Drepturi Civile Digitale

Unde ne ducem, dacă nu pe Facebook, Twitter, YouTube? Unde ne mai povestim pățaniile, unde ne mai afișăm arta, unde ne conectăm cu alți oameni? Am scris un articol despre platformele din Fediverse, bazate pe protocolul ActivityPub, precum și despre Cohost (care e ca un Tumblr dar mai etic, mai liber). Aici, atașăm un infografic care pune una lângă cealaltă cele mai influente platforme de pe Internet când vine vorba de consumat de conținut: Facebook, YouTube și Twitter (actual, X). Dacă veți întreba unde e TikTok - ei bine, am scris despre dânsul în alt articol. Infograficul este licențiat liber (CC BY). El poate fi preluat, modificat sau reutilizat fără acordul nostru, ci doar cu menționarea corectă și legală a sursei.

Nici nu se pune problema că am putea face meme care să rivalizeze cu toate cele făcute deja, care fac has de necaz când vine vorba de Internetul încorsetat de marile companii. Noi am scris despre cum ar arăta un Internet care nu-i făcut doar din grădini închise și am dat niscaiva example de platforme deschise, descentralizate, bazate pe protocoale noi. Acum a venit timpul să concentrăm mesajul nostru în câteva imagini cu caracter umoristic, deci iată-ne cum încercăm! Toate memele sunt licențiate liber (CC BY). Ele pot fi preluate, modificate sau reutilizate fără acordul nostru, ci doar cu menționarea corectă și legală a sursei. La ce bună o memă dacă nu poate fi dată mai departe?

Cum putem împiedica Internetul să devină un cumul de grădini cu garduri înalte, controlate de o mână de companii? Cum ar arăta un Internet care permite utilizatorilor să aibă autonomie totală asupra conținutului pe care îl creează? Am scris un articol despre rețelele descentralizate, ca soluție la problemele care macină Internetul în momentul de față. Pe pagina de Wikipedia care explică conceptul de descentralizare apare un motto foarte bun: “Nimeni nu se află la conducerea internetului dar, de fapt, toată lumea se află la conducerea internetului”. Publicăm o serie de slide-uri care rezumă articolul nostru despre Fediverse și alte platforme alternative, construite pe principiul unui Internet liber. Slide-urile sunt licențiate liber (CC BY). Ele pot fi preluate, modificate sau reutilizate fără acordul nostru, ci doar cu menționarea corectă și legală a sursei.

Cum ne luăm Internetul înapoi? Internetul devine o grădină împrejmuită de garduri înalte, unde doar un număr mic de corporații par să decidă ce putem crea, dar și ce putem consuma. Două acte normative ale Uniunii Europene care au intrat recent în vigoare, DSA și DMA sunt, în parte, răspunsul la fenomenul monopolizării Internetului și pieței de tehnologie de către un număr restrâns de firme. Un alt răspuns - de natură tehnică - la această problemă e dat de acei cetățeni care și-au dorit să creeze alternative reale, viabile și ușor de folosit la marile platforme de social media. Aceștia au căutat să proiecteze și să construiască site-uri și aplicații web care să redea utilizatorilor libertatea de a alege și de a se exprima. Am publicat un articol ca resursă educațională deschisă despre aplicațiile și platformele online descentralizate din Fediverse și Cohost. Acestea sunt ecosisteme care încă evoluează și încă se conturează, construite de utilizatorii lor. La baza acestor noi oaze pe Interent stau protocoale noi, care sunt gândite să ofere utilizatorilor autonomia și controlul pe care le-au pierdut deja pe marile platforme. Oricine poate construi spații noi, online, pe baza acestor protocoale. Întreg procesul e ca o întoarcere la principiile de bază ale Internetului. Tim Berners Lee, inventatorul WWW, explică în scrisoarea publică care sărbătorește 35 de ani de la nașterea web-ului: “La baza întregii infrastructuri este intenția de a permite colaborare, de a încuraja compasiunea și de a genera creativitate - cea ce eu numesc cele trei C-uri. Trebuia să fie o unealtă care să împuternicească umanitatea”.

Dacă-ți place activitatea ApTI, iată cum ne poți susține în 2024! Pe redirectioneaza.ro poți completa formularul 230, dacă ești angajat. În rest, pe pagina de susținere de pe site-ul nostru găsești informațiile noastre, necesare celorlalte tipuri de susținere. Ne bucurăm de fiecare dată când auzit de la oameni că ne citesc, sau că le-au fost trimise materialele noastre. Vă suntem recunoscători că ajutați munca noastră să ajungă sub cât mai mulți ochi.

OpenAI a făcut un parteneriat cu StackOverflow ca să folosească conținutul de pe site să antreneze ChatGPT. Utilizatorii au descoperit că nu pot să prevină folosirea conținutului pe care l-au postat. Pentru foarte multe persoane care lucrează în IT, dar și în alte industrii, StackOverflow a funcționat în toți acești ani ca o sursă credibilă de răspunsuri de la alți profesioniști. Atunci când un răspund avea un scor mare pe StackOverflow, era văzut ca fiind cel puțin "pe calea cea bună către rezolvare", iar utilizatorii erau foarte atenți cu aceste thread-uri de întrebări și uneori reveneau după ani buni să îți editeze răspunsurile dacă era nevoie. Unii utilizatori care au postat răspunsuri de calitate au încercat fie să și le șteargă, fie să și le editeze, în semn de protest față de decizia companiei care deține StackOverflow. Au observat că moderatorii le-au schimbat înapoi edit-urile și răspunsurile lor vechi au apărut la loc. Apoi, moderatorii le-au dat ban câte 7 zile celor care au încercat. StackOverflow a avut, până acum, reguli stricte care interziceau utilizatorilor să folosească AI pentru a genera răspunsuri. Moderatorii erau instruiți să șteargă orice conținut de acest tip. Acum, însă, compania s-a sucit complet. CEO-ul a postat, pe blogul personal, o laudă adusă AI-ului generativ, iar moderatorilor li s-a spus să permită conținutul generat de AI. Ceea ce fac moderatorii este legal. Utilizatorii furioși susțin că au posibilitatea de a-și șterge propriul conținut de pe site prin "dreptul de a uita", un nume comun pentru un drept legal codificat în lege prin Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) al UE. Printre altele, acest act protejează abilitatea consumatorului de a-și șterge propriile date de pe un site web și de a obține ștergerea datelor despre el la cerere. Cu toate acestea, Termenii și condițiile Stack Overflow conțin o clauză care asigură proprietatea irevocabilă a Stack Overflow asupra întregului conținut pe care utilizatorii îl furnizează site-ului.

Comisia Europeană a deschis o investigație privind presupusa încălcare de către Meta a Digital Services Act (DSA). Comisia susține că Meta nu a adresat în mod adecvat problema reclamelor politice înșelătoare și a dezinformării. Acestea sunt îngrijorări reale, iar problema reclamelor înșelătoare, în contextul atâtor alegeri în toată lumea, e gravă. Mai mult, Comisia susține că Meta nu a oferit societății civile unelte cu care să monitorizeze și să evalueze discursul de pe platformă după ce a scos din uz CrowdTangle. Deci, cercetătorii au rămas fără o sursă de date pe care să își poată întemeia analizele, deși DSA obligă explicit platformele online foarte mari să pună astfel de date la dispoziție. Pare că alegerea de a trata diferit conținutul politic pe platforme Meta precum Facebook și Instagram a pus în gardă Comisia. Acest conținut este ascuns din feed-uri pe Instagram, obligând utilizatorii să îți modifice setările pentru a îl putea vedea din nou. Pe Facebook, pare că este arătat utilizatorilor cu prioritate scăzută. Să fie oare o strategie de genul "dacă utilizatorii nu mai văd așa mult conținut politic poate nu-și vor da seama că noi, de fapt, nu am făcut nimic în privința conținutului înșelător care ne-a fost raportat"? După deschiderea oficială a procedurii, Comisia va continua să adune probe, de exemplu, prin trimiterea de cereri suplimentare de informații, interviuri sau inspecții. Acum, tot ce sperăm este că această procedură să fie imparțială și independentă de orice control politic. Vedem guverne care acționează vădit partizan în privința unor situații deosebit de grave în lume, precum genocidul din Palestina. Inclusiv Comisia a adoptat recent sancțiuni împotriva unor grupări palestiniene armate, însă nu și împotriva celor responsabili pentru acțiunile militare deosebit de violente ale Israelului.

"Sistemele CCTV din școli sunt puse la zid de ANSPDCP," scrie Bogdan Manolea, din ApTI, pe LinkedIn. "În cazul din Oradea pe care l-am sesizat prin ApTI am primit ieri un răspuns de la Autoritate că s-a făcut o investigație și operatorul a fost sancționat." Bogdan continuă: Iar răspunsul Autorității la viziunea ministrei educației cu camere în toate școlile si fără consultări sau acorduri este tranșant și clar: Propunerile "nu întrunesc condițiile prevăzute de art. 5 și art. 6 alin. (1) și (3) din GDPR." Dar mai ales: "Prin acest proiect se instituie o prelucrare în masă de date cu caracter personal ale persoanelor vizate, aspect ce intră în contradicție cu exigențele statuate de jurisprudența Curții Constituționale a României privind respectarea dreptului la protecția datelor și la viață privată, ocrotit de art. 26 din Constituția României. Astfel, Curtea Constituțională a României a statuat faptul că ”Dat fiind că aceste înregistrări sunt realizate cu privire la un loc public în care se desfășoară activități instructiv-educative, este necesar acordul majorității părinților pentru a fi instalate camere de supraveghere în sălile de clasă.” (considerentul 126 Decizia nr. 340 din 21 iunie 2023)." Dacă era publicat acest răspuns si pe pagina autorității, poate chiar din prima sau a doua zi când ministra a venit cu ideea, ar fi fost chiar perfect!

ChatGPT oferă informații false despre oameni, iar OpenAI nu le poate corecta În UE, GDPR impune ca informațiile despre persoanele fizice să fie exacte și ca persoanele să aibă acces deplin la informațiile stocate, precum și la informațiile privind sursa. Cu toate acestea, în mod surprinzător, OpenAI admite în mod deschis că nu poate corecta informațiile incorecte de pe ChatGPT. Mai mult, compania nu poate spune de unde provin datele sau ce date stochează ChatGPT despre persoane individuale. Compania este foarte conștientă de această problemă, dar nu pare să-i pese. În schimb, OpenAI susține pur și simplu că "acuratețea factuală în modelele lingvistice mari rămâne un domeniu de cercetare activă". Prin urmare, organizația noyb a depus o plângere împotriva OpenAI la autoritatea pentru protecția datelor cu caracter personal din Austria.

Un amendament proaspăt-aprobat la Investigatory Powers Bill, în UK, e pe cale să devină un ghimpe în coasta securității programelor software. Acest amendament va extinde puterile de supraveghere deja acordate poliției, guvernului și serviciilor de informații din Regatul Unit în temeiul Investigatory Powers Act 2016 și, potențial, va împuternici guvernul să blocheze punerea în aplicare a noilor tehnologii de securitate. Open Rights Group a explicat, la începutul acestui an, care sunt cele mai îngrijorătoare componente ale amendamentului: * permite serviciilor de informații să colecteze seturi de date care conțin informații personale, inclusiv imagini faciale și date din rețelele sociale, fără verificări, audituri sau garanții de proporționalitate; * permite în mod expres culegerea și prelucrarea datelor despre cum este folosit internetul în scopul unei supravegheri generalizate și masive; * extinde gama de politicieni care pot autoriza supravegherea parlamentarilor; * ar forța companiile de tehnologie, inclusiv cele cu sediul în străinătate, să informeze guvernul cu privire la orice planuri de îmbunătățire a măsurilor de securitate sau de confidențialitate pe platformele lor, astfel încât guvernul să poată lua în considerare transmiterea unei notificări pentru a împiedica astfel de modificări - transformând efectiv companiile private în arme ale statului de supraveghere și erodând securitatea dispozitivelor și a internetului. Companiile din domeniul tehnologiei au avertizat că acest lucru le-ar putea forța să renunțe la Marea Britanie. Amintim aici și Online Safety Bill (2023), care include deja dispoziții care împuternicesc guvernul, prin intermediul Ofcom, să submineze criptarea end-to-end a oricărui software sau serviciu. Deși guvernul susține că aceste măsuri nu vor fi utilizate, Ofcom poate totuși să emită în orice moment notificări prin care să solicite spargerea criptării end-to-end.