Andrei Ioniță

Statul se împrumută scump, banca încasează sigur, iar nota de plată ajunge tot la cetățeni. În 2025, MAIB a raportat un profit net de aproape 1,96 miliarde de lei. În același an, banca a încasat 829,2 milioane de lei din dobânzi aferente plasamentelor la BNM și titlurilor de datorie — bonuri de trezorerie, obligațiuni de stat și alte instrumente publice. Suma echivalează cu 42,33% din profitul net anual al băncii. În 2024, această proporție era chiar mai mare: 702,6 milioane lei, echivalentul a 50,33% din profitul net. Nu trebuie să inventezi afaceri, să construiești fabrici sau să finanțezi proiecte riscante. Statul se împrumută, BNM plătește dobânzi, banca își plasează lichiditățile și încasează. Pentru bonurile de trezorerie, raportul MAIB indică dobânzi de până la 10,2% pe an — bani care, în final, vin din bugetul public. Desigur, MAIB acordă și credite economiei. Dar cifrele arată cât de comod și profitabil a devenit pentru bănci să fie creditorul statului, în timp ce antreprenorii adevărați rămân cei care își asumă riscul, birocrația și incertitudinea. În același bilanț record, Stela Recean, membră a conducerii MAIB și soția lui Dorin Recean, a declarat pentru 2025 un salariu de circa 5,25 milioane lei și o primă de 13,394 milioane lei. În total: peste 18,6 milioane lei într-un singur an. Nu spun că prima a fost plătită direct din dobânzile încasate de la stat. Dar cetățenii au tot dreptul să întrebe: ce performanță a justificat o primă de peste 13 milioane de lei într-o bancă ce face sute de milioane din plasamente sigure în stat și BNM? Statul împrumută, băncile câștigă, conducerea este premiată. Iar contribuabilul rămâne cu datoria.