🇲🇩🇪🇺Daniel Vodă
Открыть в Telegram
Expert asociat pentru politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. #Moldova #ThinkTanksMatter #ThinkTanks4EUMembership
Больше1 888
Подписчики
Нет данных24 часа
-97 дней
-3430 дней
Загрузка данных...
Похожие каналы
Облако тегов
Нет данных
Возникли проблемы? Пожалуйста, обновите страницу или обратитесь к нашему support-менеджеру .
Входящие и исходящие упоминания
---
---
---
---
---
---
Привлечение подписчиков
январь '26янв. '26
январь '26
+1
в 1 каналах
декабрь '25
+14
в 1 каналах
Get PRO
ноябрь '25
+13
в 1 каналах
Get PRO
октябрь '25
+37
в 9 каналах
Get PRO
сентябрь '25
+45
в 21 каналах
Get PRO
август '25
+34
в 16 каналах
Get PRO
июль '25
+65
в 17 каналах
Get PRO
июнь '25
+48
в 22 каналах
Get PRO
май '25
+23
в 15 каналах
Get PRO
апрель '25
+28
в 8 каналах
Get PRO
март '25
+61
в 20 каналах
Get PRO
февраль '25
+100
в 17 каналах
Get PRO
январь '25
+83
в 14 каналах
Get PRO
декабрь '24
+136
в 36 каналах
Get PRO
ноябрь '24
+123
в 17 каналах
Get PRO
октябрь '24
+88
в 23 каналах
Get PRO
сентябрь '24
+93
в 21 каналах
Get PRO
август '24
+106
в 15 каналах
Get PRO
июль '24
+60
в 11 каналах
Get PRO
июнь '24
+158
в 14 каналах
Get PRO
май '24
+56
в 13 каналах
Get PRO
апрель '24
+48
в 16 каналах
Get PRO
март '24
+132
в 12 каналах
Get PRO
февраль '24
+123
в 20 каналах
Get PRO
январь '24
+194
в 12 каналах
Get PRO
декабрь '23
+94
в 16 каналах
Get PRO
ноябрь '23
+133
в 12 каналах
Get PRO
октябрь '23
+35
в 2 каналах
Get PRO
сентябрь '23
+44
в 0 каналах
Get PRO
август '23
+27
в 0 каналах
Get PRO
июль '23
+54
в 0 каналах
Get PRO
июнь '23
+90
в 0 каналах
Get PRO
май '23
+28
в 0 каналах
Get PRO
апрель '23
+431
в 0 каналах
| Дата | Привлечение подписчиков | Упоминания | Каналы | |
| 11 января | 0 | |||
| 10 января | 0 | |||
| 09 января | 0 | |||
| 08 января | 0 | |||
| 07 января | 0 | |||
| 06 января | 0 | |||
| 05 января | 0 | |||
| 04 января | +1 | |||
| 03 января | 0 | |||
| 02 января | 0 | |||
| 01 января | 0 |
Посты канала
Moldova Security Forum: Strategia Rusiei nu vizează doar câștigarea alegerilor, ci subminarea încrederii în democrație
Scopul strategic al operațiunilor hibride desfășurate de Federația Rusă în Republica Moldova nu este neapărat câștigarea alegerilor de către forțele pro-ruse, ci subminarea fundamentală a încrederii cetățenilor în procesele democratice și în instituțiile statului. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale discuțiilor din cadrul Forumului de Securitate de la Chișinău. Potrivit lui Stanislav Secrieru, consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, Rusia se află într-un „joc de adaptare constantă”, perfecționându-și continuu metodele de interferență. El a subliniat că finanțarea ilicită reprezintă pilonul central al acestor operațiuni, fără de care acțiunile de dezinformare și subversiune nu ar avea amploarea și impactul necesar. „Fără bani, operațiunile hibride rusești nu au anvergură și nu vor avea niciun efect”, a declarat Secrieru.
Obiectivul principal al acestor campanii este de a modela percepția publică asupra corectitudinii proceselor electorale. Prin diseminarea de informații false, utilizarea inteligenței artificiale pentru a crea materiale video trucate și orchestrarea de atacuri mediatice, se urmărește decredibilizarea unor instituții cheie, precum Comisia Electorală Centrală (CEC). Scopul este de a instaura în rândul populației îndoiala cu privire la corectitudinea rezultatelor alegerilor și de a alimenta ideea că procesul este viciat. Chiar și în cazul în care candidații pro-ruși pierd alegerile, operațiunea poate fi considerată un succes dacă reușește să diminueze diferența dintre candidați, creând impresia unei societăți profund polarizate, și dacă seamănă neîncredere în rezultatul final. Aceste îndoieli sunt apoi exploatate în valuri ulterioare de operațiuni hibride, care continuă și după încheierea scrutinului.
„Este vorba despre încredere. Dacă subminezi încrederea, este foarte dificil să susții democrația”, a concluzionat Secrieru. Astfel, miza războiului cognitiv purtat de Rusia este erodarea legitimității instituțiilor și a proceselor democratice, o amenințare pe termen lung care depășește cu mult un singur ciclu electoral.
| 2 |  #MSF2026: UE reiterează sprijinul pentru securitatea țării noastre: „Viitorul european al Republicii Moldova este cea mai mare garanție a păcii”
Uniunea Europeană își consolidează angajamentul față de securitatea și parcursul european al Republicii Moldova, considerând succesul acesteia o garanție fundamentală pentru pacea pe continent. Acesta a fost mesajul central transmis vineri de Comisarul European pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, în cadrul Moldova Security Forum 2026.
Într-un mesaj video, Kubilius a evocat paralele istorice între Moldova și țara sa, Lituania, ambele confruntându-se cu ocupația sovietică, și a lăudat rezistența Chișinăului în fața „ingerințelor nerușinate” ale Rusiei, care încearcă să submineze suveranitatea și viitorul european al țării prin război informațional și coruperea proceselor electorale. „Dar ați rezistat, ați câștigat, și datorită puterii și rezilienței dumneavoastră, Uniunea Europeană poate învăța de la Moldova,” a afirmat comisarul.
Oficialul european a detaliat sprijinul concret oferit de UE, subliniind că Moldova este prima țară care a semnat un Parteneriat de Securitate și Apărare cu blocul comunitar, un acord care deja produce rezultate tangibile. Prin intermediul Facilității Europene pentru Pace, Moldova a devenit, după Ucraina, cel mai mare beneficiar de fonduri pentru apărare și securitate, primind un total de 317 milioane de euro.
O componentă majoră a acestui sprijin, anunțată în luna iunie, constă într-o alocare de 120 de milioane de euro destinată exclusiv consolidării apărării antiaeriene a țării. Pe lângă sprijinul financiar, UE este implicată activ prin Misiunea de Parteneriat a UE în Moldova (EUPM), care oferă consiliere și suport pentru consolidarea instituțiilor de securitate și gestionarea crizelor.
Andrius Kubilius a accentuat că viitorul european al Moldovei și al Ucrainei nu este doar un obiectiv politic, ci și un pilon strategic pentru securitatea întregii Europe. „Viitorul european al Republicii Moldova și al Ucrainei este cea mai mare garanție a păcii în Europa,” a declarat el, explicând că integrarea în familia europeană va oferi protecție și va permite crearea unor modele de succes. Potrivit comisarului, succesul democratic și economic al Moldovei și Ucrainei va demonstra cetățenilor ruși că există o cale mai bună decât cea oferită de regimul autoritar de la Kremlin.
În încheiere, Kubilius a îndemnat la continuarea cooperării strânse în domeniul securității și apărării, pentru a construi un viitor european comun, sigur și prosper. | 210 |
| 3 |  Înalt oficial NATO: Moldova puternică, stabilă și rezilientă contribuie și la stabilitatea NATO
Secretarul general adjunct al NATO Radmila Šekerinska, a apreciat vineri, în cadrul Moldova Security Forum 2026, rezistența remarcabilă a Republicii Moldova în fața presiunilor și a amenințărilor hibride orchestrate de Federația Rusă, subliniind că lecțiile învățate de Chișinău sunt extrem de valoroase pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică.
Într-un discurs ferm, oficialul NATO a evidențiat modul în care Moldova a contracarat ani la rând încercările de subminare a democrației, de la campanii de dezinformare și cumpărarea voturilor, la atacuri cibernetice și șantaj energetic.
„Ați arătat lumii că un stat mic nu se teme de nimeni,” a declarat Šekerinska, adăugând că ingeniozitatea și curajul cetățenilor moldoveni în fața tacticilor de presiune rusești reprezintă însăși definiția rezilienței.
Ea a atras atenția că multe dintre amenințările hibride cu care se confruntă acum statele membre NATO au fost experimentate de Moldova de-a lungul anilor. În contextul eșecurilor militare ale Rusiei în Ucraina, regimul de la Kremlin devine tot mai disperat și agresiv, intensificând acțiunile hibride împotriva aliaților.
Šekerinska a reafirmat sprijinul solid al NATO pentru Moldova, menționând că parteneriatul dintre cele două părți este mai puternic ca niciodată. Acest sprijin se materializează prin Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare (DCBI), prin care Moldova a devenit cel mai mare beneficiar, primind aproape 50 de milioane de euro. Fondurile au fost direcționate către modernizarea echipamentelor militare, securizarea depozitelor de muniții și consolidarea apărării cibernetice, inclusiv prin crearea unei facilități dedicate la Universitatea Tehnică din Moldova și a unei echipe de răspuns la incidente cibernetice în cadrul forțelor armate.
Parteneriatul nu este unul unilateral, a subliniat oficialul NATO. Republica Moldova contribuie activ la securitatea europeană, un exemplu notabil fiind participarea militarilor moldoveni la misiunea KFOR din Kosovo, alături de forțele aliate. Mai mult, experiența directă a Moldovei în contracararea amenințărilor hibride oferă lecții valoroase pe care Alianța le studiază și le integrează în propriile strategii de apărare. „O Republică Moldova puternică, stabilă și rezilientă contribuie la stabilitatea și reziliența NATO,” a concluzionat ea.
Pe finalul discursului, Radmila Šekerinska a reiterat angajamentul NATO de a respecta pe deplin statutul de neutralitate constituțională al Republicii Moldova, precizând că suveranitatea națională și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriul viitor reprezintă un principiu fundamental pentru Alianță. | 205 |
| 4 |  #MSF2026: SUA reafirmă sprijinul „abundent de clar” pentru suveranitatea și democrația Republicii Moldova
Statele Unite sprijină fără echivoc democrația, independența și suveranitatea teritorială a Republicii Moldova, inclusiv spațiul său aerian, a declarat Joseph Mark Burkhalter, noul ambasador al SUA la Chișinău, într-un discurs ferm la Forumul de Securitate.
Oficialul american a subliniat că, în fața provocărilor, SUA „aleargă spre prietenii săi”, reafirmând angajamentul Washingtonului față de securitatea și stabilitatea țării. Ambasadorul a catalogat amenințările cu care se confruntă Moldova – de la drone neautorizate și atacuri cibernetice la interferențe electorale – ca fiind „inacceptabile” pentru orice națiune suverană, inclusiv pentru Statele Unite.
„Permiteți-mi să fiu abundent de clar în numele Statelor Unite: sprijinim democrația, independența și suveranitatea teritorială a Moldovei”, a afirmat diplomatul, precizând că suveranitatea se extinde și asupra spațiului aerian, o problemă sensibilă pentru Chișinău în contextul războiului din Ucraina.
Discursul a evidențiat sprijinul consistent oferit de SUA de la obținerea independenței Moldovei, menționând investiți în domenii cheie precum: Consolidarea instituțiilor de apărare, securitate cibernetică, securitate energetică, inclusiv recentul proiect „Trump Liberty Line” pentru a sprijini independența energetică, securitatea frontierelor, protecția infrastructurii critice.
Ambasadorul a transmis, de asemenea, un mesaj din partea președintelui american, subliniind dorința acestuia de a vedea încheierea războiului din Ucraina și menționând eforturile „concertate și vizibile” ale trimișilor speciali pentru a ajunge la o soluție pașnică. A fost menționată și implicarea Primei Doamne, Melania Trump, în proiecte umanitare dedicate copiilor afectați de război. Un punct important al discursului a fost numirea unui ambasador politic la Chișinău pentru prima dată în istoria relațiilor bilaterale, un gest interpretat ca un semnal puternic al importanței strategice pe care administrația de la Washington o acordă Moldovei.
„SUA nu a uitat Moldova”, a insistat ambasadorul, apreciind activitatea predecesorului său și subliniind că parteneriatul este mai puternic ca niciodată.
Acesta a încheiat prin a îndemna la continuarea colaborării pentru a se asigura că „adversarii nu vor deveni și mai agresivi”, adăugând criptic: „Știm cine sunt ei, ei știu cine sunt și, mai bine, ei știu că noi știm cine sunt”. | 291 |
| 5 |  #MSF2026: Expertul american Ian Brzezinski la Chișinău: Occidentul se află într-un eșec de descurajare; Putin este în război cu întreaga arhitectură de securitate postbelică
Lumea occidentală se confruntă cu un „eșec de descurajare” strategică în fața Rusiei, cauzat nu de lipsa de capacități, ci de o lipsă acută de voință politică, a avertizat joi Ian Brzezinski, expert renumit de la Atlantic Council.
Vorbind la Moldova Security Forum 2026, Brzezinski a argumentat că președintele rus Vladimir Putin nu duce un război doar împotriva Ucrainei, ci împotriva întregului Occident și a arhitecturii de securitate globală stabilită după Al Doilea Război Mondial.
Potrivit expertului american, obiectivele lui Putin sunt clare și duale: pe de o parte, dorește să restabilească controlul asupra spațiului ex-sovietic, vizând direct state precum Ucraina, Georgia și Republica Moldova, iar pe de altă parte, urmărește să distrugă sau să neutralizeze NATO, organizație pe care o consideră responsabilă pentru prăbușirea Uniunii Sovietice și un obstacol în calea ambițiilor sale neo-imperiale. Brzezinski a criticat dur răspunsul ezitant al Occidentului, afirmând că acesta a permis Rusiei să escaladeze agresiunea.
El a enumerat o serie de acțiuni ostile care au rămas fără un răspuns decisiv, inclusiv atacuri informaționale, sabotarea infrastructurii critice precum cablurile din Marea Baltică, tentative de deraiere a trenurilor în Polonia și numeroase atacuri cu drone împotriva unor state aliate, cum ar fi cele 23 de atacuri asupra Poloniei în ultimul an.
„Ne aflăm în mijlocul unui eșec de descurajare și vedem consecințele care escaladează”, a spus el. Analistul a subliniat o discrepanță uriașă între puterea economică și militară a alianței transatlantice și ezitarea sa de a o folosi eficient. „NATO are un PIB de 6 trilioane de dolari, față de cele 2 trilioane ale Rusiei. Cheltuim 1,5 trilioane de dolari pe apărare, față de 1 miliard al Rusiei. Nu ducem lipsă de capacități, ci de voință”, a punctat Brzezinski.
El a concluzionat că Putin a ajuns să creadă că democrațiile occidentale și-au pierdut unitatea și voința de a lupta, fiind mai temătoare de escaladare decât este el însuși, ceea ce îi permite să continue agresiunea, convins că va scăpa basma curată. | 8 653 |
| 6 |  Chișinăul va găzdui Moldova Security Forum 2026: Un număr record de 700 de participanți!
Peste 90 de experți din 20 de țări, alături de oficiali, diplomați și lideri de opinie se vor reuni pentru a discuta viitorul securității Republicii Moldova, a Europei și a regiunii Mării Negre.
🔹Tema ediției: „Consolidarea rezilienței democratice și a securității prin viziune strategică și cooperare multilaterală”
🗓 Când: 8-9 octombrie (cu evenimente conexe pe 7 octombrie la ArtCor)
Deschidere: Discurs de deschidere susținut de Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, urmat de o discuție moderată de Alec Russell (Financial Times).
🔗 Agenda completă și actualizată: https://securityforum.md/agenda/
Pe 8 octombrie, discuțiile vor aborda parteneriatele Republicii Moldova, cooperarea în apărare, viitorul securității europene și investițiile în apărare.
Pe 9 octombrie, agenda va continua cu pregătirea pentru crize, protejarea instituțiilor împotriva amenințărilor, noile tehnologii, reconstrucția Ucrainei și consolidarea încrederii publice.
Detalii în comunicat: https://ipre.md/2026/10/02/moldova-security-forum-2026-inregistreaza-un-numar-record-de-participanti-si-speakeri-700-de-oameni-din-peste-20-de-tari/
#MoldovaSecurityForum #MSF2026 #Moldova | 7 985 |
| 7 |  În 2026, Singapore Airlines ocupă primul loc în clasamentul celor mai bune companii aeriene din lume, iar Qatar Airways este pe locul al doilea, potrivit Skytrax World Airline Awards.
Un detaliu interesant pentru noi: două companii din Top 20 mondial: Turkish Airlines și Lufthansa - zboară la Chișinău. | 723 |
| 8 | 🇷🇴🇲🇩Vorbim aceeași limbă, dar nu urmărim întotdeauna aceleași știri și nu avem mereu aceleași repere.
Să redactez o rubrică de autor pentru publicuri din două țări este, de fiecare dată, o provocare. Ceea ce unui ascultător din Republica Moldova îi este familiar poate avea nevoie de explicații pentru cineva din România. Și invers.
„Moldova în Europa”, îmi amintește astfel cât de puțin ne cunoaștem încă. Cât de multe lucruri despre Republica Moldova rămân necunoscute în România și câte experiențe ale României merită înțelese mai bine în Republica Moldova.
Cred că spațiile noastre informaționale trebuie unite. Prin mai multe povești care circulă între noi, jurnaliști care explică realitățile de pe celălalt mal și dezbateri în care învățăm din experiențele celuilalt.
Când avem acces la mai mult context și la surse credibile, putem compara, verifica și recunoaște mai ușor manipularea. Așa ne întărim gândirea critică pe ambele maluri ale Prutului.
Episoadele 13–17 pornesc de la banii trimiși acasă și ajung la viitorul Uniunii Europene și la siguranța copiilor noștri în lumea digitală.
▪️ EPISODUL 13 | Cât costă să trimiți bani acasă? Republica Moldova în spațiul european al plăților
Pentru cineva care muncește departe de familie, un comision mai mic înseamnă mai mulți bani ajunși acasă.
Am pornit de la o cifră: 1,09 euro, costul mediu al unui transfer transfrontalier în euro raportat de Banca Națională a Moldovei.
Dincolo de termenul tehnic SEPA sunt economiile unei familii și plățile unei afaceri. Încă un exemplu despre cum apropierea de Europa produce rezultate înainte de aderare.
🔴 RFI: Citește și ascultă episodul
▪️ EPISODUL 14 | La ce fel de Uniune Europeană ne dorim aderarea în 2030?
În timp ce Republica Moldova se pregătește pentru aderare, Uniunea Europeană se schimbă. Am vrut să privesc mai atent Europa în care ne dorim să ajungem: cât de bine se poate apăra, cât de competitivă este și cât de repede poate lua decizii.
2030 este un obiectiv politic, care cere reforme și acordul statelor membre. Dar pregătirea noastră înseamnă și să înțelegem ce putem aduce la masa la care România are deja un loc.
🔴 RFI: Citește și ascultă episodul
▪️ EPISODUL 15 | Starea Uniunii Europene — de ce contează acest discurs și pentru Republica Moldova
Un discurs ținut la Strasbourg poate părea departe de grijile unei familii de la noi. Dar energia, securitatea, locuințele sau sprijinul pentru economie ne privesc direct.
În acest episod explic de ce merită să urmărim prioritățile europene și ce drum trebuie să parcurgă un anunț până devine o decizie, un program sau o finanțare de care putem beneficia.
🔴 RFI: Citește și ascultă episodul
▪️ EPISODUL 16 | Canada, surpriza. Moldova, vestea bună. Ce pregătește Uniunea Europeană?
După discurs, am revenit asupra mesajelor și surprizelor sale: propunerea unei noi forme de asociere cu Canada și locul explicit al Republicii Moldova în perspectiva extinderii.
Pentru noi, încurajarea politică vine cu responsabilitatea de a livra rezultate. Mă interesează cum transformăm această deschidere în proiecte, instituții mai bune și pași concreți spre aderare.
🔴 RFI: Citește și ascultă episodul
▪️ EPISODUL 17 | Copiii online: UE schimbă regulile. Ce va decide Republica Moldova?
Cât de sigur este spațiul în care copiii noștri petrec zilnic ore întregi? Propunerile europene privind accesul minorilor la rețelele sociale deschid o discuție necesară și acasă: despre responsabilitatea platformelor, protejarea vieții private și sprijinul pentru părinți și profesori.
Pentru mine, testul este foarte concret: un copil hărțuit online știe cui să-i ceară ajutor? Iar adulții din jurul lui au instrumentele necesare să intervină?
🔴 RFI: Citește și ascultă episodul
Acestea sunt următoarele cinci opriri din „Moldova în Europa”. Îmi doresc ca fiecare episod să ne ajute să înțelegem mai bine Europa și să ne cunoaștem mai bine între noi. Avem atâtea lucruri de discutat, de învățat unii de la alții și de construit împreună.
🇲🇩🇪🇺 Continuăm. Ne auzim la RFI, pe ambele maluri ale Prutului. | 629 |
| 9 | Am discutat pentru Latvijas Radio, radioul public al Letoniei, despre incursiunile tot mai frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova și al altor state din vecinătatea Ucrainei.
Am spus jurnalistului Uldis Ķezberis, că „Nu este o coincidență faptul că Rusia mărește numărul dronelor care pătrund pe teritoriul Republicii Moldova. Noua tactică a Rusiei este să semene frică în societatea noastră și să ne diminueze capacitatea de a rezista consecințelor brutale ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei vecine.”
În 2026, tehnologia permite stabilirea foarte precisă a traiectoriei și a țintei unei drone. De aceea, asemenea incursiuni trebuie privite și ca teste: ale capacității noastre de reacție, ale rezilienței societății și ale voinței statelor europene de a continua sprijinul pentru Ucraina.
Discuția realizată de Latvijas Radio a adus și alte câteva idei importante:
▪️expertul bulgar Dimitar Keranov vorbește despre necesitatea dezvoltării rapide a capacităților antidronă și despre protejarea punctelor de frontieră dintre Moldova, România și Ucraina ca infrastructură critică;
▪️cercetătorul român Alexandru Georgescu atrage atenția asupra unei probleme foarte concrete: nu poți răspunde sustenabil unor drone relativ ieftine folosind de fiecare dată sisteme de interceptare extrem de costisitoare;
▪️iar concluzia comună este poate cea mai importantă: Rusia își calibrează acțiunile pentru a produce efecte politice și psihologice. Ținta nu este doar spațiul aerian. Este și opinia publică.
Pentru Republica Moldova, avem nevoie de apărare mai bună, de cooperare mai strânsă cu Ucraina, România și partenerii europeni și, în egală măsură, de o societate care înțelege ce urmăresc aceste provocări.
Dronele pot traversa frontiere, din păcate. Frica nu trebuie să le urmeze.
Traducerea integrală a articolului, poate fi accesată aici.
***
Я рассказал Latvijas Radio, общественному радио Латвии, о всё более частых вторжениях российских беспилотников в воздушное пространство Республики Молдова и других государств, соседствующих с Украиной.
Я сказал журналисту Улдису Кезберису: «То, что Россия увеличивает количество беспилотников, проникающих на территорию Республики Молдова, — не случайность. Новая тактика России заключается в том, чтобы сеять страх в нашем обществе и ослаблять нашу способность противостоять жестоким последствиям войны России против соседней Украины».
В 2026 году технологии позволяют с очень высокой точностью определять траекторию полёта и цель беспилотника. Поэтому подобные вторжения следует рассматривать и как тесты: нашей способности реагировать, устойчивости общества и готовности европейских государств продолжать поддержку Украины.
В материале Latvijas Radio прозвучало ещё несколько важных мыслей:
▪️болгарский эксперт Димитар Керанов говорит о необходимости быстро развивать возможности противодействия беспилотникам и защищать пограничные пункты между Молдовой, Румынией и Украиной как критически важную инфраструктуру;
▪️румынский исследователь Александру Джорджеску обращает внимание на очень конкретную проблему: невозможно устойчиво противодействовать сравнительно дешёвым беспилотникам, каждый раз используя чрезвычайно дорогостоящие системы перехвата;
▪️и, пожалуй, самый важный общий вывод: Россия выверяет свои действия так, чтобы добиваться политического и психологического эффекта. Целью является не только воздушное пространство. Целью становится и общественное мнение.
Республике Молдова необходимы более эффективная оборона, более тесное сотрудничество с Украиной, Румынией и европейскими партнёрами и, в равной степени, общество, которое понимает, чего добиваются подобными провокациями.
Беспилотники, к сожалению, могут пересекать границы. Страх не должен следовать за ними.
Полный перевод статьи можно прочитать к комментариях на Фейсбуке. | 489 |
| 10 | 🇪🇺Starea Uniunii Europene 2026: Primele impresii
Primele impresii în timp ce ascult acum discursul Ursulei von der Leyen: Europa intră într-o etapă în care independența nu mai este doar un ideal politic. Devine o necesitate strategică.
Președinta Comisiei Europene și-a deschis discursul cu un citat din autor britanic Dickens: „It was the best of times. It was the worst of times.” O formulă perfectă pentru momentul pe care îl trăim: oportunități uriașe, dar și riscuri pe măsură.
Cu alte cuvinte, „Europa trebuie să aibă puterea de a acționa singură atunci când este nevoie”.
Și nu este vorba doar despre apărare sau securitate. Este vorba, după logica șefei Comisiei Europene despre economie, tehnologie, comerț, democrație și capacitatea Europei de a-și proteja propriile interese.
Mi-au rămas câteva idei puternice:
▪️„O Europă independentă, care are puterea de a acționa.” Asta pare să devină noua busolă strategică a Uniunii și este repetată constant și în alte discursuri ale oficialilor europeni.
▪️Europa este atacată din exterior, dar și erodată din interior. Von der Leyen a vorbit direct despre ascensiunea extremelor, euroscepticism, interferența rusă și dezinformare. Recent la Briefing, primul podcast de geopolitică din Moldova am dedicat un episod acestui subiect.
▪️Formula ei a fost tăioasă: numele pot fi diferite: ultranaționaliști, anti-europeni, rețele de influență sau „proxy” ai regimurilor autoritare, dar obiectivul este același: slăbirea unității europene.
▪️ „Economia este prioritatea nr. 1. Mai puțină birocrație, o piață unică mai integrată, disciplină fiscală și mai multă competitivitate”. Se pare că și prioritățile de la Chișinău sunt bine aliniate cu cele de la Bruxelles.
▪️Primul actor internațional menționat - China. Relația cu China intră într-o zonă tot mai dificilă. Von der Leyen a vorbit deja despre un „al doilea șoc chinezesc” și despre necesitatea unor rezultate concrete în reducerea dezechilibrelor comerciale. Interesantă perspectivă, care necesită discuții mai amănunțite.
Și poate cel mai important: prima parte a discursului nu este despre administrarea UE, ci mai mult despre „apărarea ideii europene”.
Pentru Republica Moldova, mesajul este bun. Noi nu aderăm la o Uniune statică, ci la una care se redefinește rapid: mai geopolitică, mai atentă la securitate, mai exigentă economic și mai hotărâtă să-și apere democrația.
Europa despre care se vorbește astăzi este una care vrea să conteze. Iar pentru Republica Moldova, miza este să intrăm în această Europă nu ca spectator, ci ca stat capabil să contribuie la forța ei.
Starea Uniunii (SOTEU) este un discurs anual rostit de președintele Comisiei Europene în fața Parlamentului European, care stabilește prioritățile sale pentru Uniune pentru anul următor. Este un moment important al democrației UE. Discursul poate fi urmărit și în limba română.
Discursul poate fi urmărit în limba română aici.
Sinteza continuă pe acest canal.
Episodul Briefing despre extremele politice poate fi urmărit aici. | 1 902 |
| 11 |  🇲🇩🇪🇺„Moldova în Europa” continuă la RFI România și Republica Moldova!
Când am început rubrica, mi-am propus un lucru simplu: să nu vorbesc despre integrarea europeană doar prin limbajul instituțiilor, ci prin lucrurile pe care le putem vedea, măsura și simți în viața de zi cu zi.
De aceea, îmi aleg temele pornind aproape întotdeauna de la o întrebare simplă: unde se vede Europa în viața unui om din Republica Moldova?
Uneori, răspunsul este în factura telefonului. Alteori, într-un pod peste Prut, într-un spectacol de teatru, într-o ladă de prune care ajunge pe piața europeană sau contribuie la apropierea celor două maluri ale Nistrului.
Despre această Europă concretă sunt episoadele 7–12 ale rubricii mele de autor la RFI.
▪️EPISODUL 7 | Roaming ca acasă: Europa care se vede în factura telefonului
Mai puține bariere și costuri mai mici înseamnă o Moldovă mai conectată la spațiul european. Pentru cei care călătoresc, muncesc, studiază sau își vizitează familia, Europa începe să se vadă foarte concret.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260907-roaming-ca-acas%C4%83-europa-care-se-vede-%C3%AEn-factura-telefonului
▪️EPISODUL 8 | Tradițiile pe care le ducem în Europa
Episodul acesta a pornit pentru mine din Hârtopul Mare, de la un festival local unde am văzut din nou câtă viață, identitate și energie există în satele noastre.
Am vrut să răspund și unei frici exploatate frecvent de propaganda Kremlinului: ideea că Europa ne-ar șterge identitatea.
Realitatea este exact inversă. Europa este construită pe diversitate, iar cultura noastră poate avea mai multe resurse, mai multe scene și mai multă vizibilitate.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260907-tradi%C8%9Biile-pe-care-le-ducem-%C3%AEn-europa
▪️EPISODUL 9 | Aderarea la Uniunea Europeană grăbește reintegrarea regiunii transnistrene a Republicii Moldova
Cu cât Republica Moldova devine mai prosperă, mai conectată economic și mai atractivă, cu atât cresc și argumentele practice pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260908-aderarea-la-uniunea-european%C4%83-gr%C4%83be%C8%99te-reintegrarea-regiunii-transnistrene-a-republicii-moldova
▪️EPISODUL 10 | Teatrul care ne aduce împreună în Europa
Îmi place să explic Europa și prin cultură, pentru că uneori artiștii trec frontierele mult mai repede decât instituțiile.
Reuniunea teatrelor naționale românești de la Chișinău arată cât de firesc circulă deja poveștile între Republica Moldova și România.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260909-teatrul-care-ne-aduce-%C3%AEmpreun%C4%83-%C3%AEn-europa
▪️EPISODUL 11 | Poduri peste Prut: infrastructura care apropie oamenii
Episodul acesta pornește de la o imagine care îmi place mult: după Podurile de Flori, care au dat jos simbolic sârma ghimpată de pe Prut, continuarea firească sunt podurile adevărate.
Poduri, drumuri, autostrăzi, căi ferate și puncte de trecere care apropie oamenii în mod foarte concret. Înseamnă timp câștigat, costuri mai mici pentru afaceri, mai mult comerț, turism și mai multe legături între comunități.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260910-poduri-peste-prut-infrastructura-care-apropie-oamenii
▪️ EPISODUL 12 | Unde ajunge recolta Moldovei: România, Italia și Cehia, primele în clasament
Îmi place să mă uit la integrarea europeană și prin cifre care spun o poveste. Exporturile sunt una dintre ele.
Faptul că produsele moldovenești ajung tot mai mult pe piețele europene arată că integrarea economică nu este ceva care va începe într-o zi după aderare. Ea se întâmplă deja.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260911-unde-ajunge-recolta-moldovei-rom%C3%A2nia-italia-%C8%99i-cehia-primele-%C3%AEn-clasament
Acestea sunt următoarele șase opriri din „Moldova în Europa”.
Pentru mine, rubrica aceasta este și un exercițiu de traducere. Încerc în fiecare episod să iau o temă care pare mare, tehnică sau îndepărtată și să o aduc cât mai aproape de viața noastră.
🇲🇩🇪🇺Continuăm. Ne auzim zilnic la RFI cu un nou episod. | 590 |
| 12 |  🇲🇩🇪🇺 Moldova trebuie să intre în Uniunea Europeană cu drepturi depline. Fără statut de „membru pe jumătate” și fără jumătăți de măsură.
Într-un interviu pentru IPN am vorbit despre ce urmează în procesul de aderare, despre reforme, economie, reintegrarea țării și despre felul în care Kremlinul încearcă să lovească în încrederea dintre oameni.
Câteva idei pe care le consider importante:
🔹 Integrarea europeană este, în esență, un proiect de modernizare a Republicii Moldova. Nu este doar proiectul unui președinte, al unui guvern sau al unui partid. Este o transformare care trebuie să ajungă de la instituțiile centrale până în fiecare sat și oraș.
🔹 Moldova trebuie să beneficieze cât mai devreme de avantajele apartenenței la UE – piață, programe, mobilitate, oportunități – dar obiectivul final trebuie să rămână aderarea cu drepturi egale.
„Integrarea europeană trebuie să unească, nu să dezbine.”
🔹 Oamenii nu mai întreabă doar încotro merge țara. Întrebarea este ce se schimbă concret în viața lor: apeduct, canalizare, drumuri, taxe predictibile, energie accesibilă, locuri de muncă și condiții mai bune pentru afaceri.
De aceea, cred că una dintre cele mai bune investiții ale banilor europeni este în întreprinderile mici și mijlocii. O afacere care crește înseamnă salarii, taxe plătite aici și oameni care pot construi un viitor acasă.
🔹 Reintegrarea țării trebuie tratată mult mai serios și cu resurse reale.
„Reintegrarea țării este un test de maturitate pentru Republica Moldova.”
Nu poate fi sarcina unei singure instituții. Este nevoie de un efort al întregului stat pentru apropierea firească a celor două maluri ale Nistrului.
🔹 Iar în războiul informațional, ținta Kremlinului devine tot mai clară: încrederea. Încrederea dintre cetățeni, dintre grupuri sociale, dintre majoritate și minorități și, în final, în capacitatea statului de a ne oferi siguranță.
Frica, temele identitare și imaginea unui „Occident ostil” sunt reciclate și adaptate noilor realități.
Dar aici există și motiv pentru optimism:
„Moldovenii sunt deștepți, sunt pricepuți.”
Drumul european nu se câștigă doar la Bruxelles. Se câștigă acasă, prin rezultate pe care oamenii le văd și le simt.
Interviul integral poate fi citit pe IPN.md. | 560 |
| 13 | 🇲🇩🇪🇺 Moldova în Europa - primele 6 episoade, într-un singur loc.
Ce înseamnă, de fapt, drumul european al Republicii Moldova? Dincolo de summituri, negocieri și acronime, ce se schimbă pentru oameni? Ce oferă Moldova Europei? Și ce avem de făcut ca aderarea să devină realitate?
Despre asta vorbesc zilnic în noua mea rubrică „Moldova în Europa” la RFI: câteva minute în care încerc să traduc procesul european într-un limbaj simplu, să explic miza și, mai ales, să leg Europa de lucrurile care ne privesc direct.
▪️EPISODUL 1 | Republica Moldova la 35 de ani de independență: libertate, identitate și drumul european
De unde am pornit în 1991, cât de mult ne-am schimbat în 35 de ani și de ce integrarea europeană poate fi privită ca o continuare firească a proiectului nostru de independență: un stat mai puternic, mai liber și mai capabil să-și decidă singur viitorul.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260903-republica-moldova-la-35-de-ani-de-independență-libertate-identitate-și-drumul-european
▪️EPISODUL 2 | De ce are Europa nevoie și de Moldova
Aderarea nu este o stradă cu sens unic. Moldova nu vine în Uniunea Europeană doar cu o listă de lucruri pe care le cere. Vine cu oameni, experiență, reziliență, oportunități și cu o poziție importantă într-o regiune esențială pentru securitatea Europei.
Întrebarea nu este doar „ce ne oferă Europa?”, ci și „ce putem aduce noi Europei?”
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260903-daniel-vodă-de-ce-are-europa-nevoie-și-de-moldova
▪️EPISODUL 3 | Limba română ca pașaport cultural european
Europa nu începe la o frontieră și nici la o ședință de negociere. Începe și prin cultură, educație, cărți, muzică și limbă.
Limba română ne conectează deja la un spațiu cultural european mult mai mare decât hotarele Republicii Moldova. Este parte din identitatea noastră și, în același timp, una dintre punțile noastre cele mai puternice spre Europa.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260903-limba-română-ca-pașaport-cultural-european
▪️EPISODUL 4 | Ce negociază Chișinăul cu UE? Traducerea termenilor de aderare pe înțelesul tuturor
Clustere, capitole, screening, criterii, negocieri. Procesul de aderare are propriul său dicționar.
În acest episod încerc să-l traduc: ce negociem, ce înseamnă deschiderea unui cluster și de ce toate aceste etape tehnice ajung, până la urmă, la școala, spitalul, administrația, afacerea sau drepturile fiecăruia dintre noi.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260903-ce-negociază-chișinăul-cu-ue-sau-„traducerea-în-limbaj-accesibil-a-termenilor-de-aderare-la-uniunea-europeană
🎙️ EPISODUL 5 | De ce justiția deschide și închide drumul spre UE
Clusterul „Fundamente” se deschide primul și se închide ultimul.
Justiția nu este doar o condiție pusă de Bruxelles. Este una dintre principalele condiții pentru ca Moldova să funcționeze mai bine pentru propriii cetățeni.
🔴RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260904-de-ce-justiția-deschide-și-închide-drumul-spre-ue
▪️EPISODUL 6 | Unde ajung cele 1,9 miliarde de euro acordate Republicii Moldova
1,9 miliarde de euro este o cifră impresionantă. Dar pentru cetățean contează altceva: pentru ce sunt banii, ce reforme trebuie făcute și cine răspunde pentru rezultate?
Planul de Creștere funcționează după o logică simplă: reforme și investiții concrete, în schimbul sprijinului financiar european. Cu alte cuvinte, nu doar câți bani primim contează, ci ce schimbăm cu ei.
🔴 RFI: https://www.rfi.fr/ro/republica-moldova/20260904-unde-ajung-cele-1-9-miliarde-de-euro-acordați-republicii-moldova
Acestea sunt primele șase opriri din „Moldova în Europa”.
Vom vorbi în continuare despre lucrurile mari, dar mai ales despre efectele lor concrete: economie, călătorii, instituții, securitate, oportunități, bani europeni și schimbările pe care aderarea le aduce în viața de zi cu zi.
Europa trebuie explicată prin ceea ce schimbă în viața oamenilor.
🇲🇩Ne auzim zilnic la RFI cu un nou episod din „Moldova în Europa”. | 798 |
| 14 |  🔵 Moldova Security Forum revine!
În perioada 8–9 octombrie 2026, Chișinăul va deveni din nou un punct de întâlnire pentru lideri, diplomați, experți și reprezentanți ai societății civile, reuniți pentru a discuta viitorul securității Republicii Moldova, al Europei și al regiunii Mării Negre.
Înscrierile sunt deschise!
📅 8–9 octombrie 2026
📍 Chișinău, Republica Moldova
🔗 Înregistrează-te pe securityforum.md
#MoldovaSecurityForum #MSF2026 | 7 774 |
| 15 |  🇲🇩🇪🇺Baiba Braže: Republica Moldova este foarte bine pregătită pentru aderarea la UE. Letonia așteaptă deschiderea următoarelor clustere
Declarația a fost făcută în cadrul podcastului „Briefing”, coproducție TVR Moldova și Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) în discuție cu expertul Daniel Vodă.
„În cazul Republicii Moldova, procesul a început, evident, cu succes. Republica Moldova este foarte bine pregătită”, a declarat șefa diplomației letone.
Baiba Braže a precizat că Letonia așteaptă cu interes deschiderea următoarelor clustere de negociere și raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de țările candidate.
Ministra a atras atenția că procesul de aderare nu ar trebui folosit de statele membre pentru soluționarea unor dispute politice sau bilaterale.
„Există situații în care unele state membre au probleme politice sau bilaterale pe care încearcă să le rezolve prin intermediul procesului de aderare. Acest lucru nu este corect. Letonia nu a procedat astfel. Sperăm că nici alte țări nu vor recurge la asemenea practici”, a spus Braže.
▪️ Baiba Braže: Experiența Republicii Moldova în combaterea ingerințelor ruse este utilă pentru Letonia înaintea alegerilor
„Rusia este în prezent un regim profund autoritar, cu o singură verticală a puterii, iar totul se învârte în jurul războiului. Războiul este principalul factor de coeziune, dar Rusia nu reușește să își atingă obiectivele.
Aceasta este și una dintre slăbiciunile Rusiei. Nu poate câștiga războiul său de agresiune, pentru că Ucraina vrea să fie liberă.
Ucraina vrea să fie Ucraina, și nu Rusia”, a remarcat șefa diplomației letone.
▪️Baiba Braže, despre Europa viitorului: „Vom fi cu toții în Uniunea Europeană”.
O Europă în pace, mai unită, competitivă și capabilă să-și apere valorile, în care Republica Moldova să fie parte a Uniunii Europene. Așa descrie ministra Afacerilor Externe a Letoniei, Baiba Braže, continentul pe care și-ar dori să îl vadă peste două decenii.
„Pentru mine, Ucraina va fi învins Rusia într-un fel sau altul. Va exista o pace durabilă pe continentul european. Vom putea cu toții să călătorim liber. Vom fi cu toții în Uniunea Europeană”, a declarat Baiba Braže.
▪️ Discuția despre Europa peste 20 de ani s-a încheiat într-o notă personală. Daniel Vodă a propus ca cei doi să se reîntâlnească atunci pentru a vedea care dintre aceste previziuni s-au împlinit, „la un pahar de Riga Black Balsam și vin moldovenesc”.
„Vin moldovenesc”, a intervenit Baiba Braže, care a spus că promovează deja vinurile din Republica Moldova în Letonia.
„Uneori ofer vin moldovenesc prietenilor mei drept cadou”, a declarat ministra. | 1 093 |
| 16 | 🇲🇩🇷🇴România, acceleratorul european al Republicii Moldova!
România oferă acces, experiență și susținere europeană, iar Republica Moldova oferă oportunități economice și mai multă securitate la frontiera estică a Europei. Prutul nu mai este doar o frontieră. Devine o axă comună de transport, energie, capital și integrare europeană.
Totuși, pentru sutele de mii de familii care trec vama pe cale rutieră, Guvernele de la Chișinău și București, care vor face să dispară rândurile din vămi, vor intra în istorie.
Editorialul integral poate fi citit aici. | 1 149 |
| 17 |  Daniel Vodă: Politica externă trebuie să aducă rezultate concrete: investiții, exporturi, servicii mai bune și o voce mai puternică pentru Moldova.
În cadrul unei discuții despre prioritățile viitorului Guvern la „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, am subliniat că direcția europeană este ireversibilă, dar trebuie completată cu o viziune mai ambițioasă asupra politicii externe.
Am propus patru priorități concrete:
▪️o diplomație economică orientată spre atragerea investițiilor și promovarea exporturilor;
▪️o strategie de diplomație publică prin care Moldova să-și întărească o imagine modernă și credibilă;
▪️o prezență diplomatică mai activă în statele în care sprijinul pentru extinderea UE trebuie consolidat;
▪️servicii consulare mai accesibile și mai digitalizate pentru cetățenii din diaspora.
Moldova are un avantaj important: în multe țări încă nu este suficient de cunoscută. În loc să privim acest lucru doar ca pe o problemă, îl putem transforma într-o oportunitate de a ne defini singuri profilul, ca stat european, sigur, deschis investițiilor și capabil să livreze inovație.
Diaspora trebuie privită nu doar ca beneficiar al serviciilor consulare, ci și ca partener de dezvoltare. Putem crea mecanisme simple prin care cetățenii de peste hotare să investească în valori mobiliare de stat sau direct în proiectele localităților din care provin. Astfel, economiile oamenilor pot contribui la renovarea unei școli, modernizarea unui drum sau dezvoltarea unui serviciu public chiar acasă.
Politica externă nu se măsoară doar prin numărul vizitelor și al întrevederilor, care sunt și ele importante. Se măsoară prin investițiile aduse, piețele deschise pentru companiile noastre, calitatea serviciilor oferite cetățenilor și încrederea pe care Moldova o inspiră în lume. | 1 498 |
| 18 | În momente complicate, o țară are nevoie de unitate, luciditate și coeziune.
Republica Moldova are o majoritate parlamentară, care este capabilă să-și formeze un Guvern, instituții funcționale și proceduri constituționale care indică ce urmează. O demisie a prim-ministrului este, evident, un moment politic important și vom afla motivele care au condus la asta. Dar nu este un vid de putere și nu este un motiv de panică.
Într-o democrație, guvernele se schimbă. Echipele executive se remodelează. O putere politică desemnează o nouă echipă, își asumă responsabilitatea în fața Parlamentului și merge mai departe.
Cred însă că mai este ceva important de spus și cu care sunt de acord în mesajul premierului demisionar Alexandru Munteanu.
Un om care a servit țara dintr-o funcție publică nu încetează să-și slujească țara atunci când pleacă din acea funcție. Moldova poate fi servită și din Guvern, și din Parlament, și din societate, și din mediul privat, și din expertiză, și prin simpla decență de a construi, nu de a dărâma.
De aceea, în aceste zile, aș lăsa bârfele și speculațiile deoparte. Să ascultăm cu atenție mesajele oficiale, să urmărim evoluțiile instituționale și să venim cu propuneri constructive. Inclusiv din partea opoziției parlamentare și extraparlamentare. Să cerem transparență de la guvernare - este esența statului de drept.
Moldova are în față obiective prea importante ca să-și consume energia pe altceva decât muncă și disciplină. Avem nevoie să ținem oamenii împreună în jurul lucrurilor care contează: stabilitate, dezvoltare, pace și drumul european.
Responsabilitatea față de țară este atribuția tuturor. | 1 745 |
| 19 |  Daniel Vodă: „Obiectiv - Moldova 2030”
Deschiderea negocierilor cu Republica Moldova, cu susținerea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, este un pas care demonstrează că relația dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova se află la cel mai înalt nivel din istoria recentă a țării noastre.
Clusterul care urmează să fie deschis vizează domenii fundamentale: statul de drept, funcționarea instituțiilor, administrația publică și calitatea guvernării. Este primul cluster care se deschide și ultimul care se închide. Cu alte cuvinte, temele pentru acasă rămân valabile, iar miza este una foarte serioasă.
Urmează o perioadă intensă de discuții, negocieri și, cel mai important, transformări reale în bine pentru statul Republica Moldova. Obiectivul nostru trebuie să fie clar: până în 2028 să încheiem negocierile, iar apoi să avem o marjă de doi ani pentru convingerea tuturor statelor membre privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2030.
Acest obiectiv poate fi realizat doar dacă suntem bine organizați la nivel de administrație, dacă societatea civilă își aduce contribuția și dacă tratăm cu maximă responsabilitate această șansă istorică și geopolitică. Republica Moldova are astăzi o oportunitate uriașă, iar progresul nostru va fi evaluat pe baza meritelor, reformelor și capacității de a livra rezultate concrete.
Integrarea europeană și aderarea la Uniunea Europeană cer efortul întregii societăți. Avem nevoie de dialog, de consens național profund, de implicarea actorilor politici și a tuturor oamenilor de bună credință care își doresc să vadă Republica Moldova ca parte a proiectului european.
Republica Moldova merge pe acest drum împreună cu Ucraina și țările din Balcanii de Vest. Miza este ca Uniunea Europeană să devină mai puternică începând cu 2030: o Uniune cu 34 de state, un al doilea „Big Bang” european, o extindere a generației care luptă pentru libertate, democrație și valorile pe care le împărtășim. | 1 456 |
| 20 |  O veste foarte bună pentru Republica Moldova.
Uniunea Europeană face un pas important înainte: statele membre au agreat deschiderea primului cluster de negocieri cu Moldova și Ucraina.
Clusterul „Fundamente” este baza procesului de aderare: stat de drept, instituții democratice și drepturi fundamentale.
Este o recunoaștere clară a muncii făcute și un semnal puternic că Moldova merge înainte, tot mai aproape de Uniunea Europeană.
Voi fi bucuros să sprijin europenizarea Republicii Moldova cu toată energia și priceperea! Doamne ajută!
***
Очень хорошая новость для Республики Молдова.
Европейский союз делает важный шаг вперёд: государства-члены согласовали открытие первого переговорного кластера с Молдовой и Украиной.
Кластер «Основы» является фундаментом процесса вступления: верховенство права, демократические институты и основные права.
Это ясное признание проделанной работы и сильный сигнал о том, что Молдова движется вперёд, всё ближе к Европейскому союзу.
Буду рад поддерживать европеизацию Республики Молдова всей своей энергией и всеми своими знаниями! С Божьей помощью! | 1 045 |
