Reactiunea

Cum a ajuns un răspopit în conducerea Masoneriei? După un război fratricid, sigla MLNR a Marii Loji Naționale din România a ajuns să fie folosită de două organizații, care și-au creat un blazon asemănător și se judecă pentru brand și templul cât un bloc de pe Bulevardul Expoziției. Mărul discordiei pare să fi fost predentul conducător, doctorul Radu Bălănescu, directorul spitalului de pediatrie Grigore Alexandrescu. Acesta ar fi modificat regulamentele să aibă un mandat în plus și a fost contestat de o grupare din care făcea parte actorul minion George Ivașcu, fost ministru al Culturii și elevul mediocru al lui Dem Rădulescu. Câștig de cauză pare să fi avut gruparea mai mare, care are și recunoaștere internațională de la loja Angliei, nu structura alternativă a contestatarilor, deși fiecare s-a exclus reciproc. Acum la conducerea MLNR e un fost diacon, Cătălin Tohăneanu. Patriarhia a transmis în 2023 că l-a supsendat pe cleric pentru că s-a înscris într-o asociație fără binecuvântarea ierarhului. Și că i-a retras o diplomă de merit, primită în anul anterior, pentru contribuția la renovarea picturii unei parohii din Sectorul 4. Instituția precizează că la acea dată nu știa de intrarea lui în masonerie. Totuși, masonul șef nu pare a fi caterisit, așa cum s-a procedat cu nepomenitorii, care contestă tendința ecumenistă de apropiere de alte culte, după sinodul din Creta din 2015. Sau cum s-a procedat cu părintele Ciprian Mega, după conflictul prelungit cu ierarhul Oradei, despre care a dat de înțeles că ar tolera practici homosexuale. Biserica Ortodoxă a osândit masoneria prin decizia Sfântului Sinod din 1937. Tehnic, acea decizie nu a fost niciodată retrasă și e în vigoare. Deși nu e aplicată explicit. În ea se spune că francmasoneria învață adepții să renunțe la învățătura revelată a Bisericii și să se încreadă în credințe derivate din rațiunea proprie. Propagă necredința și lupta împotriva adevărului creștin. Ea practică un cult precreștin al misterelor deopotrivă cu adepți ai altor religii, care Îl resping pe Iisus Hristos ca Mântuitor și Domn. În documentul sinodal interbelic, Masoneria era acuzată că luptă împotriva ordinii naturale rânduite de Dumnezeu, a omenirii compusă din națiuni. Biserica nu admite această luptă împotriva varietății spirituale în sânul omenirii. (Aviz celor care răstoarnă azi aceste concepții vorbind despre naționalism ca „etno-filetism”, adică dintr-o perspectivă masonică.) Tot acolo, preoții erau îndemnați să lumineze poporul asupra pericolului social și spiritual reprezentat de masonerie. Totuși, pe site-ul arhiepiscopiei Târgoviștei, diaconul încă apare la o ceremonie la o mănăstire într-un sobor mai mare, cu ierarhul locului, din anul 2023, anul suspendării. Recent, MLNR a ținut festivitatea anuală de acordare a unor premii de 10.000 de euro unor personalități din diverse domenii academice și de cercetare. Gala are parteneriate cu Academia Română și cele mai mari universități din țară. Amfitrion și regizor artistic a fost Remus Borza, avocat ce s-a ocupat de insolvența unora din cele mai importante companii de stat. Ușor de confundat cu copia în miniatură a lui Nuțu Cămătaru, Borza era în primul loc al sălii Ateneului, urmărind prestația orchestrei Operei Române. Anul trecut, între cei premiați la gală a fost și Cătălin Predoiu, care ocupa funcția de prim-ministru interimar. https://www.libertatea.ro/stiri/razboiul-templelor-doua-grupari-masonice-isi-disputa-in-instante-legitimitatea-si-apartenenta-la-marea-loja-nationala-din-romania-5657986 https://ro.wikisource.org/wiki/Biserica_Ortodoxă_Română_osândește_Francmasoneria_ca_doctrină,_ca_organizație_și_ca_metodă_de_lucru_ocultă https://basilica.ro/comunicat-arhiepiscopia-targovistei-diaconul-catalin-tohaneanu-suspendat-din-slujirea-clericala/

Divorț între Călin Georgescu și Anca Alexandrescu. Postul Realitatea TV anunță că nu îl va mai mediatiza pe candidatul prezidențial până nu își cere scuze pentru acuzele aduse postului. Cu o seară înainte, Călin Georgescu a certat-o în față pe Anca Alexandrescu pentru poziționarea de la votul pentru guvernul Veștea. Acel moment misterios, când partidul lui Simion a fost în negocieri cu PSD și fugarii din PNL, a scindat atât AUR cât și presa favorabilă partidului. Inițial, Adrian Veștea a apărut cu un zâmbet larg, plin de încredere, după întâlnirea cu Simion. Toate jocurile păreau făcute ca guvernul să treacă. Libanezul Mohammad Murad, deputat AUR și sponsor influent al partidului, afirmase deschis că va vota guvernul. Apoi, brusc, Simion a semnalizat virajul în discursul de la tribună, spunând că în sală rămân doar trădătorii, și grupurile parlamentare AUR s-au încolonat și au părăsit sala. Ulterior, Murad s-a declarat dezamăgit, dezvăluind că Simion a purtat niște negocieri, de care nu a informat partidul, care a fost ținut în ceață până la ora 21 despre ce au de făcut, după ce li se spusese că vor putea vota fiecare după cum crede. Postul lui Maricel Păcuraru a fost limpede de partea grupării Murad și Anca Alexandrescu a ținut câteva monoloage foarte dezamăgită de acel eșec, spunând că obiectivul era răsturnarea guvernului interimar Bolojan. Același gen de ruptură are loc, în oglindă, și în tabăra guvernamentală, unde un contingent important de „influenceri” s-au întors contra președintelui Nicușor Dan pentru tentativa de rupere a PNL și apoi ceva ce pare o preferință pentru varianta de guvern minoritar PSD, cu Grindeanu, decât varianta de guvern minoritar PNL, USR, cu Siegfried Mureșan. În dispozitivul guvernamental, Antena 3 e deschis pentru susținerea versiunii PSD, la fel și România TV. În tradiționalul interviu amical luat de Anca Alexandrescu, Călin Georgescu a început să o certe destul de dur: „Ați greșit fundamental cu AUR, și ar trebui să vă cereți scuze.” - „Nu, nu îmi cer scuze”, i-a răspuns realizatoarea. Georgescu s-a întors la reproșuri mai vechi față de fosta consilieră a mai multor lideri PSD: „L-ați susținut pe ostașul care a dezertat, Ciucă. Apoi pe Ciolacu, apoi pe Simion. Ascultați de popor.” Cu altă ocazie, Călin Georgescu dăduse semnalul unor înțelegeri cu partidele vechi, spunând că ar trebui să se discute cu PNL și PSD, pentru că unul e un partid istoric iar celălalt e un partid validat de votanți. Așadar, Călin Georgescu nu va mai avea platforma pentru interviuri cu pilde și relatările de la vizite prin târguri, sădiri de pomi și hore. Iar „televiziunea poporului” va trebui să încerce să facă audiență cu alți politicieni. https://www.activenews.ro/stiri/Realitatea-PLUS-anunta-ca-opreste-transmisiunile-cu-Calin-Georgescu-Pana-isi-va-cere-scuze-public-206293 https://www.activenews.ro/stiri/Calin-Georgescu-dialog-incins-cu-Anca-Alexandrescu-AM-FOST-CENZURAT-la-Realitatea-PLUS-cand-am-cerut-sa-nu-se-tradeze-in-Parlament-si-sa-cada-Vestea.-AUR-este-primul-partid-care-a-dat-dovada-de-atitudine-morala-in-36-de-ani.-Ati-gresit-fata-de-AUR-206289

Valul de caniculă a lovit și capitala Uniunii Europene, Bruxelles. Fericită că în sfârșit alarmismul climatic a fost confirmat de încălzirea planetei, care rămăsese cam rece iarna trecută, conducerea UE a luat măsuri ferme. În clădirea de 13 etaje de unde e condus continentul, a fost tăiat aerul condiționat la etajele 1 și 7. În mod norocos, Ursula von der Leyen își are biroul la etajul 13, înconjurată de alți nomenclaturiști, de la etajul 8 în sus. Acolo se găsesc cei 26 de comisari, ajutați de 3000 de asistenți, secretare și consilieri, care se răcoresc pentru a gândi la rece situația. Pentru restul, cum ar spune Ilie Bolojan, erau necesare aceste reforme. Ca în orice democrație reprezentativă, și în această clădire poporul bea șampanie sau mănâncă înghețată prin reprezentanții săi. Căldura e și o ocazie de a-i arăta lui Putin că n-avem nevoie de gazul lui ca să ne încălzim. Nu e prima ocazie când birocrația de la Bruxelles cere sacrificii pentru salvarea planetei. Comisia a fost dotată cu o flotă de mașini electrice, dar a constatat că nu au autonomia necesară să facă naveta între Strasbourg și Bruxelles. Așa că politicienii se opresc pentru reîncărcare în Luxemburg. Planurile Comisiei erau să interzică total vânzarea de mașini pe benzină sau motorină până în 2035. Dar, între timp, se confruntă cu o invazie a mașinilor electrice făcute în China, inclusiv de fabrici care nu existau cu zece ani în urmă. Iar marii producători europeni de vehicule și subansamble sunt în pericol să producă sute de mii de șomeri ai economiei verzi. https://www.politico.eu/article/eu-commission-heatwave-hq-forced-shut-down-air-conditioning-europe/ https://www.politico.eu/article/european-commissioners-electric-cars-charging-pit-stop-green-fleet-strasbourg-frustration/

Parchetul l-a plasat sub control judiciar pe un bărbat de 58 de ani din București, care difuza cântece legionare pe internet, printr-un post de radio pirat, Radio Camarad. În America, fapta lui ar fi fost legală, lipsită de orice urmări. În Rusia, ar fi pedepsită cu ani de închisoare. Deci în ce direcție se îndreaptă țara noastră din cele două? Este esențial pentru democrația noastră ca publicul meloman să rămână în sfera pluralismului de linii melodice între Taraf TV, Romantic, Rock FM și Mezzo, dar nu mai departe de ele. Pentru cântece patriotice, pot folosi Etno TV, sunt permise trapanelele de la Beach Please, psihedelicele de la Untold, chiar hip hop cu limbaj cât de slobod despre faptele eroice ale gangsterilor. Dar nu marșuri, marșuri pot pune doar DJ-ii armatei, la defilarea de 1 Decembrie. Ce e dincolo de acest cadru e în afara portativului. Cel mai sigur e să fredonați doar din surse oficiale, mai ales transmisiunile de la Festivalul Enescu, desfășurat sub înaltul patronaj al președinției. Petrecerea democrației continuă... condusă pe ultimul drum cu fanfara 10 prăjini pe spinare a Ministerului de Interne și Ansamblul Doina de jale a Armatei. https://pcabucuresti.mpublic.ro/anunturi/2026/Comunicat%20de%20presa%20Radio%20camarad.pdf

Felul în care propagandiștii sistemului îl atacă pe cel pe care l-au susținut, e de o duritate fără precedent. Vlad Craioveanu de la Digi și TVR, îl prezintă cu solzi de balaur, ca pe o creatură demonică, în plină transformare. Comparativ, bula suveranistă, care făcuse și ea o obsesie (cam penibilă) pentru caraghiosul președinte, a avut doar critici din registrul hilar. L-au făcut „Mucușor”, au râs de el cum gesticulează, cum calcă pe lângă covorul roșu, au spus că nu e ales legitim în alegeri libere. Dar nu l-au dezumanizat în halul ăsta. Paradoxul e că tabăra ce-și spune fără temei „pro-europeană” a susținut renunțarea la democrație cu pretextul că în cealaltă tabără ar fi „extremiștii”, „fasciștii”, cei violenți și periculoși pentru societate. Dar cele mai dure apeluri la linșaj au răzbătut din tabăra „democraților”, de la Caramitru, Papahagi, care țipa că trebuie rapid „neutralizate” câteva mii de persoane, inclusiv preoți și jurnaliști, ca pericolul ce-l îngrozea să fie alungat. În ultimele decenii, discursul public occidental și treptat cel românesc a fost castrat de orice metaforă mai percutantă, de hazul pamfletului, de glume „problematice” (fiind încurajate în schimb blasfemiile și lipsa de pudoare sexuală). Totul sub cuvânt că violența verbală e anticamera violenței fizice. Chiar în manuale și studii istorice s-au țesut întregi teorii despre cum curentele totalitare au început prin a dezumaniza categorii întregi de oameni, în manifeste și filme de propagandă în care dușmanii de clasă sau de rasă erau numiți șobolani, năpârci, vampiri, vipere, lăcuste, ciori șamd. Limbajul a fost epurat de autocenzură inclusiv la nivel de umor, chiar și atunci când ar fi fost simple defulări sau ironii inofensive. În mediul stafidit de acum n-ar mai fi posibilă manifestarea satirică sau pamfletară nici a lui a lui Caragiale, Arghezi sau Vadim Tudor, care avea fiecare geniul său. Și care nu au atras vreo violență după. Omul învață să își țină gura pentru că interpretarea autorităților represive e imprevizibilă (de fapt, părtinitoare ideologic) și nu poți ști ce vorbă aruncată sau caricatură poate fi tratată la modul cel mai scrupulos de roboței ai sistemului, cu amenzi considerabile sau detenție. Dar trompetele sistemului știu că au toată libertatea și protecția să se manifeste. Acum un an, ar fi linșat pe oricine îndrăznea să aleagă altceva decât Lasconi. Pe urmă, pe altcineva decât Nicușor Dan. Un vot în altă parte ne trimitea pe toți la Moscova și la Auschwitz simultan. Iar acum, din olimpic, omul cinstit împotriva corupției, independentul... au realizat că au ales balaurul (deocamdată cu un singur cap, dar pot să-i mai crească). Și, în fond, cu ce i-a supărat!? De la ce s-au luat, că n-am fost atent? A desemnat un membru PNL în loc de alt membru PNL. Incredibil. Bolojan conducea CJ Oradea, Veștea conducea CJ Brașov. Cine-i deosebea pe ăstia doi acum doi ani!?? Doar nu era unul lumina și altul întunericul... Clar, trebuie dezbrăcați toți politicienii să lămurim care mai are solzi, să poată să ne sfătuiască influencerii fără erori din astea.

Încă o persoană condamnată la închisoare pentru negarea Holocaustului în Uniunea Europeană. Vincent Reynouard a primit o nouă condamnare de 10 luni, după ce fusese extrădat din Scoția. Suplimentar, justiția a decis și să îi șteargă contul de pe rețeaua americană X, a lui Elon Musk, și să îi interzică prezența pe internet, deși în America Primul Amendament din Constituție încă garantează libera exprimare pentru orice. În paralel, aproape toată presa și politicienii lumii libere participă deschis la negaționismul genocidului în desfășurare din Gaza, acoperă crimele sistematice împotriva copiilor, epurarea etnică făcută în Liban, țara cu cel mai mare procent de creștini din regiune. Conducerii Israelului i se permite să nege crimele de război. Să conteste rapoartele oficiale ale ONU, filmările, sentințele preliminare ale judecătorilor Tribunalului Penal Internațional. La fel, conducătorii Statelor Unite sunt considerați frecventabili, chiar căutați cu disperare pentru o poză, după ce ucid sute de elevi în școli bombardate. Suporterii criminalilor în viață nu văd nicio problemă să nege realitatea. Și tot ei strigă că „extremiștii” trebuie băgați la pușcărie pentru „negaționism” pentru că „așa e în toată lumea civilizată”. Ți se cere să crezi un singur eveniment din toată istoria așa cum spun autoritățile, petrecut cu mult înainte de a te fi născut. Ceva atât de bine documentat, încât e periclitat de cea mai mică discuție pe subiect. În schimb, poți să te îndoiești de orice altceva se spune la știri și să nu-ți pese de ce se întâmplă în timpul vieții tale. La fel cum ți se dă voie să te îndoiești de orice dogmă religioasă. În Franța, legile care pedepsesc negaționismul s-au dat în 1990, imediat după prăbușirea comunismului, când începuse să se discute și despre celălalt genocid. (Negarea crimelor comunismului e pe toate drumurile. Nimeni nu e pedepsit dacă greșește estimarea cu 1, cu 10 sau cu 100 de milioane în minus.) În 1991, Vincent Reynouard a fost prima dată pedepsit pentru distribuirea unor pliante elevilor de liceu, în care nega existența camerelor de gazare. Pentru același subiect, a primit condamnări cu închisoarea în 2020 și 2021. Întrucât principiul implicit al acestor legi ale corectitudinii istorice e că făptașul trebuie să treacă și printr-un proces de reeducare. Adică să își schimbe concepțiile. Altfel, e pedepsit la nesfârșit, dacă continuă să creadă greșit, spre deosebire de cineva care, să zicem, ucide, și e condamnat o singură dată, după care se consideră că a ispășit fapta. Dacă face aceeași afirmație de mai multe ori, e pedepsit tot de atâtea ori. În 2022, a fost depistat în Scoția, unde trăia ca fugar sub o identitate falsă și reușise să își refacă viața într-o localitate obscură. Francezii au mobilizat un dispozitiv polițienesc considerabil pentru căutarea lui pe glob, după ce necunoscuți au scris cu spray pe un monument comemorativ din al doilea război mondial „Reynouard are dreptate”. Timp de 15 luni a stat în detenție în Scoția. După extrădare, a primit condamnări succesive în Franța, în 2024, 2025 și luna curentă așteptănd să petreacă circa 5 ani după gratii. În intervalul dintre descoperirea ascunzătorii și prezent, a încercat să realizeze câteva conferințe, care au fost șterse de pe YouTube. Judecătorii l-au obligat și să plătească sume de 10.000 și 1.500 de euro către două ONG-uri evreiești, de luptă împotriva antisemitismului. Mobilizarea aparatului polițienesc pentru urmărirea cuiva vinovat de contrazicerea istoricilor oficiali e impresionantă. Altfel, Franța nu are efective să facă străzile din Paris sau Marsilia sigure pentru turiști și localnici. Nici armată suficientă n-au să patruleze coasta Mării Mediterane de invadatori. Parcă au toată armata deplasată în Dobrogea. Dar când e vorba de crime de gândire pe internet, au forțe suficiente. https://www.heraldscotland.com/news/26229278.holocaust-denier-fled-scotland-jailed-banned-x/

Vai, dar cum am putut să uit de Mircea Toma!? Și el e tot anti-sistem! Actualul milițian vigilent de la CNA a fost invitat de onoare pe albumul „Joz Cenzura!”. Pentru că avea acel ONG, finanțat de Fundația Soroș și granturi UE, de la norvegieni și suedezi, care „monitoriza presa”. Și depista „derapaje”. Atunci Soros era perceput la noi ca „de dreapta”, fiind capitalist „pro-occidental” și chipurile opus „comuniștilor”. De fapt, era mai greu de înțeles subtilitatea că internaționalismul comunist și cel capitalist are aceiași finanțatori și același țel final. Că ei luptau, de fapt, nu pentru decomunizare, ci pentru demantelarea părții naționaliste din perioada Ceaușescu și de dinainte de război. Că ținta era smulgerea rădăcinilor, credințelor. Și ce poză au ales Paraziții cei „anti-globaliști” pentru copertă? Exact poza cu blasfemia lui Andrei Gheorghe. Dar un cadru mult mai strâns, în care nu se vede că e o batjocură la răstignire și că e înfășurat cu steagul tricolor în jurul taliei, imitând icoanele. Dar toată lumea o știa la data respectivă, că stârnise mare vâlvă. Azi, polițiștii intră peste naționaliști în casă și confiscă iconițe cu sfântul Ilie Lăcătușu, un fost preot din București cu activitate legionară, căruia enoriașii i-au descoperit moaștele neputrezite după 90. Sau intră peste minori din Brașov de la care confiscă lănțișoare cu cruci ca probă la dosar. Și abțibilduri cu secera și ciocanul tăiate. Ba îi și arestează. (Apropo, când a ucis un minor, au zis că n-au ce să-i facă, pentru că s-au desființat casele de corecție. Iată că pe minorii „extremiști” au totuși unde-i duce în arest.) Vedeta PRO TV Andrei Gheorghe, s-a născut în URSS, azi Federația Rusă, pe la granița cu Polonia. (Poate de rușii ăstia urlă propaganda.) A murit în 2018. Familia i-a respectat dorința de a fi incinerat. În ultima postare, își exprima crezul luptei sale de o viață: „M-am întors și sunt același, cu aceleași ocupații. Voi continua să trollez demnitari, medici, profesori, popi, îngeri, catedrale, antisemiți, homofobi, legionari, negaționiști și alte asemenea făpturi imbecile.” Într-adevăr, un vizionar pe linia actuală a sistemului. Sună exact ca orice postare de ieri sau alaltărieri a epigonului să de radio, Vlad Craioveanu. Dar ar putea la fel de bine să fie a lui Papahagi, Răzvan Exarhu, Mihai Morar, Lucian Mândruță, Caramitru sau Paleologu. Puștimea urmează genul ăsta de „nonconformiști”, se bate cu ținte imaginare oferite de sistem, convinsă că face un act revoluționar. Că inamicii sunt „profesorii, medicii, popii, îngerii....” Și din revoluțiile lor culturale emană mereu cine trebuie. Genul muzical diferă, dar țelurile sunt tot din manifestul „Imagine” al lui John Lennon. O lume fără țări, fără religie, tot tacâmul... https://ro.wikipedia.org/wiki/Jos_Cenzura! https://ortodoxinfo.ro/2018/03/21/andrei-gheorghe-era-evreu-iata-ultima-sa-postare-si-una-dintre-blasfemiile-sale-celebre-va-fi-incinerat

Sigur, auto-denigrarea a fost intercalată cu observații deștepte despre realitatea noii ordini mondiale. E mereu și câte ceva rezonabil sau valid în orice persuasiune. „Minoritățile au drepturi, majoritatea nu, E secolul restricțiilor, indiferent ce crezi tu. Globalizând informația, am ajuns să cred că sunt defect, Oare de ce nu pot discrimina după aspect? Libertatea e un concept total depășit, Avem onoarea de a fi monitorizați prin satelit.” O piesă naționalistă a fost și imnul campaniei „100 pentru România”, când era să iasă la vot pastorul Richard Wurmbrandt, prin mobilizarea neo-protestanților, cel mai popular român din toate timpurile. Forța cu care e lovită clasa politică în „Vreau să vă doară” e absolut impresionantă. Satira împotriva parvenitismului, corupției, a feminismului e la nivel de artă în mai multe perle presărate prin toată discografia. N-ai cum să nu recunoști. Și-au bătut joc de panaramele din muzica dance și au ajuns să facă echipă cu Delia de la N&D. Au reușit să facă să sune bine chiar și mesajul unei campanii pentru lectură: „Dacă vrei să faci lumină, când e pentru tine noapte, Educă-te singur frate! De dragul diversității, citește o carte!” Mult înainte ca #rezist să descopere, vorba lui Gabriel Liiceanu, „înjurătura care ne unește”, Paraziții erau îngrijorați că „o s-o luăm la m... în UE repede, deci cum să ne pese de PSD?”. Și satirizau, ca oricine, corupția. Însă disprețul pentru morală pe care îl sădeau face imposibilă orice speranță sau schimbare. Pentru că validează însăși ideea de cartier că cine fură e șmecher, cine nu fură e fraier, și oricare ar face la fel ca politicienii, dacă ar avea ocazia. Ceea ce le relativizează și validează „proiectul de țară” cu îndatorarea pe generații, nu? „Dacă aș fi pentru o zi președinte, țineți minte, Aș lăsa România amanet, fără cuvinte V-aș amaneta pe toți și nu m-ați prinde.” La fel de contradictorii sunt și numeroasele mesaje despre droguri din piese. Care variază de la avertismente despre urmările devastatoare ale consumului (ca în „Drogurile schimbă tot”). La multe altele în care consumul e glorificat. „Bagi haș, nu vrei să te lași, Bagi marijuana. Le-ascunzi pe unde poți să nu le vadă mama. Mamă, hai, să-ți zic direct, Decât să-mi tai venele, prefer să mi le înțep.” Contează pentru părinții celor care s-au apucat, pentru că muzicienii preferați le-au dat de înțeles că e cool și o pseudo luptă cu sistemul, că au fost și critici cu drogurile? Da, au contracarat și curentul LGBT, alternând cu glume de genul: „Dacă aveți copii, vă rog, feriți-i, Că am piatră la rinichi și le dărâm toți dinții.” La fel au oscilat între observația socială cea mai acută, cu sensibilitate pentru oamenii doborâți, ca în impresionantul colaj cu un om al străzii din „Goana după iluzii”. Și eroizarea furtului, tâlhăriei și alte isprăvi gangsta de cartier. În cel mai pur program #rezist, printre înjurături de cele sfinte, au ajuns tot la concluzia că „popii” sunt de vină pentru toată corupția. Aparent, la ei a ajuns toată economia națională, sistemul bancar, datoriile de 230 de miliarde de euro. Diversiuni pentru cei cu minte firavă. Dar exact programul celor care plâng că vor spitale nu catedrale. Și care au ajuns, întâmplător în guvern, tot ca antisistem.

Au câteva piese, care pot fi considerate naționaliste. „Mesaj pentru Europa” e printre cele mai „incorecte politic”. Atinge o temă identitară de care nu se atinge nimeni din actuala mișcare suveranistă de azi. Pe lângă ea sunt multe altele, de un conformism îngrozitor, dacă realizăm că anti-naționalismul, disprețul pentru identitatea de român e norma ultimilor 35 de ani. E la fel de oportunist și lipsit de originalitate să fii nepatriot azi, cum era să-ți afișezi patriotismul în regimurile naționaliste. Azi sunt arestați naționaliștii, nu cei care înjură țara. „Să mori pentru patrie... astea-s povești, Tre să găsești ceva pentru care merită să trăiești. Proștii mor pentru ideile celor deștepți Și nu există oameni sută la sută corecți.” Sunt eternele mesaje, prezente în toate filmele „generației tinere”, premiate la toate festivalurile. Și regizorii respectivi sunt „anti-sistem”? Nu, ei știu cu precizie ce se așteaptă de la ei ca să ia premii și finanțare (chiar de la stat). Asta livrează și Paraziții, în timp ce se plâng că-i fac ceva sistemului „nedifuzați în FM”. Dar îi auzi la radio. „Dragostea de țară naște proști. România e o țară plină de bănci, farmacii, cazinourii și shaormerii. E o țară de prostituate, de hoți de buzunare Și portari cu simțul răspunderii. Ceilalți muncesc ca fraierii, noi trăim.” Imaginea românului e generalizat proastă în cultura de masă post-decembristă. Și a fost interiorizată de generații întregi, care descoperă șocate când ajung pe afară că alte țări nu-s perfecte. Sau când vin alții, se miră că ar putea veni și să-și dorească să-și aducă și neamurile la noi. Ca toată media, au lovit sistematic în noi, când țara ne era luată de sub picioare și treptat puterea și proprietatea trecea la alții. „Afacerile legale te trimit în faliment Într-o țară mai plină de maimuțoi ca Disneyland.” Totul a fost o atentă programare mentală a maselor pentru cele două proiecte majore: depopularea și înlocuirea. „E la modă să nu fii român, De înțeles, de fapt, românii își înscenează răpiri în Irak.” Asta vrea sistemul să pricepi, asta ți s-a picurat în cap 35 de ani, până te-ai disprețuit. Nu contează că a spus-o Patapievici elevat sau Ombladon mai fără perdea. Rezultatul îngenuncherii mentale a fost același, pentru categorii diferite, de la snobi la rebeli. (..)

Mi s-a spus că, dacă vreau ca drogații să nu fie lăsați pe străzi, sunt cu globaliștii, cu bananele și blugii. Paraziții sunt o culme a rezistenței împotriva globalismului, dacă nu știați: „Vreau să fac politică, mă cheamă datoria, Sloganul meu electoral e: Fuck you, România!” Îl mai țineți minte pe puradelul de la „Bitch, please”, care făcea pipi pe România? Mă mir că n-a devenit și ăla erou „suveranist” în bulă. Ca el să fie posibil, alții gen Paraziții au deschis poteca. Dar au militat pentru libertate, se băteau cu CNA, strigau: „Jos cenzura!”. Au făcut și o piesă cu pornograful Larry Flint și cu vedeta radio Andrei Gheorghe. Un personaj carismatic și el. Nu era român, dar își luase numele cel mai neaoș românesc cu putință și beștelea tot ce era românesc și creștinesc. Tot sub pretextul nonconformismului. O dată s-a pozat pe coperta unei reviste, așezat pe o cruce, dezbrăcat, doar cu steagul tricolor, care îi înfășura mijlocul corpului. Creștinilor și românilor li se spune mereu că trebuie să accepte libertatea de exprimare „artistică”. Apoi, când au apărut legile de tip Vexler, Paraziții și toți nonconformiștii au devenit tăcuți cu totul și neinteresați. Bătălia lor era doar pentru libertatea pornografiei verbale și vizuale. Adevăratului sistem îi place să poată arăta că „se poate zice orice”, păcălind naivii că e libertate. „Legea CNA modificată te leagă legal, N-am voie să zic nimic de interes național.” De fapt, nu. De lucrurile de interes național ai voie să faci bășcălie în noua orânduire. Naționalismele sunt interzise. Dar n-au prins-o p-asta băieții. „Iarba crește indoor, avem mult verde-n dormitor, Nu suntem naționaliști, nu dăm doi lei pe tricolor. Dăm banii de pâine pe bere, ai intrat la idei? Copiii cresc singuri, căci noi nu trăim pentru ei.” (cont.)

Sunt Paraziții anti-sistem sau pro-sistem? Pentru fanii lui Cheloo, care m-au înjurat zilele astea, am să le fac plăcerea să lucrez cu materialul clientului. De care mi-au reproșat că n-aș avea habar. Celorlalți le cer scuze anticipat pentru citatele pe care urmează să le dau. Am ales doar din cele cât de cât reproductibile. Cum deja am precizat, ascultam așa ceva acum două decenii, deci rămânem la opera clasică, nu-mi bat capul să caut ce-au mai creat între timp. Am dat play la ce am găsit în calculator. Recunosc, au o inventivitate remarcabilă, pe alocuri sună impresionant și muzical, chiar și acum. Nu te lasă indiferent. Au spart multe tipare la timpul lor și au lansat mesaje memorabile. Tocmai aici e problema, dacă erau mediocri, nu influențau pe nimeni. „Nu e de competența mea să fac lumea mai bună” - s-a scuzat Cheloo. Dar fără să-și propună să devină un model, cineva care reușește atât de bine să comunice și să atingă celebritatea e un reper. Dacă ești anti-sistem ar trebui măcar implicit să ai un model alternativ. Altfel cei pe care îi înveți să înjure societatea, vor învăța doar să înjure și atât. „Sunt genul de om care mă piș în liftul tău, Bagabontul natural, fac rău. Dai vina pe copii că fac tot ce e rău. Țeapă! Eu mă piș și a-nceput să-mi placă.” Genul de societate în care îți place să trăiești. Nu ca aia pe care au lăsat-o „boșorogii” și „comuniștii”. Unii îl laudă că zice de LGBT. Deși e parte din programul generalizat de degradare a familiei, ca restul industriei de film și divertisment: „Sunt tată de familie, cel ce vă iubește, Copiilor le beau alocația, Părinților mei le beau pensia, Vreți să vă ia tata ceva? Sugeți din tata cu porția!” (cont.)

Dacă a luat premiu la Cannes cu drama familiei Bodnariu, cândva Mungiu (sau Porumboiu) va ecraniza și perchezițiile polițiștilor căutători de cărți. Va trebui să existe și un polițist bun, jucat de Dorel Vișan, care să zică: - Dumneata ești tânăr... zău, e păcat.... De ce nu te uiți și dumneata la televizor, ca toată lumea!? (Își șterge broboanele de transpirație cu o batistă mototolită, ridicând cascheta, cu o mișcare circulară pe frunte și ceafă.) - Vai ce caniculă e! Acuma tre să car tot teancul ăsta la secție. Am un nepot, i-a lăsat o mătușă apartamentul cu cărți d-astea vechi... Le-a dus toate jos la ghenă, a scăpat de grijă. 80.000 a luat pe apartament, casă frumoasă, ehe... Mă rog, faci cum crezi. Toată lumea acuma așa le lasă, la tomberoane, când se mută. Că dacă au ploșnițe, nu mai scapi de ele. Copiii sunt cu tablete... Adună praf degeaba. A zis și domnu Andrei Pleșu că se uită la Las Fierbinți. Acuma-i și campionat... nici la fotbal nu-ți place să te uiți!?

ibliografiei.

Așadar, poliția politică dă buzna în casele românilor patrioți în căutare de cărți ale marilor clasici și interbelici. O primă întrebare ar fi: ce vor să facă cu ele după ce le găsesc? Poate le adună maldăr în Piața Consituției, înconjurate de un cordon de jandarmi, ca să nu se contamineze populația cu idei. Și le dau foc demonstrativ pentru purificarea părții de democrație din „democrația hibrid”. E posibil să fie unul din jaloanele din PNRR, pe care, dacă nu-l bifăm, nu ne dă UE banii. A doua întrebare ar fi: de ce au început cu locuințele și nu cu bibliotecile publice? Logistic, e o scăpare majoră. Câți din membri familiei citesc din Eminescu și Goga, Paulescu sau Codreanu? Pe când orice tipăritură scoasă vreodată e musai să se găsească la Biblioteca Națională. Inclusiv colecția de ziare și reviste din toate epocile, legionare, comuniste, național-comuniste. Plus pe la alte biblioteci universitare și școlare, chiar în cele de cartier, de unde pot încăpea pe mâna elevilor curioși, profesorilor de istorie sau de orice altă materie, chiar a bandelor dezorganizate de cetățeni ochelariști. Săltarea în pijamale a directorului Adrian Cioroianu pentru deținere de materiale fasciste, sau a noului șef al Academiei Române, sună plauzibil în logica birocratică a stârpirii cunoașteri vechi în această revoluție culturală. Dacă omul de rând n-are voie să dețină cărți contrare liniei politice actuale, globaliste, federaliste, de ce să aibă voie să dețină arme ale crimei gânditului academicienii, profesorii și bibliotecarele!? Egalitate în fața legii și a fărădelegii! Ideile înaintașilor devin monopol al celor care s-au specializat în condamnarea lor. Nici măcar monopol de stat, ci al unor ONG-uri ridicate la nivel de teocrație politică a statului. Preoțimea cultului corect politic se presupune că a citit pentru noi toți orice s-a publicat pe teme naționale și a decis ce e bine și ce e rău. Nu e nevoie să mai citești și tu, să-ți faci propria opinie (poate critică). E chiar strict interzis și obligatoriu să te încrezi în experți. Anumiți experți, care au interpretat „corect” ce au citit. Lupta organelor militarizate cu cartea vine după ce economiștii Ministerului de Finanțe și miniștrii Învățământului, au dat acea bătălie pe toate fronturile. Aproape s-a reușit eliminarea pericolului social reprezentat de citit. În România, 70% dintre locuitori nu citesc nicio carte în decursul unui an. Cu ei am fi în siguranță! Între 5 și 7% cumpără în mod curent cărți, fiind în grupa de risc, cum erau cei cu comorbidități. Dar cumpără preponderent vasta producție globalistă, Youval Harari, Dan Brown, Mircea Cărtărescu, tehnici motivaționale, memorii de politicieni de acum, deci ne putem baza pe ei că pot deveni activiști de nădejde și nu le scapă ochiul spre alte prostii. Totuși, cu intelectualii nu poți să riști. Cel mai de încredere ar fi cei 2% complet analfabeți, care nu bunghesc literele. La ei n-ai ce să găsești la o percheziție, decât TikTok. Și știm că pericolul poate veni și de acolo, dacă nu suntem vigilenți. Dar lucrurile merg spre mai multă siguranță prin școli. 40% din elevi pot citi, dar nu înțeleg ce citesc. (Nici online nu-i diferit. 40% pot comenta fără să fi înțeles ce au citit.) Și aici misiunea organului de anchetă are o complicație neașteptată. Vasăzică descinderea o fac trupele de mascați, din care fac parte scriitori cu bicepși ca Marian Godină. După ce se întorc cu prada la circă, mascații lui Godină vor trebui să demonstreze că inculpatul a citit și înțeles mesajul cărților capturate. Pentru că el se poate apăra spunând că e din cei 40% și n-a înțeles ce a citit. Va trebui ca atât Godină cât și suspecții să facă un conspect în care să relateze ce-au înțeles din lectura fiecărui volum. Iar la final, să se confrunte dacă interpretarea „extremistului” coincide cu a polițistului. Pentru ușurința evaluării finale în instanță, se va proceda ca la procesele verbale pentru accidente auto. Respectiv, polițiștii și inculpații vor face împreună un desen tip schiță, în care vor sintetiza concluziile lecturii din conspectarea b

Într-adevăr, Mihai Rapcea are o lungă listă de subiecte, pe care s-a exprimat în spațiul public, fiind un lider de opinie cu multe păreri. A fost între membrii Partidului Noua Dreaptă, a participat la multe din edițiile Marșului pentru Familie, la protestele împotriva restricțiilor din pandemie, a protestat în fața ambasadei Israelului contra genocidului din Gaza, a militat împotriva susținerii de statul român a efortului de război al Ucrainei. Unul din primii care au anunțat ieri, cu satisfacție, arestarea, a fost liderul Accept, Florin Buhuceanu, care îl acuză și de homofobie, pentru participarea la contra-proteste față de marșul Mândriei. Mihai Rapcea e cunoscut și pentru interesul său pentru subiecte de spiritualitate. A fost membru MISA și avocat pentru Gregorian Bivolaru, după care s-a retras din mișcare și s-a apropiat tot mai mult de creștinism. A rămas interesat de yoga, budism și alte tradiții orientale. Multe din podcasturile sale sunt în zona dezcoltării personale. Se pare că e nepotul lui Emil Rapcea, diplomat în mai multe țări africane și atașat la Teheran înainte de 1989. După anii 90, diplomatul a fost consulul general la Odesa, în Ucraina. E apropiat și de fostul deputat PPDD, Daniel Fenechiu, de asemenea avocat. Juristul Mihai Rapcea a avut mai multe implicări în societatea civilă și în partidele naționaliste, deseori cu o linie proprie. A reprezentat gratuit mai multe persoane în spețe penale și pentru delicte de opinie. A fost membru în partidul SOS România, de care s-a despărțit cu scandal în perioada divorțului soților Șoșoacă. A fost un critic al lui George Simion, pe care nu îl consideră reprezentativ pentru mișcarea naționalistă. A devenit susținător al lui Călin Georgescu, mobilizând circa 800 de persoane să depună contestații față de anularea alegerilor. Dar a exprimat și păreri critice la adresa lui Georgescu, față de unele gafe ale acestuia și, recent, față de oferta sa de colaborare cu partidele vechi. Indiferent dacă ești sau nu de acord cu unele din opiniile sale, dacă îți dorești să trăiești într-o lume liberă, nu ai cum să nu fii scandalizat de abuzul la care este supus. Mihai Rapcea nu e în niciun fel un pericol pentru societate, ci un om care gândește cu capul lui, care a citit mult și simte românește. E cu totul nefiresc regimul de teroare ideologică, în care am ajuns să trăim în așa zisa democrație hibrid europeană. https://www.youtube.com/live/i6Xd_WMk7d0?si=TZV33NrjbnaIv-GT&t=4396 https://www.facebook.com/mihai.tociu/posts/pfbid032bR6cb78LXU8aHuvQuUmE7Lje4fZrL8ZYxKmqAS2u8d5S8CFJGPtGRPoTe5EYL4Ll

Avocatul Mihai Rapcea, unul din cei mai cunoscuți militanți naționaliști, a fost percheziționat și reținut 24 de ore pentru exprimarea unor opinii online. 20 de mascați, polițiști și procurori au descins ieri la 6 dimineața la trei imobile, apartamentul familiei, biroul și locuința mamei sale, de 80 de ani. Soția, de asemenea avocat în Baroul București, a povestit că procurorii au venit cu o listă de cărți, pe care le căutau, inclusiv publicistica lui Mihai Eminescu, Octavian Goga sau Valeriu Gafencu. Cu ele doreau să susțină acuza că Rapcea răspândește online idei fasciste, legionare și rasiste. În interviul acordat Gabrielei Calițescu la Nașu TV, și-a mai amintit că anchetatorii erau în mod deosebit interesați dacă există în casă tricouri verzi și imagini cu sfinții închisorilor, recent canonizați, ca Ilie Lăcătușu sau Arsenie Boca, legați și ei de Mișcarea Legionară în tinerețe. (Primul ca membru activ, al doilea ca duhovnic al unor luptători în rezistența armată anti-comunistă din Munții Făgărașului.) Deși e o figură bine cunoscută în cercurile naționaliste de pe internet, cu o activitate îndelungată, se pare că necazurile de acum ale lui Mihai Rapcea au pornit de la un incident stupid, care frizează absurdul. Un prieten al său, Mihai Tociu, a creat o pagină de Facebook, „Eminescu trăiește prin noi”, în care critica Legea Vexler și alte subiecte. Rapcea îl reprezenta pe Stegarul Dac în alte spețe și a ajuns în atenția procurorilor pentru filmări cu păreri postate pe acea pagină și de Cezar Avrămuță. Cu ceva timp în urmă, poliția a făcut percheziție și acasă la inginerul Mihai Tociu, căutând o imagine printată pe carton, decupat în mărime naturală, cu poetul Mihai Eminescu. Obiectul de recuzită fusese folosit la o manifestare de 15 ianuarie, în parcul Ateneului Român, având un braț mobil, ce putea fi mișcat pentru a saluta trecătorii. Polițiștii doreau să vadă dacă ridicarea brațului nu se aseamănă cu salutul roman și nu e o formă de propagandă legionară. În acel dosar. procurorul a făcut un referat prin care solicită judecătorului autorizarea perchezițiilor domiciliare. Scrie o frază halucinantă într-o democrație „europeană”, dar firească într-un regim totalitar comunist: „În numeroase materiale video, numitul Mihai Rapcea vorbește despre subiecte politice și sociale, exprimându-și nemulțumirea față de sistemul politic actual și actele normative inițiate de acesta, pe diferite domenii de aplicabilitate.” (1/2)