2 866
订阅者
+124 小时
-17 天
+5030 天
帖子存档
Lege promulgată luni: Indemnizaţie de 5.000 de lei pentru victimele Mineriadei, plus alte beneficii
Victimele Mineriadei din 13-15 iunie 1990 vor avea dreptul la o indemnizaţie reparatorie lunară de 5.000 de lei, acces la tratament medical şi tratamente în regim gratuit şi se pot pensiona cu cinci ani înainte de vârsta standard, conform prevederilor unei legi promulgate luni de preşedintele Nicuşor Dan şi care va intra în vigoare anul viitor, informează Agerpres.
Sunt considerate victime ale evenimentelor din perioada 13-15 iunie 1990 urmaşii persoanelor care au murit în timpul violenţelor de la Bucureşti, persoane care au fost rănite, arestate sau reţinute atunci.
Victimele Mineriadei din 13-15 iunie 1990 pot primi gratuit un loc de veci şi sunt scutite de la plata taxelor şi impozitelor pentru o locuinţă şi terenul aferent acesteia, pentru un autoturism hycomat sau hidramat şi mototriciclu, aflate în proprietate sau în coproprietate cu soţul/soţia, precum şi de taxe la înmatricularea unui singur autoturism tip hycomat sau hidramat.
Aceste persoane mai beneficiază de transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi, anual, de 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I, dus-întors, cu toate categoriile de trenuri de călători.
De aceste gratuităţi beneficiază şi persoana care are calitatea de însoţitor al persoanei cu grad de invaliditate sau al persoanei care, din motive medicale, are nevoie de însoţitor.
Începând cu al doilea an de la acordare, indemnizaţia prevăzută se indexează anual, din oficiu, cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică pentru anul calendaristic anterior.
Oradea pentru instagram sau orașul în care trăiesc și oameni ⁉️Suspendarea cursei Oradea – Londra de către HiSky nu este doar despre un zbor ci arată felul în care administrația locală înțelege să cheltuiască banii publici. Din informațiile apărute în presa locală săptămâna trecută, contractul încheiat pe o perioadă de 5 ani prevedea un sprijin financiar de 750.000 de euro, iar până în prezent ar fi fost deja achitați aproximativ 600.000 de euro. Adică, pe o perioadă de 2/5 au fost cheltuite sume de 4/5 ! Cam stridentă diferența...!!! Și de atunci pentru aceste rute suspendate Primăria vorbește despre „clarificări” și despre o posibilă revizuire a contractului.... Noutăți nimic de multe zile, poate-poate se va stinge și acest subiect fără vreo consecință reală a responsabililor!
Intrebarea nu este dacă Oradea are nevoie de legături aeriene. Evident că are. Nu intrăm în această polemică! Iar dacă s-a ales varianta hibridă, adică spijin prin banii publici, nu exclusiv pe baza pieței ..... întrebarea este dacă banul public a fost suficient protejat și dacă administrația a negociat un contract care să apere interesele orădenilor în cazul în care operatorul nu își mai respectă angajamentele.
Dar există și o altă întrebare, poate chiar mai importantă.Ce înseamnă, concret, 300.000 de euro pentru un oraș? Sumă care reprezintă o diferență de 2/5, oarecum, achitată în avans !Înseamnă sumă de circa 1,5 milioane de lei. Cu o asemenea sumă se puteau realiza, în funcție de proiecte și costurile acestora:
- sute de locuri noi de parcare în cartierele sufocate de mașini;
-mii de metri pătrați de trotuare și alei refăcute;modernizarea mai multor locuri de joacă dintre blocuri;
-reabilitarea spațiilor verzi din Rogerius, Nufărul, Ioșia sau Velența;
-iluminat public și mobilier urban în zone unde oamenii așteaptă de ani întregi investiții.
Dar știm, acestea nu sunt proiecte spectaculoase. Nu apar pe coperțile revistelor și nu aduc premii de marketing urban. Dar schimbă viața de zi cu zi a zecilor de mii de orădeni. Din păcate, de prea mulți ani avem impresia că administrația condusă de Florin Birta tratează cartierele ca pe o anexă a centrului orașului. Prioritate au proiectele care impresionează vizitatorii pentru câteva ore, în timp ce locuitorii din Rogerius, Nufărul, Ioșia, Velența sau Episcopia se confruntă zilnic cu lipsa locurilor de parcare, trotuare degradate, spații dintre blocuri neîngrijite și investiții amânate la nesfârșit.
Noi credem într-o administrație care pornește de la nevoile oamenilor, nu de la imagine. Un oraș modern nu se construiește doar cu fațade spectaculoase, festivaluri și campanii de promovare. Se construiește și cu respect pentru fiecare cartier, pentru fiecare stradă și pentru fiecare contribuabil.
Coaliția Rogerius va continua să susțină o dezvoltare echilibrată, în care investițiile în cartiere cântăresc la fel de mult ca investițiile din centrul orașului. Pentru că adevărata măsură a unui oraș nu este cât de mult îi impresionează pe turiști, ci cât de bine trăiesc cei care îl numesc „acasă”.
Despre "Doina lui Eminescu" - varianta necenzurată. Se pare că de la această poezie i s-au tras vieţii lui Mihai Eminescu toate consecintele ulterioare: primele semne ale bolii, "liniştirea" lui gazetărească, tratamentul îndelungat şi neadecvat şi, în final, regretata trecere prea timpurie, prea nedreaptă, în ...Veşnicie.
Doina, a fost compusă special de Poet pentru a fi recitată cu înflăcărarea-i caracteristică la momentul inaugurării statuii ecvestre a Domnitorului Ştefan cel Mare din faţa Palatului Ocârmuirii (fosta Curte Domnească ) de la Iaşi, la care a asistat Curtea Regală a României, toată elita culturală şi o imensă mulţime de peste 150 de mii de participanţi din Iaşi, din împrejurimi, dar şi din Bucovina şi Basarabia. Serbarea inaugurării a avut loc pe data de 5 iunie 1883, după un amplu program întocmit de Primăria oraşului Iaşi. Din motive încă neelucidate (suficient!), Poetul, venit la Iaşi ca trimis al ziarului bucureştean "Timpul", nu şi-a putut îndeplini "misia", fiind "retras" din mulţime datorită unor prime... "semne de boală". A făcut-o însă spre seară în casa lui Iacob Negruzzi din Păcurari.
Poezia "Doina" a fost publicată ulterior, la 1 iulie 1883, în revista Junimii Convorbiri literare şi în 1884 în volumul eminescian Poesii. De-a lungul timpului Doina eminesciană a mai apărut în mai multe variante cenzurate şi chiar interzisă în regimul comunist. În 1947, fragmentul Doinei, turnat în bronz, aflat pe spatele statuii lui Mihai Eminescu de la Iaşi, inaugurată în 1929, a fost "şters" cu dalta şi ciocanul
Doina lui Eminescu, varianta autentică și necenzurată
DOINA
de Mihai Eminescu
De la Nistru pân’ la Tisa
Tot românul plânsu-mi-s-a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate
Din Hotin şi pân’ la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Calea noastră ne-o aţin
Şi Muscalii şi Calmucii
Şi nici Nistrul nu-i înneacă
Săraca ţară, săracă!
Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveşte-nvaţă pruncii
Şi sub mână de jidan
Sunt românii lui Ştefan.
Că-ndărăt tot dă ca racul
Fără tihnă-i masa lui
Şi-i străin în ţara lui.
Din Braşov pân’la Abrud
Vai ce văd şi ce aud
Stăpânind ungurul crud
Iar din Olt până la Criş
Nu mai este luminiş
De greul suspinelor
De umbra străinilor,
De nu mai ştii ce te-ai face
Sărace român, sărace!
De la Turnu-n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoi
Şi s-aşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier
Toate cântecele pier
Zboară paserile toate
De neagra străinătate
Numai umbra spinului
La uşa creştinului
Codrul geme şi se pleacă
Şi izvoarele îi seacă
Săraca ţară, săracă!
Cine ne-a adus jidanii
Nu mai vază zi cu anii
Şi să-i scoată ochii corbii
Să rămâie-n drum ca orbii
Cine ne-a adus pe greci
N-ar mai putrezi în veci
Cine ne-a adus Muscalii
Prăpădi-i-ar focul jalei
Să-l arză, să-l dogorească
Neamul să i-l prăpădească,
Iar cine mi-a fost mişel
Seca-i-ar inima-n el,
Cum duşmanii mi te seacă
Săraca ţară, săracă!
Ştefane, Măria ta,
Lasă Putna, nu mai sta,
Las’ arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija gropilor
Dă-o-n seama popilor
La metanii să tot bată,
Ziua toată, noaptea toată,
Să se-ndure Dumnezeu
Ca să-ţi mântui neamul tău…
Tu te-nalţă din mormânt
Să te-aud din corn cântând
Şi Moldova adunând
Adunându-ţi flamurile
Să se mire neamurile;
De-i suna din corn odată
Ai s-aduni Moldova toată
De-i suna de două ori
Vin şi codri-n ajutor;
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or să piară
Din hotară în hotară
Daţi în seama ciorilor
Ş-a spânzurătorilor.
Ştefane, Măria Ta,
Lasă Putna, nu mai sta
Că te-aşteaptă litvele
Să le zboare tigvele
Să le spui molitvele
Pe câţi pari, pe câţi fuştei
Căpăţani de grecotei
Grecoteii şi străinii
Mânca-le-ar inima câinii
Mânca-le-ar ţara pustia
Şi neamul nemernicia
Cum te pradă, cum te seacă
Săraca ţară, săracă!
Această variantă a Doinei , extrem de puţin cunoscută astăzi, este preluată din cartea Mihai Eminescu – poezii tipărite in timpul vieţii, vol. III, note şi variante, ediţie critică îngrijită de Perpessicius, cu reproduceri după manuscrise, Editura Fundaţiei Regale, Bucureşti, 1944.
Un viitor sumbru se apropie pentru europeni deoarece sunt proști de bubuie.
• Instalarea obligatorie a camerelor în toate mașinile noi.
• Aplicarea principiului de autoapărare al poliției.
• Reintroducerea cenzurii în chat-uri.
• Finalizarea introducerii euro digital.
• Identitate digitală europeană (portofel eIDAS).
• Verificarea vârstei bazată pe recunoaștere biometrică.
• Recunoașterea facială în locuri publice.
• Verificarea vârstei pe rețelele sociale.
314 împotrivă
276 pentru
Uniunea Europeană a Ursulei Talmudista, nu mai are nici o legătură cu democrația. Chiar dacă o lege nu e votată de majoritate, ea tot trece, pentru că au adăugat ei un amendament, care face ca orice lege băgată pe ordinea de zi la “urgențe”, să treacă chiar dacă nu întrunește votul majoritar.
Chatcontrol revine, sub pretextul luptei împotriva abuzului sexual online împotriva minorilor. Știm cât de mult îi pasă Ursulei de minorii din Europa, de-aia le bagă ea în școli ideologie gay și trans.
Asta e. Europa devine UESS! Doamna fuhrer când nu face combinații cu vaccinuri, big pharma și big food, face combinații cu big tech.
Iar populația behăie în continuare.
🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑🐑
