Expres European

Cred că asta e mai reprezentativă.

Emilian tot se roagă. S-au schimbat rugăciunile la om. În electorală pupa podelele că a invins maya și pas. Штош.

Toate inițiativele opoziției - respinse de majoritatea partidului Maiei Sandu. Majorarea tarifelor la gaz, livrarea gazelor, militarii in stare de ebrietate care s-au buhnit in stâlp, compensațiile, ingerința forțelor străine în procesul electoral - respinse cu tupeu. Așa și trăim. Precum votăm.

Toate garanțiile și asigurările de protecție și securitate trâmbițate de ei în campanie electorală, se reduc la condamnări ferme pe twitter și fb. #hub_de_securitate.

🚨 𝐅𝐮𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐧𝐚𝐢𝐯ă 𝐛𝐨𝐫𝐨𝐛𝐨𝐚ță î𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚ț𝐢𝐞 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐭𝐚𝐬𝐭𝐫𝐨𝐟𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐝𝐞𝐫𝐮𝐥𝐞𝐚𝐳ă 𝐩𝐞 𝐍𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮 Practic, zi de zi, suntem martorii unei adevărate parade politice în care unii politicieni și funcționari încearcă să se prezinte drept „salvatori” — cei care „ne aduc apă din Nistru”, cei care „rezolvă problema apei”, cei care ne asigură că situația este sub control. Dar cine se întreabă ce se întâmplă, de fapt, cu Nistrul? Ș𝐢, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬, 𝐜𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐚 î𝐧𝐭â𝐦𝐩𝐥𝐚 𝐜𝐮 𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚 𝐝𝐚𝐜ă 𝐝𝐞𝐠𝐫𝐚𝐝𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐟𝐥𝐮𝐯𝐢𝐮 𝐯𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐚? Este adevărat: chiar dacă nivelul și debitul Nistrului au scăzut dramatic, nu înseamnă că locuitorii Chișinăului 𝐯𝐨𝐫 𝐫ă𝐦â𝐧𝐞 𝐦â𝐢𝐧𝐞 𝐟ă𝐫ă 𝐚𝐩ă 𝐥𝐚 𝐫𝐨𝐛𝐢𝐧𝐞𝐭. Dar reducerea întregii probleme la întrebarea „mai avem sau nu mai avem suficientă apă pentru Chișinău?” este o abordare extrem de îngustă și periculoasă. 𝐏𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐍𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞. De ani de zile, cercetători, ecologiști și activiști avertizează asupra consecințelor modificării regimului hidrologic al Nistrului și asupra efectelor complexului hidroenergetic de pe teritoriul Ucrainei. Studiile existente au documentat modificări ale debitelor, regimului sezonier, temperaturii apei, transportului de sedimente și biodiversității. Iar astăzi, când debitul Nistrului ajunge la niveluri alarmant de scăzute, discuția publică riscă din nou să fie redusă la câți metri cubi de apă mai ajung în aval și cât timp va mai avea Chișinăul apă. Or, bazinul Nistrului nu înseamnă doar apă pentru Chișinău. 𝐃𝐚𝐫 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐯ă𝐫𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐜𝐫𝐢𝐳𝐞? Care este costul economic al degradării Nistrului? Cum va afecta această criză agricultura și economiile locale? Și, mai ales, 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐚 𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥𝐚𝐭 𝐜â𝐭 𝐧𝐞 𝐯𝐚 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏𝟎, 𝟐𝟎 𝐬𝐚𝐮 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐞𝐦 𝐚𝐬𝐭ă𝐳𝐢? Pentru că unele pierderi nu pot fi măsurate simplu în metri cubi sau în lei. Cât valorează un ecosistem distrus? Cât valorează biodiversitatea pierdută? Cât valorează imaginea regiunii nistrene ca spațiu sigur și atractiv pentru trai, agricultură și turism? 𝐃𝐚𝐫 𝐜𝐮𝐦 𝐫ă𝐦â𝐧𝐞 𝐜𝐮 𝐬ă𝐧ă𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 ș𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭ăț𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞? Aceasta este poate una dintre cele mai importante întrebări. Ce se întâmplă cu sănătatea populației atunci când calitatea și cantitatea apei degradează? Ce se întâmplă cu localitățile rurale care deja se confruntă cu depopularea și lipsa investițiilor? Ce alternative vor avea oamenii din aceste comunități? Și poate cea mai importantă întrebare: 𝐂𝐢𝐧𝐞 îș𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐦ă 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜â𝐧𝐝 î𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐚𝐬𝐞𝐦𝐞𝐧𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐳𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐞 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐞𝐚𝐳ă 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐢 𝐠𝐫𝐞ș𝐢𝐭𝐞, 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐬𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢𝐠𝐧𝐨𝐫𝐚𝐭𝐞 ș𝐢 𝐞ș𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞? 𝐂𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞, 𝐚ș𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚? Nu putem transforma Nistrul într-un instrument de spectacol politic. Nistrul nu este doar o conductă de apă pentru Chișinău. Aceasta este marea eroare a discursului public actual. Pentru că, dacă nu înțelegem acum dimensiunea reală a problemei, s-ar putea ca, într-o zi, să privim în urmă și să constatăm că ceea ce numim astăzi „criza Nistrului” a fost doar începutul unei probleme mult mai grave, care pune în pericol însăși existența acestui stat. 𝐈𝐚𝐫 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢, „𝐟𝐮𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢” 𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐩ă𝐫𝐞𝐚, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚ț𝐢𝐞, 𝐨 𝐧𝐚𝐢𝐯ă 𝐛𝐨𝐫𝐨𝐛𝐨𝐚ță. #Nistru #RepublicaMoldova #Apa #Mediu #SecuritateNationala #PoliticiPublice #DezvoltareDurabila #Agricultura #SanatatePublica #Ecologie

Emisiunea „Punctul pe AZi” | 22.09.2026 "Repede" au făcut calculele

🔥O nouă scumpire masivă vine în prag de iarnă. Energocom a cerut oficial ANRE majorarea tarifului. Pentru consumatorii casnici, noul preț propus înseamnă un salt la 26,25 lei per metru cub (inclusiv TVA), cu aproape 6 lei mai mult față de tariful actual de 20,30 lei/m³. Pe zi ce trece tot mai independenți.

Nu știu cum voi, da eu mă duc să mă rog pentru iarnă ușoară și factură mică. Pun și o lumânare на всякий случИй. Așa a zis premieru Maiei Sandu după șase ani de guvernare Maia Sandu. Acesta este remediul. Secolul 21. Al Tehnologiilor Informaționale și Progresului. La iarnă o să ne încălzim cu discursul lui de la Tribuna ONU și cu stendup-urile șefei lui. Apropo, nu știți, din miliardele de euro venite de la europeni din 21 până în prezent, era chip de construit o centrală autonomă? Sau nu? Hai, cu independența energetică pe sînguri.

Dogotaru Svetlana, viceprimar, arhitect: Dosarul killerilor urbanistici. Codul care trebuia monitorizat și a fost, în schimb, schingiuit din nou. Există acte normative proaste. Există acte normative incoerente. Și mai există o categorie specială: actele normative pe care autorii lor le strică încă o dată înainte să apuce măcar să trăiască. Acolo a ajuns Codul Urbanismului și Construcțiilor (CUC). Codul urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023 a fost publicat la 30 ianuarie 2024, iar corpul principal al reglementării urma să intre în vigoare peste 12 luni. Cu toate acestea, Parlamentul a intervenit deja de două ori asupra lui prin LP203/2024 și LP236/2025, iar prima modificare a venit înainte ca partea principală a Codului să intre măcar în vigoare. În cele două runde au fost atinse 26 de articole distincte, plus o secțiune și o anexă. Iar acum Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale vine cu încă o rundă de modificări, pusă în consultări publice. Asta nu mai arată a stabilitate normativă. Arată a avarie continuă. Și aici trebuie spus lucrurilor pe nume. Escrocii politici, care și-au închipuit că știu deja să scrie legi, au luat și au stricat toată legislația în construcții. În loc să facă armonizare între legi și acte normative, în loc să corecteze inadvertențele și contradicțiile, și-au arogat dreptul să scrie un Cod. Iar acum acest Cod trăiește ca o biată rudă: se tot leagă ba de un perete, ba de altul, nimeni nu-l vrea cu adevărat, dar nici nu poate renunța la el, pentru că e „rudă” cu acte în regulă. Și cu sancțiuni, dacă nu-l bagi în seamă. Numai că, în loc să facă analiza ex post pe care legea o cere, s-au apucat să strice și mai departe ce au pornit. Pentru că aici este miezul problemei: Legea nr. 100/2017 nu spune că autoritatea poate modifica haotic actele normative ori de câte ori îi vine chef. Ea spune clar că implementarea actelor normative trebuie monitorizată pentru a vedea gradul de aplicare, dacă obiectivele au fost atinse și ce consecințe negative sau neprevăzute au apărut. Și mai spune ceva foarte important: monitorizarea se face cel târziu după 2 ani de la intrarea în vigoare, iar la final trebuie întocmit raportul de monitorizare, care, dacă sunt necesare modificări, servește drept bază pentru noile intervenții legislative. Continuare - aici 👇

Echinocțiul de toamnă din 2026 a avut loc astăzi, 23 septembrie, la ora 03:05, și marchează începutul oficial al toamnei astronomice în emisfera nordică. Avem toamnă astronomică oficial.

Bunadimneața din Indonezia.

Interesant! Purcari (Tofan) face lobby în SUA

Шикарно лизнул!

Ой, а кто это сделал?

I - ipocrizie Iran - circumstanțe Ucraina - război

Tucma am plâns.

Iaca na tebe poftim. Sursa - Telex.md.

Între timp, tv8 este preocupat de probleme globale, da nu fleacurile noastre cu prețuri, taxe, majorări. Oameni serioși.

Cu noua-vechea-permanenta stare de urgență pe sînguri!

Transmiteti-i vă rog celui care se încălzește cu condiționerul. Asta tot de acolo se trage. ☝️