estemaitarziudecatcredeti

Profețiile Shimonahiei Maria Kudinova (1907-2001) Rusia “Pocăiți-vă mai des, împărtășiți-vă. Aveți grijă de sufletul și conștiința voastră. Nu este departe vremea când nu va mai fi loc unde sa vă împărtășiți. Aprovizionați-vă cu mâncare, vin vremuri înfricoșătoare. În curând, totul va dispărea de pe rafturi. Oamenii vor muri cu miile. Aprovizionați-vă cu tot felul de cereale. O, ce greu va fi pentru voi. Sfârșitul lumii nu este departe. Nu acceptați carduri și coduri. Citiți Psaltirea, toată poezia duhovnicească curge de acolo. Hrăniți-vă cu Cuvântul Evangheliei. Înainte de sfârșitul lumii, creștinii ortodocși vor fi din nou torturați, dar mai ingrozitor decât înainte. Chinul va fi atât de tare încât este imposibil de imaginat. Iar cei din urmă vor deveni primii cu Dumnezeu în Rai. Toate anotimpurile se vor amesteca. Nu veți înțelege când e primăvară și când e iarnă. Pământul va avea un strigăt universal”

IDOLUL NOROC Am văzut pe unele pomelnice pe care le aduceți, că pomeniți pe dracul Noroc, zicând : " pentru norocul fetei, pentru norocul baiatului, pentru norocul familiei ". Ce mi-ai pus pe dracul pe pomelnic ? Voi știți cine a fost noroc ? Cel mai mare demon, care a secerat milioane de suflete. Voi vedeti ca până la venirea lui Iisus Hristos, China care se inchina la idoli, India si Japonia si Insula Java și atâtea state care se închină încă la diavoli, lui Brahma, lui Buda, lui Krishna, lui Zoroastru și la toți dracii ? Voi știți că până la venirea Domnului, oamenii sălbatici și nebuni pentru fiecare păcat aveau un zeu ? Marte, zeul razboiului. Când aduceau statuia lui, îndată trebuia să facă razboi să omoare cât mai mulți oameni, că așa-i plăcea. Venera, zeița discordiei. Când îi aducea statuia, trebuia ca toți să se sfadeasca și să se bată, că așa-i plăcea zeiței discordiei. Nemfis, zeița frumuseții. De-acolo ne-au rămas cerceii si podoabele femeiești. Cand o aducea, ii punea cercei de aur, îi punea în nas verigi de aur, îi punea margele de aur, și toții trebuiau să fie pudrați, cu zorzoane și cu inele și cu cercei și să joace în fața ei. Că așa-i plăcea zeiței Nemfis. Apoi Afrodita, zeița desfrâului. Îi aducea statuia ei și o trageau într-o pădure deasa și acolo bărbații cu femeile făceau cele mai mari urgii înaintea ei, că așa îi placea ei, desfrâul și urgiile. Era Neptun, zeul apelor, Uranus, zeul pământului. Era si Moloh, zeul fericirii, la romani, la sumerieni si la cartaginezi. Cum era acest zeu Moloh sau Noroc, cum îi zicem astăzi ? Îi purtau statuia într-o căruță cu doua roți, făcută din arama sau din argint. În spatele zeului Noroc avea un cuptor de arama și in fața lui o tigaie de arama; și-i dădea foc lui Noroc pe la spate, până se înroșea și tigaia și el. Popii lui purtau în mâini niște securi mari, ascuțite. Ce jertfa primea Noroc ? Numai copii sugari de la mamele lor. Veneau în satul tău, de unde esti tu. Trageau căruța lui Noroc cu tigaia roșie, infierbantata și strigau, bătând din palme : " Cine vrea să aibă noroc, să aduca jertfa lui Noroc ! Cine vrea să aiba noroc, să aduca jertfa lui Noroc !.. ." Auzi nebunele de femei, ziceau una alteia : " Cumatra îți dai copilul ? " " Îl dau, ca să am noroc ! " Lua muierea copilul de la tată, îl dadea în mâna slujitorului idolesc, îl tăia bucăți și îl punea în tigaia lui Noroc să se frigă. Până la 40-50 de copii punea odată în tigaia aceea. Mirosea în urma lui numai a friptura de copii proaspeți. Asa a secerat dracul Noroc milioane de copii. S-au dus mamele lor in fundul iadului ! Acolo stau in vecii vecilor ca au dat jertfa lui Noroc. Voi nu vedeti ce zice Isaia ? " Vai de cei ce fac masă dracilor și aduc jertfa lui Noroc ". Și voi, creștinilor, scrieți noroc pe pomelnic. Vai de mine ! Mare nebunie, mare rătăcire ! N-ai pe Dumnezeu ? Pui pe dracul Noroc ? Numai ce auzi pe bețivi la crâșmă zicând : ,, Hai Noroc, cumătre !" Uneori vezi creștini pe drum că se salută : " Hai noroc, vecine !". Daca l-ai intreba cine-i Noroc, nu știe, dar știe să-l pomenească. Mai chemi pe dracul Noroc, dupa atatea mii de ani ? Te închini la satana ? Zi : " Bună ziua, cumatre ! Bună ziua, vecine ! Bună seara, matusa !" Cand zici, Bună ziua, arăți că Dumnezeu e bun. Vă rog să nu-l mai puneți pe pomelnicele voastre și nici să nu-l mai pomeniți pe idolul " Noroc "! Arhimandrit Cleopa Ilie

O minune cutremurătoare- vedenia Raiului și Iadului de care s-a învrednicit un bărbat în 1976, în Iugoslavia, spre mântuirea sa https://estemaitarziudecatcredeti.wordpress.com/2024/05/17/vedenia-despre-rai-si-iad-din-1976-a-unui-barbat-din-iugoslavia/

Minuni din zilele noastre. O minune care ne amintește de cele scrise în Viețile Sfinților,s-a întâmplat în Rusia, la Soci.Un grup de 12 delfini au scos la țărmul Mării Negre o icoană a Maicii Domnului,în fața privirilor uimite ale oamenilor.Delfinii s-au apropiat de ţărm, au împins un obiect, apoi au înotat înapoi către mare.Iniţial nimeni din cei prezenţi nu a dat importanţă evenimentului,neinteresându-se ce fel de obiect au adus delfinii la ţărm. Acel obiect la prima vedere părea doar o bucată de lemn vechi.Ulterior, 2 soti care văzuseră și ei cum delfinii înnoată foarte aproape de țărm și că aduc spre plajă ceva, când delfinii s-au îndepărtat de țărm, s-au apropiat de locul acela și au văzut un obiect acoperit cu nămol. Curățind obiectul,femeia a văzut că era vorba despre o icoană a Maicii Domnului și L-a slăvit pe Dumnezeu pentru această minune. Minunat si faptul că au fost 12 delfini(exact numărul Sfinților Apostoli). Slavă Ție Dumnezeul nostru, slavă Ție! Slavă Ție Celui Ce ne-ai arătat nouă lumina!

Minuni din zilele noastre. O minune care ne amintește de cele scrise în Viețile Sfinților,s-a întâmplat în Rusia, la Soci.Un grup de 12 delfini au scos la țărmul mării o icoană a Maicii Domnului,în fața privirilor uimite ale oamenilor.Delfinii s-au apropiat de ţărm, au împins un obiect, apoi au înotat înapoi către mare.Iniţial nimeni din cei prezenţi nu a dat importanţă evenimentului,neinteresându-se ce fel de obiect au adus delfinii la ţărm. Acel obiect la prima vedere părea doar o bucată de lemn vechi.Ulterior, 2 soti care văzuseră și ei cum delfinii înnoată foarte aproape de țărm și că aduc spre plajă ceva, când delfinii s-au îndepărtat de țărm, s-au apropiat de locul acela și au văzut un obiect acoperit cu nămol. Curățind obiectul,femeia a văzut că era vorba despre o icoană a Maicii Domnului și L-a slăvit pe Dumnezeu pentru această minune. Minunat si faptul că au fost 12 delfini(exact numărul Sfinților Apostoli). Slavă Ție Dumnezeul nostru, slavă Ție! Slavă Ție Celui Ce ne-ai arătat nouă lumina!

Părintele Justin Pârvu despre canonizarea martirilor din temniţele comuniste Aceşti sfinţi ai închisorilor, de la Aiud, Piteşti, Gherla, din toate puşcăriile noastre, formează cea mai măreaţă şi frumoasă coroană pentru împodobirea ţării noastre înaintea lui Dumnezeu. Ei sunt soluţia grăitoare, numai nu strigă de acolo. Izvorârea sfântului mir din osemintele lor, aşa după cum se cu­nosc minunile acestea, e aşa de grăitoare încât nu ne rămâne decât să le urmăm sfaturile, fapta şi eroismul vieţii lor. Aces­ta este de fapt un alt mesaj pentru neamul nostru. Aceştia sunt ultimii dintre sfinţii români care izvorăsc mireasmă şi vindecări în toate colţurile lumii – mesajul este să le urmăm viaţa, curajul mărturisii. Tăcerea este mormântul pe care îl săpăm neamului nostru. Ei vin să ne arate calea. Mai am o nelinişte: să îi văd pe aceşti martiri canonizaţi. Sfintele lor moaşte izvorăsc pretutindeni mireasmă şi vindecări, osemintele lor au ajuns la închinare până şi în Ţara Sfântă, la Sfântul Munte Athos şi în multe locuri ale pământului, de unde mă sună părinţi şi maici că sfinţii izvorăsc mir şi mireasmă nemaiîntâlnită. Vreau să văd ziua când nu ne vom mai teme că avem în bisericile no­astre la închinare moaştele acestor sfinţi mucenici, că au ajuns să fie slăviţi peste hotare mai degrabă decât în ţara lor. Ţara noastră este ţară sfântă, ţara Maicii Domnului aşa cum este şi pentru celelalte ţări ortodoxe, dar îndeosebi pentru noi în aceste vremuri, pentru că aici s-au născut, au crescut mulţime de tineri şi de oameni care stau mărturie adevărului împotriva fiarei roşii de la Răsărit: Aiud, Gherla, Piteşti, unde se pot vedea osemintele lor binecuvântate, ha­rul Duhului Sfânt şi o mărturie a dreptăţii noastre în lumea ortodoxă. În închisoare sufereai o strivire, o descompunere şi sufletească şi trupească pentru că cei mai mulţi din cei arestaţi cu condamnările mici, au murit, săracii. S-au dus degrabă. Pe când celălalt mereu trăia viaţa, trăia cu orice preţ ca să fie afară. Singurătatea era arma de descompunere cea mai grea. Însă, în această singurătate, a început Duhul lui Dumnezeu să lucreze în fiinţa umană. A început să co­boare mai adânc în sufletul lui şi să înceapă rugăciunea, care a fost salvarea tuturor. Era ca la mănăstire citirea Psaltirii din oră în oră. În colţul celulei începea acatistul, paraclisul din memorie, fără cărţi. Dar şi secolul acesta al XX-lea, care a rodit aceşti tineri ce au luat drumul crucii şi s-au jertfit, şi-au măcinat tinereţile lor în celulele puşcăriilor, dovedeşte că bunul Dumnezeu mai este încă alături de Ortodoxia românească şi totodată este şi un în­demn pentru noi, cei de astăzi, să urmăm nevoinţelor şi mar­tirajului lor. Şi dacă nu ne-a binecuvântat Dumnezeu prin suferinţele lor, măcar să aducem la lumină sfinţenia lor şi să ne închinăm lor ca unor sfinţi, care se roagă pentru noi. Cu cât noi vom avea mai mulţi sfinţi, oficial şi neoficial, cu atât şi mila lui Dumnezeu va fi peste noi şi vom putea avea îndrăznire înaintea lui Dumnezeu, prin sfinţii şi martirii noştri!

Astazi, 14 mai, ii pomenim pe Sfintii din inchisorile comuniste “Marturisitorii cei adevarati ai lui Hristos cu vitejie au stat impotriva uneltirilor satanei, si nici prigoana, nici temnita, nici chinurile, nici lanturile nu i-au spaimantat, ci cu putere de sus credinta si neamul romanesc au pazit. Pentru rugaciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mantuieste sufletele noastre.”

Toma, cu dreapta sa cea iubitoare de incredintare, A cercetat coasta cea de viata datatoare, Hristoase Dumnezeule; Caci usile fiind incuiate cand ai intrat, Impreuna cu ceilalti apostoli a strigat: "Tu esti Domnul si Dumnezeul nostru."( fragment din imnul Sfântului Apostol Toma)

Iisuse, Cel ce ai orbit cu dumnezeiasca Ta strălucire ochii celor ce Te străjuiau, întoarce ochii noștri de la deșertăciune și-i luminează, spre cunoștința adevărului; Iisuse, Cel ce ai întrebat pe Apostolul Petru: „Mă iubești?”, dă-ne și nouă să avem chipul dragostei lui de la urmă; Iisuse, Cel ce ai iertat lui Petru Apostolul lepădarea de Tine, iartă și nouă lepădările cele din fiecare ceas, de poruncile Tale; Iisuse, Cel ce ai dat putere Apostolilor Tăi, a lega și a dezlega, dezleagă-ne și pe noi de nedreptățile noastre; Iisuse, Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!( fragment din Acatistul Invierii)

Rugaciunea de Duminica De vreme ce ziua Duminicii îmi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om, pentru aceasta iubitorule de oameni, Doamne, mă închin Ție și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari, ce ai făcut la toate zidirile Tale. Cu adevărat se bucură și se veselește inima mea, când stau și cuget, că numai Tu singur ești Dumnezeu, sfânt, înțelept, milostiv, purtător de grijă, bun, puternic, necuprins, și în scurte cuvinte, vreo bunătate și vreo mărire nu-Ți lipsește. Mă bucur încă, că Tu ești un Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Să se tulbure, Domnul meu, toți cei ce se închină la alți dumnezei: că nu este alt Dumnezeu afară de Tine. Pentru aceasta fă să sporească creștinii la fieștece mărire și bunătate, de vreme ce ei numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Ți se închină și-Ți slujesc pururea cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte Sfinte, miluiește-mă! O, binecuvântate Fiule al lui Dumnezeu, mântuiește-ne de iad! O, Duhule Sfinte, dă-ne nouă darul Tău și acoperământul Tău! Așa, Doamne și Ziditorul meu, ascultă rugăciunile și cererile sufletului meu cel păcătos și dă-mi mie, smeritului și nevrednicului, darul Tău, ca să cinstesc astăzi această Duminică după porunca Ta și după porunca Bisericii Tale și Maicii noastre. Dăruiește-mi pocăință adevărată, pentru ca să-mi plâng păcatele ce am făcut împotriva împărăției Tale și împotriva sufletului meu și a vecinului meu. Te rog, mult milostive Doamne, să uiți de astăzi înainte greșelile mele cele multe. După mulțimea milelor Tale, mulțumesc din toată inima mea pentru atâtea bunătăți, ce-mi trimiți în toate zilele, și mai vârtos pentru înnoirea sufletului meu, pentru răbdarea Ta cea mare, că nu m-ai pedepsit după mulțimea păcatelor mele, ci mă îngăduiești și-mi aștepți pocăința, ca un iertător bun și milostiv. Și încă mă rog, Doamne Iisuse Hristoase, să-mi dai dar să petrec bine și creștinește întru această săptămână fără de a-Ți greși, cu gândul, cu voința, cu cuvântul, cu fapta, întru mărirea și cinstea buneivestiri a Sfintei Maicii Tale și a învierii Tale celei de a treia zi și a venirii Duhului Tău celui Sfânt asupra Apostolilor. Deosebi încă mă rog întru această rugăciune a mea, pentru tot sufletul creștinesc cel scârbit și dosădit, ca să se învrednicească milei și ajutorului Tău; încă și pentru sfintele Tale patimi și moartea Ta cea mărită, dă dumereală păcătoșilor, ca să se cunoască pe sine și să se căiască de păcatele lor, să se îndrepteze cu mărturisire, să urască păcatele lor și să se lase de ele; și să se afle gata și cuminecați, cu inima curată, în ceasul morții lor; și-i învrednicește pe toți, și pe cei vii și pe cei morți veșnicei Tale împărății; răscumpără-i pe ei și pe noi cu preasfânt Sângele Tău; înviază-ne cu învierea Ta; suie-ne la cer cu înălțarea Ta, pentru ca să te mărim în vecii vecilor. Amin.