NATO se pregătește pentru o „criză majoră"
La summitul NATO de luna viitoare, cei mai mulți membri ar putea adera la „Schengen militar”
Andrew Korybko via Substack, 9 iunie
Șeful logisticii NATO, generalul-locotenent Alexander Sollfrank, este responsabil pentru propunerea „Schengen militar” din noiembrie anul trecut, care a dat roade în februarie, după ce Germania, Olanda și Polonia - ultima dintre ele subordonându-se complet Berlinului - au fost de acord să își optimizeze logistica militară.
Acest lucru este menit să eficientizeze trimiterea de urgență a forțelor militare americane la granița rusă prin portul olandez Rotterdam și prin sistemele feroviare ale celorlalte două țări în cazul unei crize majore.
The Telegraph și-a actualizat marți publicul cu privire la invenția lui Sollfrank, cu puțin mai mult de o lună înainte de următorul summit NATO din DC, care va avea loc în perioada 9-11 iulie, în articolul lor, în care detaliază cum „coridoarele terestre ale NATO ar putea grăbi trupele americane spre linia întâi în cazul unui război european”.
Acesta a inclus o hartă utilă care arată cele cinci coridoare pe care se mizează în acest scop, cel mai important fiind cel olandez-germano-polonez menționat mai sus.
În ordinea în care au fost enumerate de către această publicație, celelalte includ Italia-Slovenia-Croația-Ungaria; Grecia-Bulgaria-România; Turcia-Bulgaria-România; și Norvegia-Suedia-Finlanda. Primul este în prezent neviabil, având în vedere rezistența Ungariei la războiul anti-rusesc al NATO (dacă Orban nu este neutralizat); următoarele două necesită extinderea proiectului românesc „Autostrada Moldovei” până la Marea Egee; în timp ce ultimul este dependent doar de câteva puncte de strangulare. Toate sunt, prin urmare, lucrări în curs de desfășurare.
Aici se află motivul pentru care la viitorul summit NATO s-ar putea ca majoritatea blocului să accepte să adere la „Schengen militar”, ca rezultat cel mai important, pentru a crește eficiența acestor coridoare. Eliminarea birocrației în vederea facilitării liberei circulații a trupelor și a echipamentelor presupune sacrificarea unei părți mai mari din suveranitatea fiecărui membru, lucru cu care Ungaria și Slovacia probabil nu vor fi de acord, dar participarea celorlalți ar pune bazele „Cetății Europa” preconizate de SUA.
Acest concept se referă la militarizarea UE, promovată de americani, dar condusă de germani, care ar urma ca Berlinul să conducă, în numele Washingtonului, campania de reprimare antirusească a blocului, după ce conflictul ucrainean se va încheia în mod inevitabil, pentru ca SUA să „Pivoteze (din nou) în Asia” pentru a controla mai bine China. „Fortăreața Europa” este, prin urmare, un proiect pe termen lung, nu ceva ce va fi finalizat prea curând, mai ales că NATO trebuie, de asemenea, să își intensifice producția militar-industrială pentru a concura cu Rusia.
Cu toate acestea, importanța optimizării logisticii militare în întreaga Europă nu poate fi supraestimată, deoarece creșterea eficienței celor cinci coridoare, asupra cărora The Telegraph a atras atenția, va face mult mai ușoară pentru Germania gestionarea reprimării post-conflict a Rusiei sub supravegherea SUA.
Obținerea acordului majorității membrilor de a se alătura „Schengen-ului militar” este, de asemenea, cea mai ușoară modalitate pentru NATO de a prezenta următorul summit ca fiind un succes și de a calma o parte din dezamăgirea Ucrainei pentru că, încă o dată, nu a fost invitată să adere.
Kievului i se poate spune fără menajamente că pașii făcuți în timpul acestui eveniment vor face mai ușor pentru cei care i-au oferit „garanții de securitate” să își îndeplinească promisiunile de a trimite imediat ajutor militar în timpul unei crize. Acest lucru ar putea contribui, de asemenea, la liniștirea acelor politicieni antirusești de tip hawkish care cred că orice compromis pragmatic în privința Ucrainei ar fi în avantajul Moscovei, deoarece NATO ar putea asocia viitoarele sale situri de producție militaro-industriale cu „Schengen-ul militar” pe timp de pace.
Acest lucru poate fi făc