesc. Avotcatnet a publicat o analiză a acestui OUG, care detaliază alte neajunsuri și alte portițe prin care regimul de monitorizare poate fi extins. Ce vrem noi să subliniem este că vedem foarte clar, în acest OUG, același spirit pe care l-am văzut și în #ChatControl, ba chiar și în propunerea PNL de verificare a vârstei copiilor online. Spiritul monitorizării și supravegherii disproporționate a cetățenilor, fără ca aceștia să se fi făcut vinovați de ceva. Motivarea? De dragul protejării unei categorii de oameni - care, s-a dovedit din nou și din nou, este și ea lezată de această monitorizare. Vedem încercarea repetată a unor instituții de a ne obișnui cu faptul că este normal și corect să fim monitorizați în caz că facem ceva. Ceea ce nu este altceva decât culpabilizarea din start a tuturor celor care sunt în fața camerelor.