fa
Feedback
Carti PDF si Informatii

Carti PDF si Informatii

رفتن به کانال در Telegram

Carti in format digital

نمایش بیشتر
2 866
مشترکین
+124 ساعت
-17 روز
+5030 روز
آرشیو پست ها
Lege promulgată luni: Indemnizaţie de 5.000 de lei pentru victimele Mineriadei, plus alte beneficii Victimele Mineriadei din 13-15 iunie 1990 vor avea dreptul la o indemnizaţie reparatorie lunară de 5.000 de lei, acces la tratament medical şi tratamente în regim gratuit şi se pot pensiona cu cinci ani înainte de vârsta standard, conform prevederilor unei legi promulgate luni de preşedintele Nicuşor Dan şi care va intra în vigoare anul viitor, informează Agerpres. Sunt considerate victime ale evenimentelor din perioada 13-15 iunie 1990 urmaşii persoanelor care au murit în timpul violenţelor de la Bucureşti, persoane care au fost rănite, arestate sau reţinute atunci. Victimele Mineriadei din 13-15 iunie 1990 pot primi gratuit un loc de veci şi sunt scutite de la plata taxelor şi impozitelor pentru o locuinţă şi terenul aferent acesteia, pentru un autoturism hycomat sau hidramat şi mototriciclu, aflate în proprietate sau în coproprietate cu soţul/soţia, precum şi de taxe la înmatricularea unui singur autoturism tip hycomat sau hidramat. Aceste persoane mai beneficiază de transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi, anual, de 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I, dus-întors, cu toate categoriile de trenuri de călători. De aceste gratuităţi beneficiază şi persoana care are calitatea de însoţitor al persoanei cu grad de invaliditate sau al persoanei care, din motive medicale, are nevoie de însoţitor. Începând cu al doilea an de la acordare, indemnizaţia prevăzută se indexează anual, din oficiu, cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică pentru anul calendaristic anterior.

photo content

Oradea pentru instagram sau orașul în care trăiesc și oameni ⁉️Suspendarea cursei Oradea – Londra de către HiSky nu este doar despre un zbor ci arată felul în care administrația locală înțelege să cheltuiască banii publici. Din informațiile apărute în presa locală săptămâna trecută, contractul încheiat pe o perioadă de 5 ani prevedea un sprijin financiar de 750.000 de euro, iar până în prezent ar fi fost deja achitați aproximativ 600.000 de euro. Adică, pe o perioadă de 2/5 au fost cheltuite sume de 4/5 ! Cam stridentă diferența...!!! Și de atunci pentru aceste rute suspendate Primăria vorbește despre „clarificări” și despre o posibilă revizuire a contractului.... Noutăți nimic de multe zile, poate-poate se va stinge și acest subiect fără vreo consecință reală a responsabililor! Intrebarea nu este dacă Oradea are nevoie de legături aeriene. Evident că are. Nu intrăm în această polemică! Iar dacă s-a ales varianta hibridă, adică spijin prin banii publici, nu exclusiv pe baza pieței ..... întrebarea este dacă banul public a fost suficient protejat și dacă administrația a negociat un contract care să apere interesele orădenilor în cazul în care operatorul nu își mai respectă angajamentele. Dar există și o altă întrebare, poate chiar mai importantă.Ce înseamnă, concret, 300.000 de euro pentru un oraș? Sumă care reprezintă o diferență de 2/5, oarecum, achitată în avans !Înseamnă sumă de circa 1,5 milioane de lei. Cu o asemenea sumă se puteau realiza, în funcție de proiecte și costurile acestora: - sute de locuri noi de parcare în cartierele sufocate de mașini; -mii de metri pătrați de trotuare și alei refăcute;modernizarea mai multor locuri de joacă dintre blocuri; -reabilitarea spațiilor verzi din Rogerius, Nufărul, Ioșia sau Velența; -iluminat public și mobilier urban în zone unde oamenii așteaptă de ani întregi investiții. Dar știm, acestea nu sunt proiecte spectaculoase. Nu apar pe coperțile revistelor și nu aduc premii de marketing urban. Dar schimbă viața de zi cu zi a zecilor de mii de orădeni. Din păcate, de prea mulți ani avem impresia că administrația condusă de Florin Birta tratează cartierele ca pe o anexă a centrului orașului. Prioritate au proiectele care impresionează vizitatorii pentru câteva ore, în timp ce locuitorii din Rogerius, Nufărul, Ioșia, Velența sau Episcopia se confruntă zilnic cu lipsa locurilor de parcare, trotuare degradate, spații dintre blocuri neîngrijite și investiții amânate la nesfârșit. Noi credem într-o administrație care pornește de la nevoile oamenilor, nu de la imagine. Un oraș modern nu se construiește doar cu fațade spectaculoase, festivaluri și campanii de promovare. Se construiește și cu respect pentru fiecare cartier, pentru fiecare stradă și pentru fiecare contribuabil. Coaliția Rogerius va continua să susțină o dezvoltare echilibrată, în care investițiile în cartiere cântăresc la fel de mult ca investițiile din centrul orașului. Pentru că adevărata măsură a unui oraș nu este cât de mult îi impresionează pe turiști, ci cât de bine trăiesc cei care îl numesc „acasă”.

photo content

Despre "Doina lui Eminescu" - varianta necenzurată. Se pare că de la această poezie i s-au tras vieţii lui Mihai Eminescu toate consecintele ulterioare: primele semne ale bolii, "liniştirea" lui gazetărească, tratamentul îndelungat şi neadecvat şi, în final, regretata trecere prea timpurie, prea nedreaptă, în ...Veşnicie. Doina, a fost compusă special de Poet pentru a fi recitată cu înflăcărarea-i caracteristică la momentul inaugurării statuii ecvestre a Domnitorului Ştefan cel Mare din faţa Palatului Ocârmuirii (fosta Curte Domnească ) de la Iaşi, la care a asistat Curtea Regală a României, toată elita culturală şi o imensă mulţime de peste 150 de mii de participanţi din Iaşi, din împrejurimi, dar şi din Bucovina şi Basarabia. Serbarea inaugurării a avut loc pe data de 5 iunie 1883, după un amplu program întocmit de Primăria oraşului Iaşi. Din motive încă neelucidate (suficient!), Poetul, venit la Iaşi ca trimis al ziarului bucureştean "Timpul", nu şi-a putut îndeplini "misia", fiind "retras" din mulţime datorită unor prime... "semne de boală". A făcut-o însă spre seară în casa lui Iacob Negruzzi din Păcurari. Poezia "Doina" a fost publicată ulterior, la 1 iulie 1883, în revista Junimii Convorbiri literare şi în 1884 în volumul eminescian Poesii. De-a lungul timpului Doina eminesciană a mai apărut în mai multe variante cenzurate şi chiar interzisă în regimul comunist. În 1947, fragmentul Doinei, turnat în bronz, aflat pe spatele statuii lui Mihai Eminescu de la Iaşi, inaugurată în 1929, a fost "şters" cu dalta şi ciocanul Doina lui Eminescu, varianta autentică și necenzurată DOINA de Mihai Eminescu De la Nistru pân’ la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate Din Hotin şi pân’ la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Calea noastră ne-o aţin Şi Muscalii şi Calmucii Şi nici Nistrul nu-i înneacă Săraca ţară, săracă! Din Boian la Cornu Luncii Jidoveşte-nvaţă pruncii Şi sub mână de jidan Sunt românii lui Ştefan. Că-ndărăt tot dă ca racul Fără tihnă-i masa lui Şi-i străin în ţara lui. Din Braşov pân’la Abrud Vai ce văd şi ce aud Stăpânind ungurul crud Iar din Olt până la Criş Nu mai este luminiş De greul suspinelor De umbra străinilor, De nu mai ştii ce te-ai face Sărace român, sărace! De la Turnu-n Dorohoi Curg duşmanii în puhoi Şi s-aşează pe la noi; Şi cum vin cu drum de fier Toate cântecele pier Zboară paserile toate De neagra străinătate Numai umbra spinului La uşa creştinului Codrul geme şi se pleacă Şi izvoarele îi seacă Săraca ţară, săracă! Cine ne-a adus jidanii Nu mai vază zi cu anii Şi să-i scoată ochii corbii Să rămâie-n drum ca orbii Cine ne-a adus pe greci N-ar mai putrezi în veci Cine ne-a adus Muscalii Prăpădi-i-ar focul jalei Să-l arză, să-l dogorească Neamul să i-l prăpădească, Iar cine mi-a fost mişel Seca-i-ar inima-n el, Cum duşmanii mi te seacă Săraca ţară, săracă! Ştefane, Măria ta, Lasă Putna, nu mai sta, Las’ arhimandritului Toată grija schitului, Lasă grija gropilor Dă-o-n seama popilor La metanii să tot bată, Ziua toată, noaptea toată, Să se-ndure Dumnezeu Ca să-ţi mântui neamul tău… Tu te-nalţă din mormânt Să te-aud din corn cântând Şi Moldova adunând Adunându-ţi flamurile Să se mire neamurile; De-i suna din corn odată Ai s-aduni Moldova toată De-i suna de două ori Vin şi codri-n ajutor; De-i suna a treia oară Toţi duşmanii or să piară Din hotară în hotară Daţi în seama ciorilor Ş-a spânzurătorilor. Ştefane, Măria Ta, Lasă Putna, nu mai sta Că te-aşteaptă litvele Să le zboare tigvele Să le spui molitvele Pe câţi pari, pe câţi fuştei Căpăţani de grecotei Grecoteii şi străinii Mânca-le-ar inima câinii Mânca-le-ar ţara pustia Şi neamul nemernicia Cum te pradă, cum te seacă Săraca ţară, săracă! Această variantă a Doinei , extrem de puţin cunoscută astăzi, este preluată din cartea Mihai Eminescu – poezii tipărite in timpul vieţii, vol. III, note şi variante, ediţie critică îngrijită de Perpessicius, cu reproduceri după manuscrise, Editura Fundaţiei Regale, Bucureşti, 1944.

photo content

photo content

photo content

photo content

photo content

Un viitor sumbru se apropie pentru europeni deoarece sunt proști de bubuie. • Instalarea obligatorie a camerelor în toate mașinile noi. • Aplicarea principiului de autoapărare al poliției. • Reintroducerea cenzurii în chat-uri. • Finalizarea introducerii euro digital. • Identitate digitală europeană (portofel eIDAS). • Verificarea vârstei bazată pe recunoaștere biometrică. • Recunoașterea facială în locuri publice. • Verificarea vârstei pe rețelele sociale.

photo content

314 împotrivă 276 pentru Uniunea Europeană a Ursulei Talmudista, nu mai are nici o legătură cu democrația. Chiar dacă o lege
314 împotrivă 276 pentru Uniunea Europeană a Ursulei Talmudista, nu mai are nici o legătură cu democrația. Chiar dacă o lege nu e votată de majoritate, ea tot trece, pentru că au adăugat ei un amendament, care face ca orice lege băgată pe ordinea de zi la “urgențe”, să treacă chiar dacă nu întrunește votul majoritar. Chatcontrol revine, sub pretextul luptei împotriva abuzului sexual online împotriva minorilor. Știm cât de mult îi pasă Ursulei de minorii din Europa, de-aia le bagă ea în școli ideologie gay și trans. Asta e. Europa devine UESS! Doamna fuhrer când nu face combinații cu vaccinuri, big pharma și big food, face combinații cu big tech. Iar populația behăie în continuare. 🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑

Oradea 2026
Oradea 2026

photo content

photo content

photo content

photo content