runway09.aviation✈️

⛽️📈 Evoluția prețului la Jet A-1: Chișinău - printre cele mai scumpe aeroporturi la sfârșitul de septembrie. Prețurile la kerosen continuă să surprindă prin diferențele dintre aeroporturi. Istanbul se situează la aproximativ 1.204 €/tonă, Berlin la 1.253 €, în timp ce la Chișinău prețul ajunge la 1.620 €/tonă. Topul celor mai ieftine destinații: Istanbul: 1.204 €/t Tel Aviv: 1.208 €/t Berlin: 1.253 €/t Bologna: 1.259 €/t Verona: 1.268 €/t Diferența dintre Chișinău și Istanbul ajunge la aproximativ 400 €/tonă, iar față de Berlin la circa 351 €/tonă. Un sistem dominat de un singur furnizor sau canal de aprovizionare nu garantează prețuri competitive și face infrastructura vulnerabilă. Concurența, accesul transparent la infrastructură și posibilitatea de a alege furnizorul pot contribui la eficientizarea costurilor dar și diversificarea resurselor și securității energetice. Cine are de câștigat din asta și cine va achita nota de plată? 🛢️Abonează-te la Runway09

Când statul va trebui să își asume deciziile CEIISS, vor putea și ceilalți miniștri să se eschiveze de la acea sedință așa cum a făcut-o ministrul Bolea? Runway09

Bolea afirmă că Polaris încă nu a fost autorizată și că Ministerul Infrastructurii nu este implicat în procesul de autorizare. Totodată, ministrul precizează că, deși este membru al Consiliului, nu a participat la ședința din 22 iunie. Schimbarea de poziție a fost relatată și analizată în presa locală. (NewsAlert) La început, declarațiile ministrului sunt categorice. Pe măsură ce apar documentele și întrebările publice, explicațiile devin mai prudente, iar responsabilitatea pentru anumite etape ale procesului este delimitată tot mai clar. În plus, de notat faptul că FLYONE și Polaris au fost examinate în aceeași ședință a CEIISS din 22 iunie, dar comunicarea publică și explicațiile ulterioare despre cele două companii au evoluat în mod foarte diferit. (oficial.md)

PARADOXURILE MINISTRULUI BOLEA Cum un ministru formulează inițial poziții foarte categorice, iar după apariția documentelor și a întrebărilor publice poziția devine progresiv mai defensivă și mai delimitată ca întrun final când lucurile capătă o anvergură exponențială- să se distanțeze total. Cazul FLYONE și apariția Polaris Aviation Group au generat o serie de întrebări nu doar despre deciziile autorităților, ci și despre modul în care ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a comunicat public despre aceste dosare. Cronologia este cel puțin interesantă. 22 iunie — aceeași ședință, două companii Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) examinează, în aceeași ședință, dosarele FLYONE și Polaris. În cazul FLYONE, Consiliul decide refuzul aprobării investițiilor și aplicarea clauzei de schimbare a controlului, fondatorii fiind obligați să-și înstrăineze participațiile în termen de 90 de zile. În cazul Polaris, este adoptată o decizie favorabilă. Procesul-verbal nr. 37 poate fi consultat în arhiva Guvernului. Arhiva oficială a proceselor-verbale CEIISS 25 iunie — Ministerul lui Bolea anunță deja decizia privind FLYONE La doar câteva zile după ședința Consiliului, Ministerul Infrastructurii comunică public că fondatorii FLYONE trebuie să renunțe la participațiile deținute în companie în termen de 90 de zile. Cu alte cuvinte, măsura este prezentată public ca o decizie fermă, înainte ca toate detaliile procesului-verbal să ajungă în centrul atenției publice. Relatarea NewsMaker despre decizia privind FLYONE 27–30 iunie — apare problema legii abrogate Odată analizat procesul-verbal nr. 37, apare o problemă juridică. Documentul face trimitere la art. 6 lit. b) din Legea nr. 174/2021, care, la rândul său, face referire la Legea securității statului nr. 618/1995. Problema este că Legea nr. 618/1995 fusese abrogată în octombrie 2025 prin Legea nr. 249/2025 privind securitatea națională. Mai simplu spus: decizia privind FLYONE conținea o trimitere la un act normativ care nu mai era în vigoare. (ZIUA.md) Ulterior, chiar Ministerul Infrastructurii a recunoscut existența acestei trimiteri. Instituția a susținut însă că noua Lege nr. 249/2025 reglementează același domeniu și că acest lucru nu afectează fundamentarea deciziei. (Unimedia) Așadar, problema juridică nu a dispărut, ci a devenit parte din explicațiile ulterioare ale autorităților. 1 iulie — „Este pentru prima dată când aud despre Polaris” Când este întrebat despre Polaris Aviation Group, Vladimir Bolea declară că este pentru prima dată când aude despre companie. Declarația este cu atât mai interesantă cu cât dosarul Polaris fusese examinat de CEIISS în ședința din 22 iunie, iar Ministerul Infrastructurii este reprezentat în acest Consiliu. (ZIUA.md) În același timp, Bolea continuă să apere ferm decizia în cazul FLYONE. 2 iulie — „Ei au 90 de zile să se conformeze” Întrebat despre problema trimiterii la legea abrogată, Bolea admite că urmează să fie făcute modificări legislative, dar susține că acest lucru nu afectează obligația impusă FLYONE. „Ei au 90 de zile să se conformeze”, spune ministrul. Totodată, el susține că cerințele impuse celor patru fondatori sunt legale. Declarațiile lui Vladimir Bolea despre FLYONE și legea abrogată Aici apare unul dintre cele mai interesante momente ale cronologiei: mai întâi este adoptată și comunicată decizia, iar ulterior se discută despre modificarea cadrului legislativ care trebuia să susțină trimiterea juridică din document. 12 august — Polaris „a trecut toate tipurile de controale” La mai bine de o lună după ce declarase că nu cunoaște compania, poziția lui Bolea despre Polaris este deja diferită. Ministrul afirmă că Polaris a trecut „în totalitate toate tipurile de controale înainte de a fi autorizată” și că nu vede probleme în cazul companiei. 19 august — Bolea face un pas înapoi Câteva zile mai târziu, declarația se schimbă din nou.

Bolea afirmă că Polaris încă nu a fost autorizată și că Ministerul Infrastructurii nu este implicat în procesul de autorizare. Totodată, ministrul precizează că, deși este membru al Consiliului, nu a participat la ședința din 22 iunie. Schimbarea de poziție a fost relatată și analizată în presa locală. (NewsAlert) La început, declarațiile ministrului sunt categorice. Pe măsură ce apar documentele și întrebările publice, explicațiile devin mai prudente, iar responsabilitatea pentru anumite etape ale procesului este delimitată tot mai clar. În plus, de notat faptul că FLYONE și Polaris au fost examinate în aceeași ședință a CEIISS din 22 iunie, dar comunicarea publică și explicațiile ulterioare despre cele două companii au evoluat în mod foarte diferit. (oficial.md) Abonează-te la Runway09

PARADOXURILE MINISTRULUI BOLEA Cum un ministru formulează inițial poziții foarte categorice, iar după apariția documentelor și a întrebărilor publice poziția devine progresiv mai defensivă și mai delimitată ca întrun final când lucurile capătă o anvergură exponențială- să se distanțeze total. Cazul FLYONE și apariția Polaris Aviation Group au generat o serie de întrebări nu doar despre deciziile autorităților, ci și despre modul în care ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a comunicat public despre aceste dosare. Cronologia este cel puțin interesantă. 22 iunie — aceeași ședință, două companii Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) examinează, în aceeași ședință, dosarele FLYONE și Polaris. În cazul FLYONE, Consiliul decide refuzul aprobării investițiilor și aplicarea clauzei de schimbare a controlului, fondatorii fiind obligați să-și înstrăineze participațiile în termen de 90 de zile. În cazul Polaris, este adoptată o decizie favorabilă. Procesul-verbal nr. 37 poate fi consultat în arhiva Guvernului. Arhiva oficială a proceselor-verbale CEIISS 25 iunie — Ministerul lui Bolea anunță deja decizia privind FLYONE La doar câteva zile după ședința Consiliului, Ministerul Infrastructurii comunică public că fondatorii FLYONE trebuie să renunțe la participațiile deținute în companie în termen de 90 de zile. Cu alte cuvinte, măsura este prezentată public ca o decizie fermă, înainte ca toate detaliile procesului-verbal să ajungă în centrul atenției publice. Relatarea NewsMaker despre decizia privind FLYONE 27–30 iunie — apare problema legii abrogate Odată analizat procesul-verbal nr. 37, apare o problemă juridică. Documentul face trimitere la art. 6 lit. b) din Legea nr. 174/2021, care, la rândul său, face referire la Legea securității statului nr. 618/1995. Problema este că Legea nr. 618/1995 fusese abrogată în octombrie 2025 prin Legea nr. 249/2025 privind securitatea națională. Mai simplu spus: decizia privind FLYONE conținea o trimitere la un act normativ care nu mai era în vigoare. (ZIUA.md) Ulterior, chiar Ministerul Infrastructurii a recunoscut existența acestei trimiteri. Instituția a susținut însă că noua Lege nr. 249/2025 reglementează același domeniu și că acest lucru nu afectează fundamentarea deciziei. (Unimedia) Așadar, problema juridică nu a dispărut, ci a devenit parte din explicațiile ulterioare ale autorităților. 1 iulie — „Este pentru prima dată când aud despre Polaris” Când este întrebat despre Polaris Aviation Group, Vladimir Bolea declară că este pentru prima dată când aude despre companie. Declarația este cu atât mai interesantă cu cât dosarul Polaris fusese examinat de CEIISS în ședința din 22 iunie, iar Ministerul Infrastructurii este reprezentat în acest Consiliu. (ZIUA.md) În același timp, Bolea continuă să apere ferm decizia în cazul FLYONE. 2 iulie — „Ei au 90 de zile să se conformeze” Întrebat despre problema trimiterii la legea abrogată, Bolea admite că urmează să fie făcute modificări legislative, dar susține că acest lucru nu afectează obligația impusă FLYONE. „Ei au 90 de zile să se conformeze”, spune ministrul. Totodată, el susține că cerințele impuse celor patru fondatori sunt legale. Declarațiile lui Vladimir Bolea despre FLYONE și legea abrogată Aici apare unul dintre cele mai interesante momente ale cronologiei: mai întâi este adoptată și comunicată decizia, iar ulterior se discută despre modificarea cadrului legislativ care trebuia să susțină trimiterea juridică din document. 12 august — Polaris „a trecut toate tipurile de controale” La mai bine de o lună după ce declarase că nu cunoaște compania, poziția lui Bolea despre Polaris este deja diferită. Ministrul afirmă că Polaris a trecut „în totalitate toate tipurile de controale înainte de a fi autorizată” și că nu vede probleme în cazul companiei. 19 august — Bolea face un pas înapoi Câteva zile mai târziu, declarația se schimbă din nou.

Cum este folosită dezinformarea pentru a crește tensiunile geopolitice O postare recentă apărută pe canalele de socializare susține că un avion de transport de tip Antonov An-12BP (înmatriculat UR-CBG), aparținând companiei ucrainene CAVOK Air, ar fi fost descărcat pe Aeroportul Internațional Chișinău cu o presupusă încărcătură de drone militare sub sigla „Drone Coalition”. Totuși, o verificare rapidă a datelor reale de zbor ale aeronavei demonstrează clar că această informație este complet falsă. Ce arată datele reale de zbor ale aeronavei UR-CBG Conform datelor ADS-B de monitorizare a zborurilor pentru perioada 18–23 septembrie 2026, traseul real al aeronavei Antonov An-12BP (UR-CBG) a fost următorul: 18 Septembrie 2026: Zbor din Piešťany (Slovacia) către Tunis-Carthage (Tunisia). 19 Septembrie 2026: Zbor din Tunis-Carthage către München (Germania), urmat de o cursă din München către zona Casablanca (Maroc). 21 Septembrie 2026: Zbor din Casablanca către Bratislava (Slovacia). 23 Septembrie 2026: Zbor din Bratislava către Casablanca (Maroc). Concluzia: În tot acest interval, aeronava nu s-a aflat nicio secundă pe Aeroportul Internațional Chișinău și nici în spațiul aerian al Republicii Moldova. Răspândirea unor astfel de narațiuni fabricate nu este un caz izolat, ci o tehnică bine cunoscută de război hibrid și manipulare informațională. Stay Safe! Be Informed! Runway09

🛢️Prețul unei tone de JET-A1 (kerosen) la Chișinău atinge 1590€ per tonă.

Moldova are un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB. Moldova are o creștere economică aproape spre stagnare de doar 0,6% în primul semestru al anului. Moldova are o bază fiscală mică și are nevoie de companii mari capabile să genereze venituri si taxe pentru că statul cheltuie mult dar generează și mai puțin. Moldova este în plină criză energetică efectele căreia încă le vom resimți. Moldova are un război agresiv la granițe, care ne afectează direct. Ce face statul? Lovește în cel mai mare operator aerian național, care doar în 2025 a achitat 140 mln lei taxe și impozite și separat, alte 340 mln lei către instituțiile statului din domeniul aviatic. Adică aproape jumătate de miliard de lei(!) Și atunci, încotro mergem? Se pare că mergem exact în direcția opusă celei de care avem nevoie. 🇲🇩 Runway09

10 zile de la vizita Premierului la Aeroport. În continuare se stă la rând până la o oră pentru o sticlă de apă sau ceva de mâncare. Zero schimbări. Asta da management eficient al statului.

Și acum o întrebare: ăstora de dau prin stâlpi de beție Comisia Europeană vor să le încredințeze sistemele antiaeriene? Sunteți siguri? Armata Națională - aveți destule capacități și bariere de siguranță ca să fiți siguri că nu veți doborî accidental un avion de pasageri? Dorim să vă reamintim că astfel de riscuri sunt foarte ridicate în zonele de conflict.

🥴 Posibil și celelalte patrule să fi fost în stare de ebrietate, doar că nu au fost prinși - a concluzionat adminul radical. Cumva îi dăm dreptate. La un chef în garnizoană ori participă toți ori nimeni.

Armata Națională a început lupta cu dronele în forță. Sunt înregistrate și primele pierderi — cauzate de… un militar beat și un stâlp. Postul național de televiziune Moldova 1 transmite că 2 militari ai Armatei Naționale se deplasau pentru a localiza drona detectată în nordul țării, șoferul a pierdut controlul asupra autovehiculului și a tamponat un stâlp. Șoferul, în vârstă de 24 de ani, a fost testat cu 0,99 mg/l alcool în aerul expirat. Atât s-a putut. ✈️ Abonează-te la Runway09

🚨 Toate semnele indică pregătirea unei posibile lovituri masive asupra Iranului: activitate intensă a aviației americane, mai multe aeronave-cisternă și avioane de recunoaștere în Golf, în timp ce Iranul își ridică nivelul de alertă. Abonează-te la Runway09 ✈️

Un cadru spectaculos surprins din cabina unui F-16 ucrainean: pilotul privește înapoi spre „Shahed”-ul pe care tocmai l-a doborât deasupra Kievului, folosind tunul intern M61 Vulcan de 20 mm al aeronavei. În imagine, drona se prăbușește, lăsând în urmă o dâră de fum. 🇺🇦 Abonează-te la Runway09

Poliția, Externele și Armata nu se pot înțelege dacă au fost incursiuni de drone sau nu - asta da stat eficient. Între timp, declarații mirobolante ale primăriței din Colonița, care ne asigură că drona nu a căzut pe teritoriul comunei — de parcă administrația locală ar fi avut vreun rol în stabilirea locului unde cade o dronă. Ne aduce aminte de bancul cu sectoristul care a mutat corpul delict pe sectorul adiacent, ca să-și păstreze statistica curată și să nu fie nevoit să investigheze crima. Trăim vremuri suprarealiste și descurajante: important nu mai este ce s-a întâmplat, ci unde s-a întâmplat și în a cui statistică ajunge.

După cum am scris anterior, pronosticul se adeverește:

Atacurile și provocările Federației Ruse vor deveni tot mai frecvente, mai îndrăznețe și mai ample. Nu este o evoluție întâmplătoare, ci un rezultat previzibil ale inacțiunilor.

Runway09

📈A trecut oarecum neobservată vizita președintelui Parlamentului la Budapesta, unde s-a întâlnit cu reprezentanții Wizz Air și a discutat despre extinderea numărului de zboruri și destinații din Republica Moldova. Extinderea conectivității este, desigur, un lucru important. Dar poate aflăm și partea mai puțin vizibilă a acestei vizite. Conform documentelor oficiale ale programului de facilități, numai pentru Wizz Air sunt indicate facilități estimate de aproximativ: 2024 – 31,95 milioane lei 2025 – 35,5 milioane lei 2026 – 42,1 milioane lei Adică aproximativ 109,5 milioane de lei în trei ani sub formă de facilități la taxele aeroportuare. Și acum întrebarea principală: La Budapesta s-a discutat despre noi zboruri? Sau s-a discutat despre prelungirea facilităților? Dacă da, pentru ce perioadă, în ce cuantum și în baza cărei decizii? Și, mai ales, sunt aceleași condiții disponibile tuturor operatorilor aerieni care îndeplinesc criteriile programului? Pentru că dacă vorbim despre dezvoltarea aviației civile din Republica Moldova, ar fi util să vedem nu doar fotografiile de la întâlniri, ci și cifrele din spatele acestor înțelegeri. Abonează-te la Runway09