România Profundă
Open in Telegram
"Spre inimile cele necurate care vin întru preacurata casă a lui Dumnezeu, — fără milă întind sabia mea"
Show more761
Subscribers
+124 hours
+47 days
+2330 days
Data loading in progress...
Similar Channels
Tags Cloud
No data
Any problems? Please refresh the page or contact our support manager.
Incoming and Outgoing Mentions
---
---
---
---
---
---
Attracting Subscribers
December '24
December '24
+38
in 0 channels
November '24
+68
in 3 channels
Get PRO
October '24
+34
in 2 channels
Get PRO
September '24
+27
in 0 channels
Get PRO
August '24
+35
in 2 channels
Get PRO
July '24
+18
in 1 channels
Get PRO
June '24
+24
in 1 channels
Get PRO
May '24
+37
in 2 channels
Get PRO
April '24
+54
in 2 channels
Get PRO
March '24
+43
in 6 channels
Get PRO
February '24
+38
in 3 channels
Get PRO
January '24
+42
in 2 channels
Get PRO
December '23
+45
in 2 channels
Get PRO
November '23
+66
in 6 channels
Get PRO
October '23
+78
in 1 channels
Get PRO
September '23
+31
in 0 channels
Get PRO
August '23
+42
in 0 channels
Get PRO
July '23
+6
in 0 channels
Get PRO
June '23
+6
in 0 channels
Get PRO
May '23
+4
in 0 channels
Get PRO
April '23
+8
in 0 channels
Get PRO
March '23
+18
in 0 channels
Get PRO
February '23
+13
in 0 channels
Get PRO
January '23
+8
in 0 channels
Get PRO
December '22
+346
in 0 channels
| Date | Subscriber Growth | Mentions | Channels | |
| 09 December | 0 | |||
| 08 December | +8 | |||
| 07 December | +2 | |||
| 06 December | +7 | |||
| 05 December | +6 | |||
| 04 December | 0 | |||
| 03 December | +3 | |||
| 02 December | +8 | |||
| 01 December | +4 |
Channel Posts
În sfârşit, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi întru puterea tăriei Lui.
11. Îmbrăcaţi-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotriva uneltirilor diavolului.
12. Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh.
13. Pentru aceea, luaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotrivă în ziua cea rea, şi, toate biruindu-le, să rămâneţi în picioare.
14. Staţi deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul şi îmbrăcându-vă cu platoşa dreptăţii,
15. Şi încălţaţi picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii.
16. În toate luaţi pavăza credinţei, cu care veţi putea să stingeţi toate săgeţile cele arzătoare ale vicleanului.
17. Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu.
18. Faceţi în toată vremea, în Duhul, tot felul de rugăciuni şi de cereri, şi întru aceasta priveghind cu toată stăruinţa şi rugăciunea pentru toţi sfinţii.
Epistola către Efeseni a Sfântului Apostol Pavel 6:10-18
🇷🇴 Urmărește 👉 România Profundă ☦️
| 2 |  No text... | 821 |
| 3 | Punct de vedere privitor la canonizările recente ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Având în vedere comunicatul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, referitor la canonizările Părinților Ilarion Felea, Ilie Lăcătușu și Dumitru Stăniloae, Biroul de Presă al Patriarhiei Române face următoarele precizări:
a. În lumina principiilor libertății religioase și autonomiei bisericești cuprinse atât în legislația internațională (Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 18), cât și în cea națională (Constituţia României, art. 29; Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor), Biserica Ortodoxă Română, în calitatea sa de cult recunoscut, are dreptul de a analiza și a se pronunța, potrivit propriilor criterii religioase, în ceea ce privește canonizarea unor persoane din Patriarhia Română. În cadrul procesului de canonizare, Biserica Ortodoxă Română desfășoară a activitate de cercetare minuțioasă a vieții persoanelor propuse prin raportare la modul în care acestea și-au schimbat viața. Procesul de canonizare constă exclusiv în recunoașterea sfințeniei pe baza dovezilor consistente și mărturiilor credibile. Astfel, în cazul trecerii fiecărei persoane în rândul sfinților (canonizare) s-a ținut cont de mai multe criterii canonice, istorice și pastoral-misionare din care reținem următoarele:
• Viața sa curată și sfântă;
• Mărturisirea dreptei credințe până la sfârșitul vieții;
• Aspru nevoitor, împodobit cu multe virtuți;
• Dragostea și spiritul de jertfă manifestat față de cei aflați în nevoie;
• Mărturisitor al lui Hristos în temnițele comuniste;
• A dobândit de la Dumnezeu darul facerii de minuni;
• S-a bucurat de o cinstire constantă din partea credincioșilor.
b. Menționăm, de asemenea, că unii sfinți care sunt cinstiți în Biserica Ortodoxă au avut, în anumite momente ale vieții, atitudini și gesturi greu de înțeles sau contrare chiar învățăturii creștine, însă Biserica ia în considerare schimbarea vieții păcătosului și, mai ales, modul în care și-au încheiat viața, fără însă ca, prin această atitudine, să fie încurajate (sanctificate) anumite derapaje pe care respectivele persoane le-au avut în timpul vieții. Așa cum observăm din exemplele Sfântului Apostol Pavel, al Sfintei Maria Egipteanca sau chiar din cel al Sfântului Proroc și Împărat David, chiar și sfinții au avut unele căderi, de aceea trebuie să privim în special la cum și-au încheiat viața – adică la o înaltă măsură a desăvârșirii –, nu doar la greșelile sau păcatele săvârșite pe parcursul existenței lor pământești. De altfel, aceasta este și mărturia Sfintei Scripturi: „Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare-aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința” (Evrei 13, 7).
Precizăm pe această cale și faptul că Biserica Ortodoxă Română se delimitează public de orice afiliere ideologică sau politică partinică, invitând totodată la dialog orice persoană interesată de studierea vieților persoanelor canonizate.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române
https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/comunicate-de-presa/punct-de-vedere-privitor-la-canonizarile-recente-ale-sfantului-sinod-al-bisericii-ortodoxe-romane-191124.html | 1 295 |
| 4 |  Drumul Iancului - Spre o națiune fericită!
Und-ești Ardealule, unde te-ascunzi?
Haide pe Drum, Crăișorul e-n Munți!
Unde ți-e clopotul, să bată prelung?
Crăișorul e-n Munți, Munții încă mai sunt!
Drumul Iancului, nu-i doar poveste,
Urme mai sunt, ale Neamului meu.
Codrul e verde, Oastea mai crește,
No hai, No gata! No gata, No Hai!
Trezește-te moțule, furtună din Cer,
Haide pe Drum, copiii te cer!
Adună Lumină din Crucea ce-o porți,
În Ardeal e Hristos și Hristos e în moți!
Adânc în izvoare, mai este un glas,
De tulnic, de soare, în noapte rămas!
Ardeal românesc, fii liber mereu,
Din Vidra la Țebea, e cântecul neamului meu!
Drumul Iancului - versuri de Casian Dîmb
https://drumuliancului.ro/
#DrumulIancului | 297 |
| 5 |  No text... | 694 |
| 6 | Însă, în această singurătate, a început Duhul lui Dumnezeu să lucreze în fiinţa umană. A început să coboare mai adânc în sufletul lui şi să înceapă rugăciunea, care a fost salvarea tuturor. Era ca la mănăstire citirea Psaltirii din oră în oră. În colţul celulei începea acatistul, paraclisul din memorie, fără cărţi.
Dar şi secolul acesta al XX-lea, care a rodit aceşti tineri ce au luat drumul crucii şi s-au jertfit, şi-au măcinat tinereţile lor în celulele puşcăriilor, dovedeşte că bunul Dumnezeu mai este încă alături de Ortodoxia românească şi totodată este şi un îndemn pentru noi, cei de astăzi, să urmăm nevoinţelor şi martirajului lor.
Şi dacă nu ne-a binecuvântat Dumnezeu prin suferinţele lor, măcar să aducem la lumină sfinţenia lor şi să ne închinăm lor ca unor sfinţi, care se roagă pentru noi. Cu cât noi vom avea mai mulţi sfinţi, oficial şi neoficial, cu atât şi mila lui Dumnezeu va fi peste noi şi vom putea avea îndrăznire înaintea lui Dumnezeu, prin sfinţii şi martirii noştri."
— sfântul Iustin Pârvu | 683 |
| 7 | Mai am o nelinişte: să îi văd pe aceşti martiri canonizaţi — sfântul Iustin Pârvu
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat 16 canonizări ale Sfinților Mucenici și Mărturisitori Români ai Secolului XX:
1. Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;
2. Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;
3. Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;
4. Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;
5. Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;
6. Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
7. Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;
8. Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie;
9. Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;
10. Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;
11. Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;
12. Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;
13. Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;
14. Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;
15. Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;
16. Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august;
"[...] Mai am o nelinişte: să îi văd pe aceşti martiri canonizaţi. Sfintele lor moaşte izvorăsc pretutindeni mireasmă şi vindecări, osemintele lor au ajuns la închinare până şi în Ţara Sfântă, la Sfântul Munte Athos şi în multe locuri ale pământului, de unde mă sună părinţi şi maici că sfinţii izvorăsc mir şi mireasmă nemaiîntâlnită.
Vreau să văd ziua când nu ne vom mai teme că avem în bisericile noastre la închinare moaştele acestor sfinţi mucenici, că au ajuns să fie slăviţi peste hotare mai degrabă decât în ţara lor.
Ţara noastră este ţară sfântă, ţara Maicii Domnului aşa cum este şi pentru celelalte ţări ortodoxe, dar îndeosebi pentru noi în aceste vremuri, pentru că aici s-au născut, au crescut mulţime de tineri şi de oameni care stau mărturie adevărului împotriva fiarei roşii de la Răsărit: Aiud, Gherla, Piteşti, unde se pot vedea osemintele lor binecuvântate, harul Duhului Sfânt şi o mărturie a dreptăţii noastre în lumea ortodoxă.
În închisoare sufereai o strivire, o descompunere şi sufletească şi trupească pentru că cei mai mulţi din cei arestaţi cu condamnările mici, au murit, săracii. S-au dus degrabă. Pe când celălalt mereu trăia viaţa, trăia cu orice preţ ca să fie afară. Singurătatea era arma de descompunere cea mai grea. | 623 |
| 8 |  No text... | 750 |
| 9 | Ion Moța — 122 ani de la naștere — 5 iulie 1902
Nu știu cum se făcu și iată că mă rupsei din leagănul acela de omenie și trudă, de voinicie și pace care stăpânea satul baisenilor. Și după cum dovedește cartea aceasta, deși pare greu de crezut, găsii undeva o altă tinerețe și mă avântai într-o altă viață. (Se vede că tot e adevărată povestea cu cele șapte vieți ale rumânului).
Mă făcui așadar orășean, luai alt nume și intrai în vâltoarea vieții de astăzi. Aici, mă zbătui într-o lume înstrăinată de rânduielile bătrânești și cotropită de păgâni, mă luai de piept cu ea și cu toți jidovii și tâlharii ei, așa cum aveam obiceiul să sar în inima primejdiei încă de pe vremea când propteam boii pe coborâșurile de prăpăstii.
Liniște și împăcare în această nouă viață nu putui afla, o dușmănii și tot așa mă dușmăni și ea de moarte. Se vede că soarta de rob răsculat, dar până la urmă biruitor, îmi era hărăzită și mie ca și înaintașilor mei.
Spuneam că am dușmănit lumea acestei de a două vieți. Iar ea m-a dușmănit de moarte pe mine, ca și pe toți tovarășii mei legionari, ca și pe Căpitanul meu. Lumea veche, a lui Nuțu Doncii, în care stau înrădăcinate toate simțirile și dorurile noastre, n-o mai găsim nicăieri. A risipit-o veacul acesta nou cu politica și vrajba lui, cu uitarea lui Dumnezeu și cu dragostea de străini și de tot ce este al altora, veac care calcă în picioare felul nostru de viață cu puterile, cu vredniciile și frumusețile ei.
Astfel, sufletul nostru rămas legat de o altă lume, rătăcește azi într-o viață care nu e a noastră. Față de lumea de acum, noi ne simțim străini, în ea nu ne găsim un alt rost decât acela de a o curma spre a învia vremurile de demult și a le spori frumusețea, tăria și dreapta rânduială românească.
S-ar părea astfel că eu și camarazii mei suntem un fel de ciudate făpturi cu două vieți, un fel de strigoi ridicați dintr-o lume apusă spre a purta duhul spaimei de azi. Chiar așa suntem. Suflete dezrădăcinate care, purtându-și neodihna peste o viață dărâmată, nu vor avea pace nici în mormânt până când nu vor ridica din nou ceea ce alții au pângărit, au risipit și au pus sub blestem.
Oamenii veacului de astăzi să-și oprească o clipă huzurul și nepăsarea și să asculte ciudatele zgomote care frământă adâncurile neînțelese și chiuie cu vânturile nopții. Și să știe: se apropie stăpânirea strigoilor, cumplită!
— Ion Moța, martie 1936
🇷🇴 Urmărește 👉 România Profundă ☦️ | 1 257 |
| 10 |  No text... | 17 |
| 11 | În 19-21 ale lunii iulie, Drumul Iancului duce pe muntele Găina la cunoscutul târg de fete cu i-a mers numele din tradiția populară. Pentru că din cununia celor 4 județe s-au născut mulți ostași de-ai Iancului.
Am auzit vorbindu-se despre el în fiecare sat, în fiecare cătun uitat de pe culmile Apusenilor. Și-aproape nu-i moț să nu fie convins că, măcar o dată, pasul Iancului va fi călcat și țărâna din ograda sa... Poate așa s-a și întâmplat, căci chipul lui Avrămuț al lor stă, încă, în casele moților, lângă icoanele cele sfinte.
Început la Vidra, cu un prunc legănat în luica aninată de grindă, DRUMUL pământean al IANCULUI s-a oprit la Țebea, la rădăcină de gorun și de neam. Cifrele seci spun că, între cele două hotare, sunt 45 de kilometri. Sufletul românesc ne spune, însă, că-i cale de-o viață, de-o ȚARĂ, și de-un dor, rămas încă neîmplinit.
”Unicul dor al vieții mele a fost să-mi văd națiunea fericită”, spunea Crăișorul.
Pentru detalii și înscrieri, ne puteți contacta la următoarele numere de telefon:
• Casian Dîmb - 0756365992
• Daniel Stanc - 0758914924
Sau la contact@drumuliancului.ro
www.drumuliancului.ro
spre o națiune fericită
#DRUMULIANCULUI
#AvramIancu #Crăișorul #Avram #Iancu
#Apuseni #Vidra #Bulzești #Țebea
#ȚaraIancului #ȚaraMoților #ȚaraRomânilor
🇷🇴 Urmăriți 👉 Drumul Iancului 🇷🇴 | 16 |
| 12 |  No text... | 904 |
| 13 | Care este sacrificiul? Să reziști ani de zile fără să respiri cu adevărat, înghițind duhori? Sau să începi să respiri, așa cum are dreptul orișice om de pe acest pământ? Ce fel de cinic s-ar aventura să obiecteze cu voce tare în fața unei asemenea reguli de neparticipare la minciună? [...]
Calea aceasta este însă și cea mai morală: vom începe această eliberare și curățire cu propriile noastre suflete. Înainte de a ne purifica țara, ne vom fi purificat pe noi înșine. Și numai aceasta este singura ordine corectă istoric căci la ce bun să curățăm aerul țării noastre, dacă noi rămânem murdari?
Lumea va spune: e prea nedrept față de cei tineri! La urma urmei, dacă nu rostești minciuna obligatorie la examenul tău de științe sociale, te vor pica și te vor da afară din facultate, iar studiile și viața ta vor fi date peste cap…
Nedrept față de tineri? Dar al cui este viitorul, dacă nu al lor? De la cine ne așteptăm să alcătuiască elita de sacrificiu? De dragul cui ne chinuim gândind la viitor? Suntem deja bătrâni. Dacă ei, cei tineri, nu construiesc o societate onestă, nu o vor vedea niciodată cu ochii lor.
Prețul pe care-l plătești când nu te opui culturii minciunii este nimic mai puțin decât sufletul tău.
Minciunile nu pot să persiste decât prin violență. Cu cât minciuna e mai îndrăzneață și mai sfruntată, cu atât mai insistente vor fi apelurile la conformare și la eliminarea dezaprobării. Ca în anii în care alternativa o reprezenta Gulagul (deși ‘gulagul’ de astăzi îl constituie falimentul financiar personal și sinuciderea profesională), calea ușoară era să te supui, să accepți ordinul în ciuda absurdității lui, să mergi înainte conform regulilor stabilite de cei aflați la putere.
Acolo vom găsi, neglijată de noi, cea mai simplă, cea mai accesibilă cheie spre eliberare: o neparticipare personală la minciuni! Chiar dacă totul este acoperit de minciuni, chiar dacă totul se află sub stăpânirea lor, să rezistăm în cel mai mărunt mod cu putință: să nu las ca domnia lor să se exercite și prin mine! [...]
În timiditatea noastră, așadar, să facem fiecare o alegere: dacă, în mod conștient, să rămână fiecare un slujitor al neadevărului – bineînțeles, nu din înclinație, ci ca să poată pune o pâine pe masă, cea care crește copiii în spiritul minciunii – sau dacă să se scuture de minciuni și să devină un om cinstit, demn de respect atât din partea copiilor săi, cât și a contemporanilor. [...]
Dar nu există portițe de scăpare pentru nimeni, dacă vrea să fie cinstit. În fiecare zi dată, oricare dintre noi se va confrunta cu cel puțin una dintre alegerile pomenite mai sus, chiar și în cea mai aparent protejată dintre științele tehnice. Ori adevăr, ori minciună: spre independență spirituală sau spre servitute.
Iar cel care nu este îndeajuns de curajos încât să-și apere sufletul… nu-l lăsați să se mândrească cu vederile lui «progresiste», nu-l lăsați să se laude că este academician sau artist al poportului, o personalitate emerită, un general! Lăsați-l să-și spună în sinea lui: sunt unul din turmă și un laș. Mi-e absolut indiferent, câtă vreme nu sufăr de foame și frig.
«Voci de sub dărâmături» — Aleksandr Soljenițîn
🇷🇴 Urmărește 👉 România Profundă ☦️
#RomâniaProfundă | 1 442 |
| 14 |  Reportaj după 71 de ani pe Drumul Iancului
Între Vidra de Sus (Alba) și Baia de Criș (Hunedoara), pe traseul: Vidrișoara - Dealul Crișului - Bulzeștii de Sus și de Jos - Râșculița sunt 45 de kilometri.
Pe acest drum a circulat și Craiul Munților, Avram Iancu, după Revoluție, poposind pe la vechii prieteni și foștii camarazi de luptă, înecându-și jalea și amarul în uiaga de vinars și sunetul de fluier, pentru că un împărat de la Viena, mincinos și perfid, nu si-a ținut promisiunile făcute moților…
Citiți articolul complet pe site: https://drumuliancului.ro/reportaj-dupa-71-de-ani-pe-drumul-iancului/
#DRUMULIANCULUI #Tomnatec
#AvramIancu #Crăișorul #Avram #Iancu
#Apuseni #Vidra #Bulzești #Țebea
#ȚaraIancului #ȚaraMoților #ȚaraRomânilor | 325 |
| 15 |  No text... | 546 |
| 16 | Și dacă totuși te vei întoarce, vei păți exact același lucru: te vom ucide încă o dată.
Căpitanul și întreagă generația interbelică care l-a urmat au scris cea mai frumoasă poveste de iubire și credință întru Hristos a neamului românesc.
Lucrarea de față nu este un act de reparație față de Mișcarea Legionară care a fost și este nedreptățită într-un mod strigător la cer. Nu în primul rând. Noi nu avem cum să împărțim dreptatea; iar dreptatea pe care au făcut-o și o fac strâmbii se numește strâmbătate și ne privește la fel cât ne și interesează: deloc.
Cartea pe care o aveți în mână este mai presus de toate un act de recunoștință pentru toți acei care au înțeles să trăiască, să se jertfească, să moară din iubire pentru Hristos și pentru neamul din care s-au ivit. Pentru noi. Numai puterea iubirii mântuitoare poate da atâta forță de îndurare, și atâta bucurie de sacrificiu. Nu doar unui om ci unei întregi generații.
Noi ne rugăm la Domnul nostru Iisus Hristos să ne mai arate încă odată mare mila Lui și să ne mai trimită un Căpitan, nouă, românilor. Poate ne învrednicim și povestea va fi alta decât cele de până acum: povestea Căpitanului Horia, povestea Căpitanului Tudor, povestea Căpitanului Avram și povestea Căpitanului Corneliu.
Iar pe tine te rugăm să ne ierți, pentru toate suferințele și nedreptățile, pentru toate lacrimile pe care le-au vărsat mamele, nevestele și copii familiilor îndoliate, pentru toată hula care v-a însoțit și încă vă urmărește din partea celor pentru care v-ați jertfit. Să ne ierți că am ajuns unde suntem astăzi - în starea de decădere totală.
Și te mai rugăm ceva: mai vino la noi, Căpitane!
Mugur Vasiliu
Predeal, 12 octombrie 2008
— Fragment extras din Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, alcătuită și îngrijită de Mugur Vasiliu și Eleodorus Enăchescu, pp. 3-8
Varianta PDF poate fi găsită pe Arhiva Digitală: https://t.me/arhivadigitala/425
#RomâniaProfundă | 690 |
| 17 | Toate aceste probleme nu sunt ale lor: ei sunt fie prosti, fie ticăloși. S-ar putea spune că își fac treaba pentru care sunt și au fost angajați de cei care ne vor sfârșitul. Problema este a noastră. Noi suntem răspunzători pentru batjocorirea istoriei noastre; noi suntem răspunzători pentru faptul că în fața noastră sunt scuipate icoanele; noi suntem răspunzători că tot ce avem mai scump și de preț este înjosit în fiecare clipă, iar noi luăm toată mizeria ce ni se dă ca fiind valoare.
Noi nu facem ceea ce suntem datori să facem. Răspunderea pentru toate acestea apasă umerii noștri. Chiar dacă nu ne convine acest lucru.
Și dacă ar fi ca astăzi să vină la noi, în lume, Căpitanul. Ce i-ar spune lumea? Ce i-am spune noi, cei de astăzi? Ce nevoie mai avem noi de eroi? La ce să ne folosească lupta pentru Cruce și pentru neam? I-am spune să plece. Nu te vrem Căpitane - noi nu mai credem în Dumnezeu, cât despre neam: e o prostie. Doar știm cu toții că oamenii sunt la fel și că nu există neamuri cum nu există viață de apoi. Ce i-ar spune conducătorii României? Pleacă, noi nu credem lucrurile astea. De altfel se știe foarte bine, lumea întreagă știe că religia o folosim noi conducătorii pentru a subjuga popoarele. Cei mulți și proști cred în Dumnezeu, atunci noi folosim lucrul acesta pentru a-i putea mai ușor îngenunchea. Nu trebuie să crezi ceea ce spunem noi, fiindcă noi știm foarte bine că religia este opiul popoarelor, este un drog care ametește popoarele, că nu există Dumnezeu și că fericirea este aici, în viața de pe pământ. Cine are bani e fericit. Cine vinde are bani. Nu ne trebuie să vii - nu ne pasă de nici un inchizitor și de nici un dumnezeu, și nici celor care spun că tu exiști aievea nu le pasă; în fața unui blid de mâncare renunță oricine la tine. Ne-ai adus doar suferință, doar durere. În numele a ceva ce nu există. Noi suntem oameni moderni - de când te-am omorât am fost pe lună; unde e Dumnezeul tău și al românilor? Nu te mai vrem, deși noi, conducătorii nu te-am vrut niciodată. Nouă nu ne trebuie biserici, troițe, și mai ales avem un crez diferit. Nouă ne trebuie liniște. Religia noastră este liniștea și confortul. Acesta este idealul nostru. De ce să suferim, când putem fi fericiți aici? Așa că pleacă, nu mai vrem să construiești biserici, să încerci tu să ridici prin educație morală poporul. Du-te înapoi. Noi suntem stăpânii lumii, așa ni s-a spus dintr-un început. Noi suntem cei care hotărăsc câtă mâncare să dăm sau să nu dăm gloatelor - și facem asta într-un mod cu totul științific. În afară de gloate nu există nimic. Ne-am muncit să construim astfel lumea. Acum vrei să vii tu și s-o dărâmi, pentru a pune în locul ei ce? Un mit. o poveste siropoasă cu Hristos? Sau o altă poveste legată tot de Nazarinean, cu misiunea neamului românesc de a se mântui? Ai mai încercat asta. Tu nu vezi că românii tâi sunt atât de creștini, încât lor nici nu le pasă dacă Îl batjocorim zilnic chiar pe Hristos? Tu nu vezi că n-are cine să te apere, deși nu ai nici o vină? Tu nu vezi că poporul nu mai vrea să audă de tine? De voi. Și dacă le-ar păsa preferă să fie complicii noștri, pentru că noi le dăm să mănânce. Nu vezi cât de lași sunt românii tăi cei viteji și cât de credincioși? Tu nu ești pregătit - n-ai fost niciodată să te lupți cu noi. Doar, tu știi cine suntem noi, cine ne este tată. Atunci de ce ai mai veni? | 463 |
| 18 | Ce anume l-a deranjat pe regele Carol al doilea încât să scoată în afara legii toate partidele politice să dizolve parlamentul și să instaureze dictatură regală, doar cu scopul de a bara mult dorita de către popor venire la putere a Mișcării Legionare în 1938: Rezultatele alegerilor din 1937 sunt elocvente și l-au făcut pe același rege să anuleze întreg scrutinul electoral, ca urmare a reușitei Mișcării Legionare. Scopul regelui și a camarilei regale - ai cărei reprezentanți au fost în egală măsură Nicolae Iorga și Armand Călinescu - ascuns ieri, astăzi este foarte clar: de a-i împiedica pe români să-și susțină conducătorul recunoscut și dorit de ei, într-un proces care ar trebui studiat la toate facultățile de drept, pentru nedreptatea neputincioasă dar criminală a regelui și celor din jurul său. Dictatura regală impunea starea de necesitate sau starea de asediu, în timpul căreia restricțiile impuse nu permiteau populației să se adune într-un loc, decât în grupuri de doi etc, astfel poporul neputând să protesteze față de ticăloșia oficială. Procesul Căpitanului poate fi asemănat cu procesul lui Socrate - învinuit, la fel, pentru lucrurile pe care nu le-a făcut niciodată și împotriva tuturor evidențelor, primind cu demnitate și credință nedreapta condamnare la moarte din partea conducătorilor ticăloșiți a căror voință este îndreptată împotriva voinței poporului.
Și, cine sunt cei care luptă împotriva istoriei românilor, măsluind-o și denaturând-o de cele mai multe ori până la absurd?
Într-o țară condusă de nedrepți, cei drepți sunt cu siguranță cei mai odioși criminali. Cine iși imaginează că martirii și sfinții au fost iubiți de conducătorii vremurilor în care au trăit se înșeală. Martirii, toți martirii au fost condamnați sau uciși fără nici măcar să fie condamnați pentru același delict, sau mai precis pentru aceiași crimă: crima de a nu respecta legea făcută de oameni împotriva lui Hristos și de a muri întru Legea și credința pentru Hristos. Dacă vreți, toți martirii.... au fost infractori și criminali pentru ordinea statelor în care au trăit. Și aceasta pentru că legile și conducătorii acelor state erau îndreptate impotriva lui Hristos, împotriva lui Dumnezeu. Într-un stat în care conducătorii fac legi împotriva lui Hristos, ai de ales: ori respecți legile acelui stat și atunci lupți implicit împotriva lui Dumnezeu; ori mergi in Legea lui Dumnezeu, îngrijindu-te de mântuirea ta, și atunci devii infractor de drept, în ordinea acelui stat...
Manipularea prin minciună este evidentă. Dar această luptă împotriva Crucii și a poporului român drept credincios nu este nouă. În paginile acestei cărți veți putea descoperi acte și situații incredibil de odioase - toate îndreptate împotriva Crucii și a poporului român a căror reprezentanți au fost legionarii. Veți vedea cum un om și o generație suportă lovituri și acceptă moartea pentru credința lor în mântuire, pentru ca chiar de-atunci și până astăzi să fie blamați de cei pentru care au luptat.
Și, cum ar putea cei care ne manevrează mințile și sufletele - cei de azi la fel cu cei de ieri - să înțeleagă desfășurarea sufletului românesc, când ei nici nu cred că există suflet - darmite Dumnezeu și când ei nici nu sunt români?
Cum ar putea oare - prin ce mecanism care nu poate fi nici măcar imaginat - revoluționarii, modern-ateii să priceapă o cât de mică fărâmă din noi, când drumul nostru ca neam și al fiecăruia în parte este drumul mântuirii? Ei nu pot nici măcar pricepe cuvântul "mântuire" - atunci cum să înțeleagă sufletul românesc cu necazurile și bucuriile lui?
Dar, problema mântuirii poporului și a misiunii neamului nostru nu sunt problemele lor. Credința noastră nu este credința lor. Ei nu au nici o credință ci doar au transformat binele personal sau binele unei omeniri fără credință într-un fel de falsă religie: religia banului, credința vânzării. | 551 |
| 19 | Textul acestei cărți trebuie citit fără părtinire. Indiferent de care parte ești până la urmă, pentru a putea hotărî trebuie să cunoști istoria așa cum a fost și nu cum iți este băgată cu de-a sila în minte și în suflet, printr-o continuă propagandă manipulatoare. Toată lumea vorbește de mișcare. Toată lumea nu-i de-acord cu... sau e de părere că... Statul român - din perioada interbelică și până astăzi - interzice prin lege orice organizare "fascistă, nazistă sau de tip legionar". Lumea, fără a cunoaște povestea, acceptă și chiar găsește firesc ca această lege să funcționeze. Este o enormă aberație să pui la un loc fascismul, nazismul și legionarismul. Desigur că acesta este un act de manipulare care continuă din chiar timpul Mișcării Legionare. Dacă nu este pur și simplu neștiință este o ticăloșie fără margini, fiindcă nimeni nu are dreptul să schimbe istoria - indiferent care ar fi scopul sau natura acestei schimbări. Nu este de crezut că ar fi neștiință.
De drept, atât fascismul cât și nazismul au fost condamnate la Nuremberg, pentru crima de genocid. Sunt scoase în afara legii în urma acestei condamnări. Dar Mișcarea Legionară nu a fost condamnată și s-a considerat că nici nu e nevoie să fie judecată, fiindcă tribunalul de la Nuremberg nu a avut de unde să ia probe pentru un lucru care nu a existat nici o dată. Mișcarea Legionară nu a putut fi și nu a fost condamnată de nici un tribunal. A fost scoasă în afara legii de mai multe ori, chiar în vremea în care abia se forma. și aceasta pentru că incomoda procesul de jaf și distrugere a țării de care beneficiau mare parte din conducătorii și oameni politici ai vremii. Nu vi se pare cunoscut? Fără nici un motiv, sau acuzație de drept. Într-un mod ilegal - lucru pe care îl poate certifica orice jurist, după ce cercetează faptele, după ce cunoaște istoria. Deci în baza cărei legi, a cărei judecăți este scoasă în afara legii Mișcarea? În baza cărui drept? Tot de drept, Căpitanul Corneliu Zelea Codreanu nu se face vinovat de nici o crimă sau delict, în fața nici unui stat. Deși întreaga viață i-a fost hărțuită de procese, de fiecare dată a fost achitat, mai puțin în ultimul proces din mai 1938, proces de o deosebită importanță care este reprodus integral in volumul de față. Dar după ce a fost condamnat în acest proces, a fost achitat într-un proces de reabilitare după doar doi ani. Și chiar dacă n-ar fi fost reabilitat, chiar dacă ar fi fost condamnat pe drept cu pedeapsa de 10 ani, nu se explică și nu se justifică asasinarea civilă, poziția de ură continuă și perpetuă a politicienilor față de el. Adevărul - care poate fi verificat de oricine - este că Corneliu Zelea Codreanu a fost condamnat in 1938 și achitat, post mortem, doi ani mai târziu. Ultima decizie a tribunalului este valabilă - și asta în orice drept, din orice țară, în orice timp. Atunci în baza a ce este blamat și considerat criminal iar numele lui, doar rostirea numelui lui, considerată a fi un grav delict penal?
De ce ar putea să-i deranjeze pe conducătorii statului român - pe toți conducătorii, fără excepție - atât de mult încât să recurgă la crimă, faptul că tineretul cutreieră țara în lung și în lat construind biserici, troițe, fântâni, ajutând oamenii satelor la munci? De ce ar putea să-i deranjeze pe oamenii politici - pe toți oamenii politici fără excepție, de la Carol al doilea și până astăzi - că tineretul luptă pentru un comerț autohton bazat pe cinste și nu pe jecmăneală - cum este și a fost comerțul românesc? De ce i-a supărat pe mai marii zilei - fără întrerupere până astăzi că tinerii se adună în jurul Bisericii și în jurul neamului românesc? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care dă cartea de față răspunsuri. | 377 |
| 20 | În cartea de față veți întâlni toate acestea și încă mult mai multe. Pe 6 decembrie 1935 Corneliu Codreanu iși încheie primul volum din cartea sa "Pentru Legionari", cartea a cărei acțiune se încheie la mijlocul anului 1933. Din păcate Căpitanul nu a mai avut vreme să scrie și volumul al doilea al cărții "Pentru Legionari", care urma să acopere perioada 1933 - a doua jumătate a anului - până în 1938. Este știut că intenționa să lucreze la acest al doilea volum în Italia, după ce Carol al II-lea instituise regimul de dictatură la 12 februarie 1938.
Alături de Căpitan, în lupta pentru noua Românie s-au adunat întreaga elită a poporului românesc din acel moment. Propaganda comunistă a încercat să șteargă urmele crimelor - mii de crime - săvârșite și de cei pe care comuniștii i-au înlocuit la putere, tocmai pentru a nu ne lăsa să știm povestea. Tocmai pentru ca noi astăzi să nu putem ști că se poate ca trăind românește să trezești energiile românismului și să le îndrepți spre ridicarea unei țări a românilor, ceea ce ar însemna implicit, să le îndrepți impotriva mizeriei morale, a hoției generalizate, a desființării poporului român. Ca urmare, e necesar să cunoaștem povestea, istoria lor, fiindcă aceasta este istoria noastră - indiferent de cât de mare este puterea zilei a celor care ne-o ascund - fie ei Carol, Antonescu, comuniștii sau neocomuniștii din zilele noastre.
Adevărul trebuie spus tare: da, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nae Ionescu, Alexandru Cantacuzino, Dan Botta, Constantin Noica, Eugen Ionescu, D. Amzăr, O. Onicescu, George Uscătescu, Alexandru Ciorănescu, Radu Gyr și mulți, mulți alții, ale căror nume ne-au fost ascunse sau pe care nu am ajuns să-i cunoaștem fiindcă au fost uciși înainte de a-și spune cuvântul au fost cu toții legionari. Da, cei mai importanți oameni din istoria culturii romănești și europene au făcut parte din Legiune. Da, întreaga elită a culturii și spiritualității românești în perioada interbelică a făcut parte din Mișcarea Legionară. Da, pușcăriile au fost pline de tineri, studenți, de multe ori și elevi, de intelectuali de primă mână, de țărani și muncitori care au avut curajul de a fi și de suporta toate consecințele acestei zbuciumate firi pentru români in istorie, de a exista românește. Da, Valeriu Gafencu > Sfântul Închisorilor - precum și nenumărații nebuni pentru credință și neam, inchiși la Aiud și în toate închisorile din țară, au fost în număr covârșitor legionari. Biserica noastră se sfiește să recunoscă și să canonizeze pe cei care au primit cununa de martiri în închisoare; au murit pentru Hristos și pentru neam, dar asta nu este suficient, fiindcă cu toții au fost... legionari. Este realitatea. În consecință, în mod firesc, dacă ei au făcut parte din Mișcarea Legionară, cum poate cineva susține că aceasta a fost o organizarție de criminali?
Astăzi ne este cu mult mai ușor să observăm manipularea prin dezinformare și intoxicare, precum și scopul în care a fost făcută, în perioada dintre cele două războaie. E mai simplu, fiindcă intreg desfășurătorul manipulării, precum și scopul crimei și al minciunii, acum ne par stângaci măsluite, dacă nu grosolan. Cine cunoaște povestea Mișcării Legionare și apoi citește procesul din 1938, (în care fără nici o dovadă și în ciuda tuturor mărturiilor - tuturor mărturiilor care aparțin celor mai importanți oameni din acea perioadă istorică - Căpitanul este acuzat de trădare și condamnat la 10 ani de închisoare, pentru ca mai apoi să fie ucis, după doar câteva luni, împreună cu încă treisprezece legionari - în noaptea de 29 noiembrie 1938 - acum șaptezeci de ani) nu mai are nici cea mai mică îndoială în ceea ce privește manipularea. | 516 |
