Expres European

În timpul discursului lui Netanyahu la ONU, mai mulți diplomați au ieșit demonstrativ din sala Adunării Generale.

Barometrul Opiniei Publice 2026 este realizat de Institutul de Politici Publice, iar datele au fost colectate și procesate de ATES Research Group, la prima colaborare cu IPP. Sondajul a fost efectuat în septembrie 2026, pe un eșantion de 1.116 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene. Marja maximă de eroare este de ±2,9%. Cea de-a 47-a ediție a Barometrului Opiniei Publice a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova. Dacă cei plătiți de Soros dau așa situație, apoi ce se face în realitate? 🤔

Amenințat de un deputat PAS, cel mai pro-european partid din lume. În emisiunea de azi, dl deputat Cheptonaru, fost lucrător SIS, s-a adresat în repetate rânduri în stil de “Buzu” către mine, iar replica mea nu i-a plăcut, și ales să mă amenințe, doar că în pauză, că un adevărat bărbat, mi-a zis “să fiu atent”, că el “a înțeles”, cu clare sugestii de consecințe neplăcute pentru mine. Am martori, sunt sigur că se înregistrează video în pauze. Emisiunea poate fi privită de oricine, e publică, iar atitudinea dlui disprețuitoare și insultătoare este sfidătoare. Dacă ei cred că l-au apucat pe Dumnezeu de picioare, să știe că nu este așa. Să vedem cum se vor materializa amenințările deputatului securist.

4 luni DUPĂ ce a început războiul

Журналист Анатолий Голя сообщил, что спустя 9 лет принял решение завершить проект «Пятница». ЭТО ДРУГОЕ!

Ce lege faină! Îmi spune cineva, dar cu ce este mai superior și mai cu stea în frunte un onegist sau un podcaster de doi bani decât un funcționar public? De ce ei ar trebui să aibă altfel de protecție decât altă lume? Avem o castă aparte de истинные арийцы?

#ipocrizie 🔥𝗟𝗮 𝟐𝟒 𝘀𝗲𝗽𝘁𝗲𝗺𝗯𝗿𝗶𝗲 𝟐𝟎𝟐𝟎 𝗮 𝗮𝗿𝘀 𝗰𝗹𝗮𝗱𝗶𝗿𝗲𝗮 𝗙𝗶𝗹𝗮𝗿𝗺𝗼𝗻𝗶𝗰𝗶𝗶 𝗡𝗮𝘁𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗲 „𝗦𝗲𝗿𝗴𝗵𝗲𝗶 𝗟𝘂𝗻𝗰𝗵𝗲𝘃𝗶𝗰𝗶” 𝗱𝗶𝗻 𝗰𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗖𝗵𝗶𝘀𝗶𝗻𝗮𝘂𝗹𝘂𝗶. 🚒 Zeci de pompieri au intervenit timp de mai multe ore pentru a stinge flacarile. Incendiul a afectat o suprafata de aproximativ 3.500 de metri patrati, iar acoperisul si o parte importanta a cladirii s-au prabusit. 🎼 𝗔 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗱𝗶𝘀𝘁𝗿𝘂𝘀𝗮 𝗶𝗻𝗰𝗹𝘂𝘀𝗶𝘃 𝘀𝗮𝗹𝗮 𝗺𝗮𝗿𝗲 𝗱𝗲 𝗰𝗼𝗻𝗰𝗲𝗿𝘁𝗲, 𝗶𝗮𝗿 𝗖𝗵𝗶𝘀𝗶𝗻𝗮𝘂𝗹 𝘀𝗶 𝘁𝗼𝗮𝘁𝗮 𝘁𝗮𝗿𝗮 𝗮 𝗽𝗶𝗲𝗿𝗱𝘂𝘁 𝘂𝗻𝘂𝗹 𝗱𝗶𝗻𝘁𝗿𝗲 𝗰𝗲𝗹𝗲 𝗺𝗮𝗶 𝗶𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁𝗲 𝘀𝗽𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗮𝗹𝗲 𝗮𝗹𝗲 𝘀𝗮𝗹𝗲 – 𝗹𝗼𝗰𝘂𝗹 𝗶𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲, 𝘁𝗶𝗺𝗽 𝗱𝗲 𝗱𝗲𝗰𝗲𝗻𝗶𝗶, 𝗮𝘂 𝘂𝗿𝗰𝗮𝘁 𝗽𝗲 𝘀𝗰𝗲𝗻𝗮 𝗴𝗲𝗻𝗲𝗿𝗮𝘁𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝗺𝘂𝘇𝗶𝗰𝗶𝗲𝗻𝗶 𝘀𝗶 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝗽𝗿𝗲𝘁𝗶. 🏛 Acest reportaj este facut la 3 ani de la producerea deflagratiei- în 2023. 🤦‍♂️De atunci au trecut ceva ani, insa nimic asa si nu s-a schimbat, chiar daca s-au adunat fonduri, s-au facut donatii. 😡𝗜𝗺𝗽𝗼𝗿𝘁𝗮𝗻𝘁 𝗰𝗮 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗔𝗿𝗲𝗻𝗮 𝗖𝗵𝗶𝘀𝗶𝗻𝗮𝘂 𝘀𝗲 𝗴𝗮𝘀𝗲𝘀𝗰 𝗯𝗮𝗻𝗶... RUSINE! 👀𝗨𝗿𝗺𝗮𝗿𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗢𝗕𝗦𝗘𝗥𝗩𝗔𝗧𝗢𝗥𝗨𝗟

Тут комментировать - только портить.

Republica Moldova: alegeri suverane, protejate internațional și, aparent, foarte bine supravegheate de toată lumea — mai puțin de cetățeni Avem o situație care merită consemnată, măcar pentru frumusețea ei instituțională. Premierul britanic Andy Burnham ne spune de la tribuna ONU că Marea Britanie a sprijinit Republica Moldova pentru a-și proteja alegerile de ingerința rusă. Cu alte cuvinte, alegerile noastre sunt atât de importante încât au nevoie de protecție internațională. Perfect. Numai că, în orice democrație care se respectă, apare inevitabil întrebarea: cine protejează alegerile de cei care vin să le protejeze? Întrebarea nu este chiar atât de absurdă pe cât pare. Alain Juillet, fost director al serviciului de informații al DGSE franceze, a declarat recent la CNews că Bruxelles-ul și structurile europene intervin în procese electorale și a indicat inclusiv Republica Moldova. Potrivit relatării despre intervenția sa, Juillet a susținut că, în cazul Moldovei, „Europa a făcut totul” pentru ca o anumită candidată să câștige și a calificat situația drept „un adevărat scandal”. Continuare aici - Mlive

O lumnărică pentru protecție de drone. #unica_nădejde.

Mister în jurul Consiliului pentru Examinarea Investițiilor. Cebotari: „Am suficiente informații să fiu convins că ședințele nici nu se petrec” Șeful Consiliului de administrație al companiei FLYONE, Vlad Cebotari, are îndoilei în privința modului în care funcționează Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului. Scesta afirmă că are „suficiente informații” pentru a crede că ședințele acestuia nici măcar nu au loc. Declarațiile au fost făcute în contextul disputei dintre FLYONE și autorități privind aplicarea legislației referitoare la investițiile în domenii considerate de importanță pentru securitatea statului. Potrivit acestuia, compania a încercat în repetate rânduri să obțină explicații de la autorități cu privire la investițiile pentru care FLYONE ar fi trebuit să solicite aprobarea prealabilă a Consiliului, dar fără succes. „Și aici a început corespondența, „dansul” nostru de corespondență pe această speță cu autoritățile. I-am întrebat la ce investiții se referă? Pentru că noi nu știm despre care investiții este vorba, care sunt subiectul aprobării prealabile de către Consiliu”, a spus Cebotari. El afirmă că legislația stabilește expres ce tipuri de investiții intră sub incidența mecanismului de examinare și niciuna din ele nu vizează activitatea FLYONE. „Noi le dăm extrasul din Legea nr. 174/2021, care spune foarte clar că există domenii de importanță pentru securitatea statului și le listează. Este vorba despre anumite tipuri de investiții în aceste domenii. Iar tipurile de investiții sunt deja listate la literele A, B, C, D, E, F și sunt foarte simple”, a explicat Cebotari. El susține că FLYONE nu a realizat investițiile pentru care ar fi fost necesară o asemenea aprobare și că anumite cheltuieli și tranzacții comerciale nu pot fi tratate drept investiții în sensul legii. Mai mult, a transmis autorităților informațiile solicitate și a indicat oficial că nu a efectuat investiții de natura celor supuse aprobării prealabile. „Dacă tu cumperi servicii, combustibil, handling, dacă faci leasing de nave, dacă faci vânzare de bilete, vânzare de produse alimentare, prin aceste tranzacții tu nu obții controlul unui operator de importanță pentru securitatea statului. Prin aceste operațiuni, acest tip de costuri nu pot fi tratate ca investiții în sensul prezentei legi. Noi suntem dispuși să le prezentăm tot ce doresc. Noi investiții n-am făcut, nu facem, iar legea nu se aplică retroactiv. Pentru că articolul 7 prevede foarte clar că este vorba despre o aprobare prealabilă a acestor investiții și nu post-factum”, a declarat Vlad Cebotari. Acesta a mai precizat că reprezentanții companiei au încercat să participe la ședințele Consiliului și să ofere explicații, însă FLYONE nu au fost niciodată invitați. „Avem dreptul, conform Codului administrativ, să fim solicitați, să fim prezenți la ședințele în care se examinează subiectele care ne vizează. Și solicităm să facem uz de acest drept, să venim să vă explicăm măcar acolo unde aveți întrebări, pentru că noi nu avem ce ascunde. Nicio astfel de solicitare nu a fost luată în calcul. Niciodată nu am fost invitați, nu am participat la ședințe”, a afirmat șeful Consiliului de administrație al FLYONE. În acest context, el a pus la îndoială însuși faptul că aceste ședințe au avut loc. „Eu, apropo, am dubii că aceste ședințe se petrec. Am suficiente informații să fiu convins, subiectiv, că ședințele nici nu se petrec”, a declarat Vlad Cebotari. De menționat că, anterior, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care este membru din oficiu în Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, instituția care a notificat oficial FLYONE cu privire la măsura aplicată companiei, a recunoscut public că nu a participat la ședința din 22 iunie, când a fost probată decizia. Tot Bolea spunea că nu știa nimic despre compania Polaris Aviation Group, deși decizia privind autorizarea activității acesteia a fost luată în cadrul aceleiași ședințe.

26 de lei la gaz. Iar iarna nici n-a început Asta-i ediția emisiunii Gonța Media, Editorial, 24.IX.2026. Vă mulțumesc! https://youtu.be/CWwTbx2Dtc4?si=K6Y8RqKgpcv8O-OY

Prieteni, Patriot a venit azi la Gonța și Morari. Va fi tare interesant😎🔥

Cred că asta e mai reprezentativă.

Emilian tot se roagă. S-au schimbat rugăciunile la om. În electorală pupa podelele că a invins maya și pas. Штош.

Toate inițiativele opoziției - respinse de majoritatea partidului Maiei Sandu. Majorarea tarifelor la gaz, livrarea gazelor, militarii in stare de ebrietate care s-au buhnit in stâlp, compensațiile, ingerința forțelor străine în procesul electoral - respinse cu tupeu. Așa și trăim. Precum votăm.

Toate garanțiile și asigurările de protecție și securitate trâmbițate de ei în campanie electorală, se reduc la condamnări ferme pe twitter și fb. #hub_de_securitate.

🚨 𝐅𝐮𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐧𝐚𝐢𝐯ă 𝐛𝐨𝐫𝐨𝐛𝐨𝐚ță î𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚ț𝐢𝐞 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐭𝐚𝐬𝐭𝐫𝐨𝐟𝐚 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐞 𝐝𝐞𝐫𝐮𝐥𝐞𝐚𝐳ă 𝐩𝐞 𝐍𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮 Practic, zi de zi, suntem martorii unei adevărate parade politice în care unii politicieni și funcționari încearcă să se prezinte drept „salvatori” — cei care „ne aduc apă din Nistru”, cei care „rezolvă problema apei”, cei care ne asigură că situația este sub control. Dar cine se întreabă ce se întâmplă, de fapt, cu Nistrul? Ș𝐢, 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐥𝐞𝐬, 𝐜𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐚 î𝐧𝐭â𝐦𝐩𝐥𝐚 𝐜𝐮 𝐑𝐞𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚 𝐝𝐚𝐜ă 𝐝𝐞𝐠𝐫𝐚𝐝𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐮𝐢 𝐟𝐥𝐮𝐯𝐢𝐮 𝐯𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐚? Este adevărat: chiar dacă nivelul și debitul Nistrului au scăzut dramatic, nu înseamnă că locuitorii Chișinăului 𝐯𝐨𝐫 𝐫ă𝐦â𝐧𝐞 𝐦â𝐢𝐧𝐞 𝐟ă𝐫ă 𝐚𝐩ă 𝐥𝐚 𝐫𝐨𝐛𝐢𝐧𝐞𝐭. Dar reducerea întregii probleme la întrebarea „mai avem sau nu mai avem suficientă apă pentru Chișinău?” este o abordare extrem de îngustă și periculoasă. 𝐏𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚 𝐍𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞. De ani de zile, cercetători, ecologiști și activiști avertizează asupra consecințelor modificării regimului hidrologic al Nistrului și asupra efectelor complexului hidroenergetic de pe teritoriul Ucrainei. Studiile existente au documentat modificări ale debitelor, regimului sezonier, temperaturii apei, transportului de sedimente și biodiversității. Iar astăzi, când debitul Nistrului ajunge la niveluri alarmant de scăzute, discuția publică riscă din nou să fie redusă la câți metri cubi de apă mai ajung în aval și cât timp va mai avea Chișinăul apă. Or, bazinul Nistrului nu înseamnă doar apă pentru Chișinău. 𝐃𝐚𝐫 𝐮𝐧𝐝𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐯ă𝐫𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞𝐢 𝐜𝐫𝐢𝐳𝐞? Care este costul economic al degradării Nistrului? Cum va afecta această criză agricultura și economiile locale? Și, mai ales, 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐚 𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥𝐚𝐭 𝐜â𝐭 𝐧𝐞 𝐯𝐚 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐚 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏𝟎, 𝟐𝟎 𝐬𝐚𝐮 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐞𝐦 𝐚𝐬𝐭ă𝐳𝐢? Pentru că unele pierderi nu pot fi măsurate simplu în metri cubi sau în lei. Cât valorează un ecosistem distrus? Cât valorează biodiversitatea pierdută? Cât valorează imaginea regiunii nistrene ca spațiu sigur și atractiv pentru trai, agricultură și turism? 𝐃𝐚𝐫 𝐜𝐮𝐦 𝐫ă𝐦â𝐧𝐞 𝐜𝐮 𝐬ă𝐧ă𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 ș𝐢 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭ăț𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞? Aceasta este poate una dintre cele mai importante întrebări. Ce se întâmplă cu sănătatea populației atunci când calitatea și cantitatea apei degradează? Ce se întâmplă cu localitățile rurale care deja se confruntă cu depopularea și lipsa investițiilor? Ce alternative vor avea oamenii din aceste comunități? Și poate cea mai importantă întrebare: 𝐂𝐢𝐧𝐞 îș𝐢 𝐚𝐬𝐮𝐦ă 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜â𝐧𝐝 î𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐚𝐬𝐞𝐦𝐞𝐧𝐞𝐚 𝐝𝐞𝐳𝐚𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐞 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐞𝐚𝐳ă 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐳𝐢𝐢 𝐠𝐫𝐞ș𝐢𝐭𝐞, 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐭𝐢𝐬𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢𝐠𝐧𝐨𝐫𝐚𝐭𝐞 ș𝐢 𝐞ș𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞? 𝐂𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞, 𝐚ș𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚? Nu putem transforma Nistrul într-un instrument de spectacol politic. Nistrul nu este doar o conductă de apă pentru Chișinău. Aceasta este marea eroare a discursului public actual. Pentru că, dacă nu înțelegem acum dimensiunea reală a problemei, s-ar putea ca, într-o zi, să privim în urmă și să constatăm că ceea ce numim astăzi „criza Nistrului” a fost doar începutul unei probleme mult mai grave, care pune în pericol însăși existența acestui stat. 𝐈𝐚𝐫 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢, „𝐟𝐮𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢” 𝐚𝐫 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐩ă𝐫𝐞𝐚, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚ț𝐢𝐞, 𝐨 𝐧𝐚𝐢𝐯ă 𝐛𝐨𝐫𝐨𝐛𝐨𝐚ță. #Nistru #RepublicaMoldova #Apa #Mediu #SecuritateNationala #PoliticiPublice #DezvoltareDurabila #Agricultura #SanatatePublica #Ecologie

Emisiunea „Punctul pe AZi” | 22.09.2026 "Repede" au făcut calculele