RoExit - Canal Informare

Se spune că istoria nu se repetă, dar rimează. Dacă privim cu atenție, structura evenimentelor din 1945, când România a alunecat de la o monarhie la o dictatură comunistă, se aseamănă izbitor cu ceea ce se întâmplă astăzi, doar că instrumentele sunt altele. În 1945 tranziția s-a făcut prin forță. Atunci, schimbarea a venit pe fundalul unui război pierdut și al ocupației militare sovietice. Proprietățile au fost naționalizate, economia a fost planificată centralizat, iar opoziția a fost eliminată prin teroare. Oamenii au acceptat treptat noul regim, pentru că alternativa era moartea. În prezent, tranziția se face prin tehnologie și legi. Acum, asemănarea este structurală, dar metodele sunt subtile. În loc de baionete, avem legi și tehnologie. În loc de ocuparea tancurilor, avem ocuparea prin decizii venite de la Bruxelles. În loc de naționalizare forțată, avem înlocuirea treptată a proprietății cu abonamente și subscripții. Ce avem astăzi? Vin și se impun Banii digitali (euro digital) care pot controla fiecare tranzacție. De ce credeți ca acum Germania vrea să iasă din UE și să renunțe la Euro, lidera AfD, Alice Weidel, a propus ieșirea din zona euro și reintroducerea mărcii, fiindcă știe și au început să tipărească mărci germane. Acum schimbul valutar al mărcilor în euro este la un curs fix de 1 EUR = 1,95583 DEM. Sisteme de scor social care pot recompensa sau pedepsi comportamentul. Eliminarea cash-ului sub pretextul luptei împotriva evaziunii fiscale. Economia de subscripție care transformă bunurile în servicii, iar proprietatea într-un concept vechi. Legi și reguli care vin de la Bruxelles, iar parlamentarii noștri votează obedient. Adevărul este că schimbările radicale nu vin niciodată pe nepusă masă. Ele sunt pregătite treptat, prin crize succesive, și sunt justificate prin apelul la "binele comun", la "salvarea planetei" sau la "eficiență". Diferența fundamentală dintre 1945 și astăzi este că atunci eram ocupați prin forță, iar acum riscăm să fim ocupați prin propriile noastre alegeri, făcute pasiv, prin acceptarea tacită a noilor reguli. Care este traseul, bazat pe tendințe și tehnologii existente. - Controlul Financiar, înlocuirea treptată a Banilor Cash. Un prim pas major ar fi eliminarea graduală a numerarului, cum? Prin Euro Digital, aceasta este deja în lucru ca o alternativă la cash, menit să ofere o metodă de plată digitală garantată de stat. Într-un scenariu de control, însă, el ar putea deveni un instrument de supraveghere, permițându-le autorităților să vadă fiecare tranzacție. Se vor impune limite (din vara anului 2027 va fi introdusă o limită unică de 10.000 de euro la nivelul întregii Uniuni Europene pentru plățile comerciale în numerar, iar acum care sunt țările cu limite foarte stricte, sub 3.000-5.000 €: Franța, Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Belgia si Bulgaria) și taxe pentru cash. Pentru a grăbi tranziția, s-ar putea impune limite stricte pentru plățile în numerar și taxe pentru depozitele mari, făcând cash-ul din ce în ce mai greu de utilizat. Iar ultima etapă, “Banii negativi”, s-ar putea ajunge ca deținerea de cash să fie descurajată prin taxe, iar fondurile tale să poată fi înghețate sau limitate direct din contul digital, în funcție de comportamentul tău. - De la Proprietate la Serviciu prin revoluția Subscripției. O altă cale ar fi transformarea bunurilor din obiecte de proprietate în servicii pe care le închiriezi. Normalizarea chiriei, în loc să cumperi o casă, ai închiria-o pe termen lung. În loc să ai o mașină, ai plăti un abonament pentru un serviciu de mobilitate. Produsele ca serviciu, de la calculatoare și telefoane, până la electrocasnice și mobilier, totul ar putea deveni un serviciu. Ai plăti o taxă lunară pentru a le folosi, iar atunci când se strică, furnizorul ți le înlocuiește. “Averea” devine iluzorie, într-o astfel de lume, conceptul de a deține ceva devine învechit. Nu ai avea nimic pe numele tău, ci doar un set de abonamente care îți asigură accesul la bunuri și servicii.

https://vm.tiktok.com/ZN8FAe6nd Zelensky ameninta cu invazia Belarusului.

https://vm.tiktok.com/ZN8FA2eLa Romania se umileste.

https://vm.tiktok.com/ZN8FSfrGv Contrapropagada: realitatea combustibilului in Iran. Disponibiliate si pret. Intrebarea de final din video: voi cat platiti pe litru?

COLAPSUL SE APROPIE. CEL TÂRZIU 2027.

Mesaj 27.08.2026

- SOV 🛑MIȘCAREA EXIT🛑

Peste 1 milion au murit de foame și boli, iar alți 2 milioane au fugit în America sau Australia. Irlanda este singura țară din Europa a cărei populație este mai mică astăzi decât era în secolul al XIX-lea. Deci furtul pământului prin hârtii a transformat o criză agricolă într-un genocid prin inacțiune și evacuare. Nu a fost doar o foamete “Famine”, ci pentru mulți istorici este numită „Marea Foamete” sau chiar un masacru sistematic, pentru că englezii aveau mâncare, dar au ales să lase legea proprietății să decidă cine trăiește și cine moare. De aceea, pentru istorici și pentru irlandezi, această perioadă nu este doar “Marea Foamete”. Este o dovadă că a fura pământul prin hârtii și legi a fost catalizatorul care a transformat o criză agricolă într-un genocid prin inacțiune

Legea a fost scrisă astfel încât să lase birocrația să decidă cine trăiește și cine moare. Faptele s-au întâmplat în Irlanda. Deposedarea irlandezilor nu a fost un accident, ci un proces sistematic, realizat cu precădere prin lege și birocrație, nu doar prin forță militară. Iată cum s-a întâmplat. Irlandezii funcționau după Legea Brehon, un sistem juridic vechi de peste 2.000 de ani, bazat pe cutume orale. Pământul nu era proprietatea unui individ, ci a clanului. Pe de altă parte, englezii foloseau Common Law, un sistem scris, bazat pe acte de proprietate și moștenire prin primogenit (fiul cel mare moștenește totul). Pentru englezi, “proprietate” însemna un act, nu o tradiție străveche. Englezii au impus Common Law în Irlanda, declarând Legea Brehon “incompatibilă” și “nerezonabilă” în 1607. Astfel, sistemul lor juridic a devenit singurul valabil. Mai grav, în 1608, s-a decis că obiceiurile irlandeze de moștenire a pământului sunt nule, deoarece erau “dăunătoare profitului și prerogativei regelui”. Pentru irlandezii care nu aveau acte, asta însemna că, din perspectiva legii, nu dețineau nimic. Acest vid legal a permis încoronarea engleză să confiște pământuri la scară masivă, în cadrul unor scheme numite "Plantații". Cea mai mare a fost Plantation of Ulster, unde sute de mii de acri au fost luați de la nobilii irlandezi și dați coloniștilor britanici. Procesul a fost plin de abuzuri. Oficialii englezi, manipulau acte și scrisori regale pentru a revendica pământuri. Întocmeau măsurători false “false admeasurements", declarând suprafețe mai mari decât erau în realitate pentru a justifica confiscări. Angajau "descoperitori" (discoverers) care căutau intenționat “defecte” în titlurile de proprietate pentru a le putea confista. Englezii au schimbat regulile jocului, iar apoi i-au acuzat pe irlandezi că nu le cunosc. În ochii legii engleze, vechimea și tradiția nu contau, ci doar hârtia. Irlandezii, care trăiau după cutume orale străvechi, s-au trezit că nu pot dovedi ceea ce știau ei că este al lor, fiind astfel deposedați sistematic. Deposedarea prin lege nu a fost doar o nedreptate birocratică, ci o adevărată condamnare la moarte. Iată cum s-a legat firul și a început cu evacuările brutale “The Clearances”. Între 1845 și 1852, când mucegaiul a distrus recolta de cartofi, țăranii irlandezi nu mai aveau ce mânca, dar, mai grav, nu mai aveau nici bani să plătească chiria. Cum plăteau chiria? Din vânzarea cerealelor sau a animalelor. Fără cartofi, nu aveau cu ce plăti. Pentru proprietarii englezi (absenteiști, care locuiau în Anglia), țăranul devenise o gură de hrănit care nu mai aducea profit. Așa că au declanșat evacuări în masă. Autoritățile trimiteau “brigăzile cu răngi” (crowbar brigades) care dărâmau acoperișurile caselor cu barosul, pentru ca oamenii să nu se mai poată întoarce. Mii de familii au fost aruncate pe marginea drumurilor, în mijlocul iernii, doar pentru că legea spunea că pământul nu e al lor. Paradoxul hranei, chiar dacă își doreau să cultive altceva (grâu, ovăz, porumb), legile proprietății îi obligau ca toată recolta de cereale să fie vândută pentru plata chiriei. Mai mult, în timp ce irlandezii mureau de foame pe marginea drumurilor, corăbiile încărcate cu grâu, carne și unt plecau zilnic din porturile irlandeze spre Anglia. Irlanda producea suficientă hrană pentru a-și hrăni populația de două ori, dar, fiindcă nu dețineau pământul, nu aveau niciun drept asupra recoltei. “Dacă pământul era al lor”, dacă ar fi avut un acoperiș al lor, chiar și fără cartofi, ar fi putut să pescuiască, să vâneze sau să își crească o găină. Ar fi avut un adăpost să reziste iernii și timp să caute ajutoare. Dar fără acte, nu aveau nici măcar dreptul de a sta pe pământul strămoșesc. Legea engleză i-a făcut “fără adăpost legal” într-o perioadă în care adăpostul însemna viață. Au fost aproape șterși din istorie? Da, demografic, dezastrul a fost catastrofal. Populația Irlandei a scăzut de la aproximativ 8,5 milioane înainte de foamete, la sub 6,5 milioane după, iar astăzi abia a depășit 7 milioane.

Așa-i că nu știați că trăiți în dictatură? Luați de-aici: stalinismul tocmai ce-a fost dezvăluit. Pe moment doar la nivel bancar. Dar e abia începutul! https://trenduri.blogspot.com/2026/08/ue-tocmai-ce-interzis-cetatenilor-sai.html

UE tocmai ce a interzis cetățenilor săi deținerea de conturi în afara spațiului european

Scenariul retragerii Americii, între constrângeri geografice și strategie calculată. America se confruntă cu o criză profundă a hegemoniei sale globale. Rachetele hipersonice și dronele au erodat dominația brațului său armat, care controla mările lumii prin intermediul marinei și aviației. Neavând resursele să mai facă față pe toate fronturile, SUA se retrage în emisfera vestică, pentru că dolarul, susținut altădată exclusiv de Pentagon, nu mai poate ține piept noilor realități. Pentru a compensa, America folosește intermediari: NATO împotriva Rusiei, Israel împotriva Iranului, iar în Pacific-Japonia, Coreea de Sud, Filipine, Taiwan și Australia împotriva Chinei. Însă cele patru state vizate (China, Rusia, Iran și Coreea de Nord) au înțeles lecția geografiei și au ripostat inteligent. - Iranul blochează Strâmtoarea Ormuz, tăind sursa de energie a Occidentului. - China și-a construit propriile rute terestre (Drumul Mătăsii), ocolind blocajul maritim din Strâmtoarea Malacca. - Coreea de Nord s-a înarmat cu rachete cu rază lungă de acțiune și focoase nucleare, care pot atinge direct teritoriul SUA. - Rusia a mobilizat forțe masive la granița cu Ucraina, iar avertismentele sale au fost ignorate de NATO, ceea ce a dus la război. Concluzia este că SUA nu mai au încotro, în fața acestor presiuni combinate, imperiul american se va prăbuși și singura salvare este retragerea în emisfera vestică. Dovezi prin documentare, este vorba de Raportul privind Strategia de Securitate Națională din 2025 afirmă clar că SUA renunță la obiectivul de “dominație globală permanentă” și își concentrează forțele asupra emisferei vestice, considerată “zona de interese primare”. Aceasta este denumită “Corolarul Trump al Doctrinei Monroe”. Pentru asta au luat măsuri militare concrete. Pentagonul a înființat deja un Comandament al SUA pentru Emisfera Vestică, transformând această regiune într-un veritabil bastion strategic. Retragerea nu este sinonimă cu “colapsul economic sau militar”, ci este o recunoaștere cinică a faptului că menținerea hegemoniei globale costă prea mult, iar ascensiunea Chinei a făcut ca mijloacele de descurajare americane să nu mai fie rentabile. Așadar, America în loc să controleze direct totul, va acționa selectiv (intervenții rapide, presiuni financiare și tehnologice). Și astfel își consolidează “curtea interioară” (inclusiv prin ideea anexării Groenlandei) pentru a-și asigura resursele și securitatea. SUA nu dispar ca putere mondială, ci se transformă. Retragerea în emisfera vestică este o mișcare rațională de “limitare a daunelor”un pas înapoi pentru a sări mai departe. Americanii nu pleacă învinși din lume, ci își regrupează forțele acasă, lăsând aliații (Europa, Israel, Japonia) să se descurce singuri, în timp ce ei își construiesc un scut defensiv de neatins în emisfera vestică. În concluzie, ceea ce vedem nu este „moartea Americii”, ci sfârșitul hegemoniei sale unipolare și începutul unei ere în care SUA devin o putere regională colosală, care încă deține armele economice și tehnologice, dar care a înțeles că geografia și costurile războaielor nesfârșite o obligă să se retragă pentru a supraviețui. Cele patru state (China, Rusia, Iran, Coreea de Nord) au câștigat războiul de uzură strategică, dar America joacă acum o partidă nouă, la ei acasă în emisfera Vestică.

Prima piesă de domino a căzut. Vladimir Putin a dezlănțuit o furtună pe care niciun globalist nu o poate ține sub control. Rusia a epurat oficial cartelul bancar Rothschild de pe teritoriul său. Aceasta este mai mult decât o știre financiară: este prima lovitură majoră în inima Noii Ordini Mondiale. „Generațiile noastre viitoare se vor naște libere de lanțurile Rothschild din jurul încheieturilor și gleznelor lor”, a tunat Putin în fața Parlamentului rus. Această declarație a spulberat decenii de sclavie globală tăcută. Timp de peste două secole, Rothschild-ii au condus prin cuceriri economice: bănci centrale, crize fabricate și sclavie FMI. Strategia lor: prăbușirea economiilor, oferirea de planuri de salvare și solicitarea controlului total. Putin a văzut-o - și a distrus-o. A expulzat marionetele lor oligarhi, a confiscat activele și le-a demontat influența din interior. Intangibilii tocmai au fost loviți - și puternic. Cea mai mare lovitură? DE-DOLARIZAREA. Putin a lansat o ofensivă completă împotriva armei preferate a Rothschild-ilor: dolarul american. Înlocuind comerțul bazat pe dolari cu aur, ruble și monede susținute de BRICS, el a neutralizat lațul FMI și a rupt monopolul globalist. „Au spus că ne vom prăbuși. Dar suntem mai puternici, mai liberi și nu mai îngenunchem în fața bancherilor”, a declarat Putin. Nu este vorba doar despre Rusia. Este un semnal global. Un foc de avertizare. O revoluție în desfășurare. Din America Latină până în Africa, lumea privește și se pregătește să se ridice. Mesajul lui Putin către elite: NU SUNTEȚI PROPRIETARUL LUMII ! Rothschild-ii și-au construit imperiul pe minciuni, furt și dependență fabricată. Putin le-a expus și le-a zdrobit mașinăria. Gata cu înțelegerile secrete. Gata cu activele controlate de Rothschild care seacă națiunile. Acesta este un război: economic, spiritual, existențial. Rusia este liberă. Rothschildienii se clatină. Iar popoarele Pământului au primit o direcție către eliberare.

Comunitățile aromâne din Grecia și Bulgaria au încercat să recupereze terenurile pe baza dreptului cutumiar, dar toate procesele au eșuat. Judecătorii au cerus acte scrise anterioare anului 1940, iar bătrânii nu au putut prezenta decât povești și cruci de piatră străvechi. Singura excepție notabilă este cazul istroromânilor din Croația. Spre deosebire de frații lor din sud, aceștia au supraviețuit ca grup distinct tocmai pentru că zona a fost sub administrație venețiană și apoi austriacă, care le-au acordat privilegii regale scrise. De aceea, cei aproximativ 200 de locuitori din Istria au acte vechi și și-au putut păstra satele, în timp ce ceilalți au rămas doar cu amintirea stăpânirii. Această istorie este una dintre cele mai mari nedreptăți ale Balcanilor. Statul modern a rescris regulile jocului, transformând o populație cu o identitate străveche, bazată pe încredere și tradiție orală, într-o entitate fără acte și fără pământ. Astăzi, lupta lor nu mai este pentru proprietate, ci doar pentru simplul drept de a mai urca cu oile vara pe crestele strămoșilor, un drept care le este tot mai des REFUZAT de autoritățile silvice și de ecologiști. Este un final trist pentru o civilizație pastorală de mii de ani, unde dreptatea istorică a fost înfrântă de birocrație și de foamea statelor pentru resurse. Diferența esențială dintre soarta ciobanilor din Balcani și a celor din Transilvania a fost existența unui sistem funciar birocratic, implementat de Imperiul Austro-Ungar, care a oferit cadrul legal pentru ca aceștia să își poată păstra proprietățile. Iată cum funcționa acest sistem. - Moșiile obștești (composesoratele) în Transilvania, pășunile și pădurile de munte nu erau lăsate neclare. Comunitățile de ciobani și săteni le dețineau sub forma unor proprietăți colective numite composesorate. Acestea erau o formă de proprietate comunală moștenită din Evul Mediu, asemănătoare cu obștile de moșneni. - Cadastru și Cartea Funciară, fiind un imperiu centralizat, Austro-Ungar a introdus un sistem riguros de cadastru și cărți funciare. Acest sistem însemna că orice bucată de pământ, inclusiv pășunile alpine, trebuia să aibă un proprietar înregistrat. - Legi de organizare, pentru a reglementa aceste proprietăți colective, autoritățile au emis legi speciale, precum Legea XIX din 1898, care a oferit un cadru legal clar pentru organizarea și funcționarea composesoratelor. Tocmai pentru că Transilvania a fost administrată de un imperiu cu o birocrație funciară dezvoltată (cadastru, carte funciară, legi pentru moșiile obștești), ciobanii de aici au primit acte și au fost înregistrați ca proprietari. Acesta este motivul pentru care au supraviețuit ca comunități, în timp ce omologii lor din Balcani, aflați sub un sistem otoman mai puțin birocratic, și-au pierdut terenurile când au venit statele naționale moderne.

În inima vestului Peninsulei Balcanice, acolo unde crestele muntoase se înalță la peste 2.000 de metri (766.000 hectare), viața pastorală pulsează de milenii. Pe aceste vârfuri aspre, ciobanii care își pasc turmele nu sunt niște simpli locuitori ocazionali, ei sunt moștenitorii unor străvechi populații trace, despre care istoricii cred că se trag din geți și traci. Identitatea lor exactă s-a împletit de-a lungul secolelor, conturându-se în principal în două grupuri etnice fundamentale. - Aromânii (Vlahii), vorbitori ai unei limbi latinofone, împărțiți în subgrupuri precum Caraguni (cei cu cojoace negre) și Fârșeroții (cei cu haine albe), răspândiți în Munții Pind si Pirin. - ⁠Sărăcățanii (Karakacanii) un subgrup elenizat, concentrat în Grecia continentală, ale cărui origini sunt revendicate atât de bulgari, cât și de greci, ca urmași ai tracilor neasimilati de valurile slave. Pe lângă aceștia, există și o ramură despărțită de restul lumii, Istroromânii, un grup mic de aproximativ 200 de suflete care trăiește în Peninsula Istria (Croația), adiacentă Dalmației. Ei păstrează cu sfințenie un dialect romanic arhaic, fiind o dovadă vie a vechimii și mobilității acestor popoare pastorale prin Balcani. Timp de sute de ani, sub Imperiul Otoman, acești ciobani au trăit după un sistem bazat pe dreptul cutumiar, obiceiul strămoșesc. Pășunile alpine nu erau considerate proprietate privată în sensul modern, ele erau ținuturi ale coroanei sau moșii obștești. Pentru un cioban, muntele era al lui pentru că îl păstorea de la străbunici, iar plata taxelor (decapitația pe cap de oaie) era singura recunoaștere oficială de care avea nevoie. Scrisul pe hârtie nu era necesar, granițele turmelor erau trasate de stânci, cruci de piatră și memoria colectivă a comunității. Catastrofa a venit odată cu nașterea statelor naționale moderne în secolele XIX și XX. Grecia, Serbia, Bulgaria și România au început să își consolideze granițele și să introducă cadastrul, cartea funciară. Regula nouă era simplă și necruțătoare, pentru a deține un teren, trebuia să prezinți un titlu de proprietate scris, de obicei un tapu otoman. Însă ciobanii nu aveau astfel de acte pentru vârfurile de munte, nici măcar nu le trecuse prin cap să își scrie numele pe un vârf de stâncă. Statele au declarat rapid toate zonele de peste 1.500–2.000 de metri drept “păduri și pășuni ale statului”proprietate publică. Dintr-o dată, stăpânii de drept ai munților au devenit simpli invitați sau chiriași pe pământul pe care strămoșii lor îl străbătuseră de două milenii. Pentru a pecetlui această nedreptate, noile state au impus taxe de pășunat prohibitive și interdicții sezoniere, iar mulți ciobani au fost nevoiți să își vândă turmele și să emigreze. De exemplu, numeroși aromâni au ajuns în Dobrogea sau în sudul României (familia Becali) tocmai pentru că și-au pierdut pășunile din Pind. Mai mult, limbile lor, aromâna, meglenoromâna și istroromâna, au fost interzise în școli, fiind forțați să se asimileze prin elenizare, sârbizare sau bulgarizare, sub amenințarea de a fi declarați “străini” și de a pierde orice drept asupra vetrei. O nedreptate veche, nerezolvată până astăzi. Din păcate, soarta acestor urmași ai tracilor nu s-a îndreptat nici în ziua de azi. După zeci de ani, situația rămâne dramatic de neschimbată. Proprietatea este în continuare a statului. Pășunile alpine (Pind, Pirin, Munții Sar) sunt încă în proprietatea statului sau a fondurilor forestiere. Ciobanii moderni sunt nevoiți să plătească anual concesiuni și taxe de pășunat, fără a avea niciun drept de proprietate asupra vetrelor de 2.000 de ani. Apariția parcurilor naționale a înrăutățit lucrurile. În ultimele două-trei decenii, presiunea Uniunii Europene și a ONU a impus zone protejate (Natura 2000), care, deși bine intenționate ecologic, au interzis sau limitat drastic păstoritul tradițional, invocând „eroziunea solului”. Astfel, ciobanii au pierdut și ultimul drept de folosință pe care îl mai aveau. Procesele în instanță au fost pierdute.

Mai mulți ciobani se organizează pentru un protest la București, în fața Guvernului, pe 15 septembrie. A anunțat-o Ionică Sterp, unul dintre liderii crescătorilor de oi, cel care a fost și în spatele protestelor din iulie, de la București. George Simion a confirmat câteva zile mai târziu că știe de protest și îl aprobă. Imediat, pe paginile așa-zișilor suveraniști, ale susținătorilor lui Călin Georgescu și ale unor membri AUR a început mobilizarea: ”Toată România la București”.  Pe 16 august, Ionică Sterp, zis Ionică Ciobanu, din Sibiu, a postat un video-manifest pe pagina sa de Facebook. Cere mobilizare generală, pentru un protest la București, pe 15 septembrie, ca „să plece Bolojan”. În discursul său, el preia principalele narative ”suveraniste”: statul român și actuala guvernare își abandonează și distrug propriii fermieri și producători, Bruxelles-ul exercită presiuni și influență asupra României,  banii și resursele României sunt direcționate către Ucraina și Moldova în detrimentul românilor, importurile din Ucraina și din alte state distrug agricultura și producția autohtonă, iar distrugerea agriculturii românești pune în pericol suveranitatea și securitatea alimentară a țării  ( sursa )

Ce s-a întâmplat ieri la Kremlin cu trimisii americani și ai Vaticanului să fie ceva de genul. Am văzut o știre cum ca Libia a bătut palma cu China și are sistemul lor CIPS. A fost o discuție pe net și Dan Toma se întreba de ce le trebuie chinezilor mulți bani, știi ca l-au condamnat pe Xu Jiayin, fondatorul gigantului imobiliar Evergrande și i-au luat toți banii, multe miliarde. Dan spunea ca sunt mulți miliardari chinezi în situația lui. Eu i-am scris un text “Creșterea statutului internațional pentru a corespunde puterii economice. China este a doua economie mondială și cel mai mare comerciant global, dar ponderea yuanului în plățile internaționale și în rezervele globale este încă mult sub cea a dolarului. Creșterea utilizării yuanului este necesară pentru ca statutul monedei să reflecte realitatea economică. Din acest motiv China are nevoie de bani. Probabil se va întâmpla ceva la nivel internațional și China “umple” locul. Tu ce crezi?” Conform ultimelor date oficiale, CIPS acoperă 190 de țări și regiuni la nivel global. Participanții direcți sunt localizați în 124 de țări și regiuni. Ok, dar chestia asta recentă cu Libia este cheia, din punctul meu de vedere. Petrolul libian se vinde în principal în Europa, care absoarbe aproximativ 70% din exporturi. Pe primul loc se află Italia, urmată de Spania, Grecia, Franța și Marea Britanie. Deci din acest motiv europenii încurajează Kievul, fiindcă au “pompă” în Libia. Dar China cred, ca le închide pompa și atunci disperarea. Rapoartele americane de la jumătatea lunii august, spun clar, ca Pentagonul a decis retragerea tuturor trupelor americane din Europa într-un interval de 6 luni. Probabil datorită alegerilor din toamna din SUA (democrații sunt cu Europa și astfel îi lovește direct) a avut loc coborârea steagurilor americane de pe clădirea ambasadei din Moscova, ce arată clar, ca Trump își vede de America lui și Europa nu mai contează. Reprezentantul Papei a fost trimis să încheie războiul deoarece Europa nu mai are sprijin american, dar nici combustibil din Libia. Cred, ca europenii se bat între ei, unii vor război (Franța, UK) și alți nu. Din acest motiv zgândări Rusia, nici Papa nu-i mai poate potoli și cere ajutor efectiv de la ruși, dar khazari vor război. Bolojan și Grindeanu sunt oamenii khazarilor și din acest motiv asistăm la distrugerea României. Iar ce s-a întâmplat la Gorj, ieri cu inundații și furtuni, a pus capac la năpasta oamenilor și din acest motiv sindicalistul Miroiu Dan Dumitru a ieșit la rampă. E un strigăt, e prea mult, nu se mai poate.

https://vm.tiktok.com/ZN8N5T6Lf De ce nu-s la puscarie hotii?

A fost, în toate cazurile, un stăpân al jocului diplomatic, care a știut să-și folosească relațiile pentru a servi interesul suprem, țara, Moldova. Pe noi ce ne împiedică să facem același lucru?