Marea dezbatere prezidențială de peste ocean a avut loc în zorii zilei la noi. O dezbatere, care te umple de scârbă pentru butaforia americană cu marionete ale unei oligarhii monolit. Dar poți să spui: cel puțin la ei se mai ține dezbatere. Poate dacă se ținea și la noi, constatam că Iohannis e mai alzheimerizat decât Joe.
Creierul lui Biden s-a oprit în loc de câteva ori așa jenant că și suporterii lui din presă au bombănit dacă n-ar fi cazul să se retragă. Dar în rest a făcut binișor față, a livrat bine multe lovituri. Oricum, amândoi mergeau după replici îndelung învățate pe de rost.
Cei doi pandemiști gerontocrați s-au lăudat care s-a bătut mai tare cu virusul gripei redenumite, care a făcut praf mai tare economia pentru farsa respectivă.
Ambii sunt portavocile unor corporații și ale unor sponsori privați, forme tot mai vulgare de oligarhie. Totuși, Biden are tupeul să se prezinte ca populist împotriva marilor coporații farmaceutice, financiare, energetice. Vorbește de plafonarea chiriilor împotriva lăcomiei corporațiilor. (Blackstone, cel mai mare proprietar imobiliar e mare sponsor la Trump. Și Blackrock, cel mai mare administrator de active ale corporațiilor e sponsor major la Biden.)
Cei doi vorbesc dintr-o realitate paralelă. Trump spune ce grozavă era economia pe vremea lui, când a făcut cele mai mari datorii din istorie. Trump a adăugat 8,4 trilioane de dolari la datoria publică, iar Biden, 4,3 trilioane.
Trump continuă sa folosească formule jignitoare și absurde: „țări care ne jupoaie”, cu referire la China. Vorbește la fel și despre țările din Europa unde sunt baze NATO, ca și cum am trăi pe spinarea americanilor. Când realitatea sistemului mondial al dolarului e că SUA și cei care profită de acest sistem financiar sunt cel mai mare parazit cunoscut vreodată.
Trump continuă să laude vaccinul. Are dreptate când spune că au ajuns ca o țară din lumea a treia prin folosirea justiției pentru șicanarea adversarilor politici.
Punctul lui forte: întrebarea lui Biden de ce a lăsat să intre milioane de oameni ilegal în țară. (Nu că el ar fi făcut zidul promis, dar dezastrul lui Biden e limpede aici.)
Totuși, spre deosebire de Europa, la ei se dezbate subiectul avortului, total ignorat pe îmbătrânitul continent, care se scufundă lent în catastrofa demografică. Aici Biden e feminist, susține sistemul libertin în care doctorii pot ucide fătul la orice vârstă. Trump a subliniat nebunia absenței unui termen limită, care permite uciderea bebelușului în preajma nașterii.
Trump zice că Putin a prins curaj să atace Ucraina când a văzut cum s-au penibilizat americanii la plecarea din Afganistan. I-a reproșat lui Biden cele 200 de miliarde date Ucrainei. „De fiecare dată când Zelenski vine la noi in țară, pleacă cu 60 de miliarde”. Promite că îi face pe Putin și Zelenski să încheie războiul încă înainte să își preia mandatul.
Biden minte cu nerușinare despre genocidul din Gaza, pe care îl facilitează, spunând că „Hamas e singura care nu vrea pacea”. Se scuză față de donatori că nu le-a dat israelienilor și bombe de 2.000 de kilograme: „nu merg prea bine în zone populate”. (Un umanist.)
Cu tactica de mafiot, Trump îl întreabă pe succesor de ce nu sună țările din Europa să stoarcă sute de miliarde de dolari de la ele taxa de protecție NATO. (Ca să știm ce ne așteaptă.)
Trump rostește un mare adevăr: nu Hamas vrea continuarea războiului, ci Israelul. După care continuă în stil cinic: ar trebui lăsați să „termine treaba”. Adică să măcelărească două milioane de oameni, pe lângă cei 37.000 de până acum!?
Refuză să spună dacă ar susține un stat palestinian. Care e oficial poziția statului american (ipocrită, dar e). Probabil trebuie să o întrebe pe Miriam Adelson dacă îl lasă.
Biden îl face penal pe Trump pentru cele 35 de inculpări. Trump zice că și fiul Hunter Biden e penal și o să fie și tatăl Biden penal pentru ce-a făcut. Și tot așa... Doi boșorogi cumpărați și fără scrupule, care vorbesc care din ei s-a culcat cu vedete porno.