Вже доступно! Дослідження Telegram за 2025 — головні інсайти року 
Gheorghe Costandachi (economie, prognoze, soluții, tendințe / экономика, прогнозы, решения, тренды
Відкрити в Telegram
💲 economie, prognoze, soluții, analize, expertize, tendințe. 📈 экономика, прогнозы, решения, анализы, экспертиза, тренды.
Показати більше257
Підписники
Немає даних24 години
-37 днів
-430 день
Триває завантаження даних...
Схожі канали
Немає даних
Виникли проблеми? Будь ласка, оновіть сторінку або зверніться до нашого support-менеджера.
Хмара тегів
Немає даних
Виникли проблеми? Будь ласка, оновіть сторінку або зверніться до нашого support-менеджера.
Вхідні та вихідні згадування
---
---
---
---
---
---
Залучення підписників
червень '26
червень '26
+1
в 0 каналах
травень '260
в 0 каналах
Get PRO
квітень '26
+3
в 1 каналах
Get PRO
березень '26
+3
в 1 каналах
Get PRO
лютий '26
+8
в 1 каналах
Get PRO
січень '26
+5
в 0 каналах
Get PRO
грудень '250
в 0 каналах
Get PRO
листопад '25
+8
в 2 каналах
Get PRO
жовтень '25
+23
в 2 каналах
Get PRO
вересень '25
+7
в 2 каналах
Get PRO
серпень '25
+3
в 0 каналах
Get PRO
липень '25
+10
в 2 каналах
Get PRO
червень '25
+7
в 0 каналах
Get PRO
травень '25
+11
в 1 каналах
Get PRO
квітень '25
+4
в 1 каналах
Get PRO
березень '25
+14
в 1 каналах
Get PRO
лютий '25
+8
в 1 каналах
Get PRO
січень '25
+12
в 1 каналах
Get PRO
грудень '24
+5
в 2 каналах
Get PRO
листопад '24
+11
в 0 каналах
Get PRO
жовтень '24
+21
в 1 каналах
Get PRO
вересень '24
+12
в 1 каналах
Get PRO
серпень '24
+25
в 4 каналах
Get PRO
липень '24
+4
в 0 каналах
Get PRO
червень '24
+7
в 1 каналах
Get PRO
травень '24
+8
в 1 каналах
Get PRO
квітень '24
+8
в 1 каналах
Get PRO
березень '24
+9
в 1 каналах
Get PRO
лютий '24
+12
в 1 каналах
Get PRO
січень '24
+12
в 1 каналах
Get PRO
грудень '23
+11
в 1 каналах
Get PRO
листопад '23
+10
в 1 каналах
Get PRO
жовтень '23
+228
в 1 каналах
| Дата | Залучення підписників | Згадування | Канали | |
| 16 червня | 0 | |||
| 15 червня | 0 | |||
| 14 червня | 0 | |||
| 13 червня | 0 | |||
| 12 червня | 0 | |||
| 11 червня | 0 | |||
| 10 червня | 0 | |||
| 09 червня | 0 | |||
| 08 червня | 0 | |||
| 07 червня | 0 | |||
| 06 червня | +1 | |||
| 05 червня | 0 | |||
| 04 червня | 0 | |||
| 03 червня | 0 | |||
| 02 червня | 0 | |||
| 01 червня | 0 |
Дописи каналу
| 2 |  Avertizez Guvernarea de azi:
Nu confundați deschiderea negocierilor cu un cec în alb!
Deschiderea Clusterului 1:
„Fundamentele” nu este o medalie de pus în piept și nici material de campanie electorală. Este testul suprem pe care, dacă îl picați, veți îngropa definitiv viitorul european al acestei țări.
Să înțelegeți, UE a deschis ușa, dar regulile jocului se schimbă radical de astăzi. Asta înseamnă să luați aminte:
S-a terminat cu propaganda și discursurile sterile
Bruxelles-ul nu mai cumpără promisiuni, strategii pe hârtie și justificări geopolitice. Clusterul 1 înseamnă esența statului: justiție curățată pe bune, zero corupție la nivel înalt, transparență totală în cheltuirea banilor publici și depolitizarea instituțiilor.
1. Nu veți mai fi evaluați după intenții, ci după rezultate brute.
2. Justificarea eșecurilor prin „greaua moștenire” sau contextul regional nu mai funcționează.
Integrarea nu este proprietatea privată a unui partid
Parcursul european aparține cetățenilor care au plătit și plătesc costul reformelor, nu unei clase politice temporare.
1. Nu confundați statul cu partidul. UE nu măsoară loialitatea voastră politică, ci respectarea statului de drept și a pluralismului.
2. Orice tentativă de a monopoliza acest proces sau de a folosi instituțiile statului împotriva oponenților democrați va fi taxată dur, atât pe plan intern, cât și extern.
Sunteți sub lupă: Aroganța și lipsa de dialog trebuie să înceteze
Deschiderea acestui cluster vă obligă, vreți sau nu, la un nivel de transparență maximă și la un dialog real, nu mimat, cu societatea civilă și opoziția constructivă. O justiție independentă înseamnă o justiție care nu răspunde la comenzi de la nicio președinție, guvern sau parlament. Dacă nu sunteți capabili să tolerați o presă liberă, opinii critice și instituții autonome, înseamnă că nu sunteți pregătiți pentru Europa.
Ultimatumul este simplu:
Festivismul de astăzi s-a încheiat. De mâine, fiecare abuz, fiecare reformă mimată și fiecare act de corupție va fi privit ca un sabotaj direct la adresa interesului național.
Nu mai aveți scuze și nu mai aveți timp de pierdut. Treceți la treabă sau plecați! | 6 |
| 3 |  Немає тексту... | 7 |
| 4 | https://youtube.com/shorts/xoILz1s6jzM | 6 |
| 5 | Cum inspecția fiscală cu miliția vor pătrunde în apartamentele voastre, fără decizia judecății, pentru a vă lua din lucruri în contul achitării impozitelor din transferurile nedeclarate. De la minutul 23 mai departe din acest video.
Lucrurile devin cu totul întunecate.
În anul 2012 am vorbit despre asta în acest video la care a fost peste 30 de surse mass-media.
Eu vă rog să priviți foarte atent.
Eu aici explic cum inspectorii fiscali cu poliția, vor veni acasă la voi și vor intra forțat, pentru ca să vă ia din casă lucruri în valoarea impozitelor neachitate care nu le-ați declarat.
https://www.privesc.eu/arhiva/12667/Lansarea-studiului--Noile-modificari-ale-legislatiei-fiscale-vor-provoca-probleme-financiare-populatiei-si-statului-?fbclid=IwY2xjawSdAslleHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEeLbA05zzTHyq6ez1uLcVapEargjNaFgrXC8vSZdIDz3nTk6P3_gCKPUB57pI_aem_4pJuOMK57c_4Edmy4rNR2w | 7 |
| 6 |  PULSUL BANULUI – Ediția Nr. 313
Data: marți, 16 iunie 2026 | Unde bate inima economiei. Zilnic.
Titlul zilei
Marți pe contrasens: Euro forțează avansul peste 20,15 MDL în timp ce dolarul bate în retragere, ANRE mai taie simbolic din prețuri, iar petrolul își linge rănile după crahul de ieri.
Versetul zilei
„Încredinţează-ţi lucrarea în mâna Domnului şi gândurile îţi vor fi izbândite.” (Proverbe 16:3)
1) Moldova – Evenimente economico-financiare și sociale
Cursul valutar BNM:
a) 1 EUR = 20,1579 MDL
b) 1 USD = 17,3603 MDL
c) 1 RON = 3,8440 MDL
d) 1 GBP = 23,2690 MDL
e) 100 RUB = 24,1500 MDL
Carburanți (ANRE):
a) Benzina COR 95 = 28,67 MDL/litru
b) Motorina = 27,14 MDL/litru
c) Gaz lichefiat (GPL) = ~16,20 MDL/litru
2) Internațional – Dinamici Actualizate
a) Oil (Brent): ~ 83,42 USD / baril
b) Oil (WTI Crude): ~ 81,12 USD / baril
c) Aur (Spot): ~ 4.328,00 USD / uncie
d) Argint (Spot): ~ 70,07 USD / uncie
e) Bitcoin: ~ 63.150 USD
f) Gaz Natural (TTF Olanda): ~ 36,40 € / MWh
g) Gaz Natural (Henry Hub SUA): ~ 3,16 USD / MMBtu
Indici bursieri:
a) S&P 500: ~ 7.395,10 pct.
b) Nasdaq Composite: ~ 25.811,40 pct.
c) DAX (Germania): ~ 24.280 pct.
3) Raport de la Circul Puterii
Marți. Panică totală. „Elitele” de la butoane constată, cu un infarct colectiv, că prețul mondial la energie s-a prăbușit spectaculos în ultimele 24 de ore.
Se lucrează în regim de maximă alertă intelectuală, pentru a naște un comunicat magistral să explice ”plebeilor” că la noi nu se va ieftini, spre binele stabilității economice, desigur.
4) Indicatorii economici și monetari
Indicator Nivel observat azi
EUR / MDL (Oficial) 20,1579 MDL
USD / MDL (Oficial) 17,3603 MDL
Benzină COR 95 28,67 MDL
Petrol Brent 83,42 USD
Argint (Spot) 70,07 USD
Bitcoin 63.150 USD
Întrebarea zilei
Dacă o scădere de 4-5% a petrolului pe bursele globale se traduce la noi printr-o ieftinire de exact 4 bani la pompă, oare formula matematică folosită de experții noștri a fost calculată în baza cursului de schimb al unei monede dintr-un univers paralel? | 7 |
| 7 | Dacă o scădere de 4-5% a petrolului pe bursele globale se traduce la noi printr-o ieftinire de exact 4 bani la pompă, oare formula matematică folosită de experții noștri a fost calculată în baza cursului de schimb al unei monede dintr-un univers paralel? | 7 |
| 8 |  Немає тексту... | 7 |
| 9 | https://youtu.be/gVS8i_O2hAc | 11 |
| 10 | Cu 15 ani în urmă am prevenit.
Aici studiul din anul 2012 unde avertizez despre impozitarea transferurilor.
.
.
https://www.privesc.eu/arhiva/12667/Lansarea-studiului--Noile-modificari-ale-legislatiei-fiscale-vor-provoca-probleme-financiare-populatiei-si-statului- | 10 |
| 11 | PULSUL BANULUI – Ediția Nr. 312
Data: luni, 15 iunie 2026 | Unde bate inima economiei. Zilnic.
Titlul zilei
Luni în ringul corecțiilor: Euro începe săptămâna în ofensivă, motorina ANRE adaugă un mic plus la pompă, iar barilul Brent plonjează spectaculos spre pragul de 83 de dolari.
Versetul zilei
„Încredinţează-ţi lucrarea în mâna Domnului şi gândurile îţi vor fi izbândite.” (Proverbe 16:3)
1) Moldova – Evenimente economico-financiare și sociale
Cursul valutar BNM:
1. 1 EUR = 20,1259 MDL
2. 1 USD = 17,3896 MDL
3. 1 RON = 3,8342 MDL
4. 1 GBP = 23,2751 MDL
5. 100 RUB = 24,1900 MDL
Carburanți (ANRE):
1. Benzina COR 95 = 28,71 MDL/litru
2. Motorina = 27,16 MDL/litru
3. Gaz lichefiat (GPL) = ~16,20 MDL/litru
2) Internațional – Dinamici Actualizate
a) Oil (Brent): ~ 83,30 USD / baril
b) Oil (WTI Crude): ~ 80,30 USD / baril
c) Aur (Spot): ~ 4.288,10 USD / uncie
d) Argint (Spot): ~ 67,87 USD / uncie
e) Bitcoin: ~ 63.400 USD
f) Gaz Natural (TTF Olanda): ~ 36,90 € / MWh
g) Gaz Natural (Henry Hub SUA): ~ 3,55 USD / MMBtu
Indici bursieri:
a) S&P 500: ~ 7.394,30 pct.
b) Nasdaq Composite: ~ 25.809,70 pct.
c) DAX (Germania): ~ 24.270 pct.
3) Raport de la Circul Puterii
Este luni dimineață, ora la care în birouri se pornesc aparatele de cafea și se deschid tabletele pentru a verifica ce s-a mai întâmplat în lume. Scăderea masivă a petrolului pe plan internațional va fi cu siguranță transformată, până la prânz, într-un succes macroeconomic autohton. E reconfortant să știi că indiferent cât de tare scade piața externă, decidenții noștri sunt mereu gata să își asume meritele din fotoliu.
4) Indicatorii economici și monetari
Indicator Nivel observat azi
EUR / MDL (Oficial) 20,1259
USD / MDL (Oficial) 17,3896
Benzină COR 95 28,71 MDL
Petrol Brent 83,30 USD
Argint (Spot) 67,87 USD
Bitcoin 63.400 USD
Întrebarea zilei
Dacă prețul barilului Brent a plonjat direct spre 83 de dolari pe burse, oare câte zile le va lua experților noștri vigilenți să observe scăderea și să o transfere corect și integral în prețurile de la pompele de acasă? | 13 |
| 12 |  Немає тексту... | 13 |
| 13 | Chair în așa hal?
Mai mult decât uimit.
Ce lasă omul în urmă?
Cea mai dureroasă cădere nu este aceea dintr-o funcție, ci căderea cuvântului, a demnității și a exemplului pe care îl lași în urma ta.
„Din prisosul inimii vorbește gura.” (Luca 6:45)
După câte înțeleg, acesta este Constantin Oboroc. Dacă nu mă înșel, îl recunosc cu greu. Nu atât după chip, cât după cuvintele pe care le rostește astăzi.
Recunosc sincer că până nu demult îl respectam. Tocmai de aceea, ceea ce am auzit m-a întristat profund. Nu pentru că avem opinii politice diferite – într-o societate democratică acestea sunt firești și necesare –, ci pentru că am văzut o schimbare pe care nu mi-aș fi imaginat-o niciodată la un om care a ocupat unele dintre cele mai importante funcții în stat.
Constantin Oboroc a fost consilier prezidențial în perioada 1992–1996, responsabil de problemele administrației publice și de coordonarea relațiilor dintre instituțiile statului, iar anterior a exercitat funcția de prim-viceprim-ministru în guvernele Druc și Muravschi. Din partea unui asemenea om te-ai aștepta, în mod firesc, la cumpătare, echilibru, eleganță și responsabilitate în exprimare.
Sfânta Scriptură ne învață însă altceva decât ceea ce am auzit în acest discurs:
„Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum este nevoie, ca să dea har celor ce-l aud.” (Efeseni 4:29)
În schimb, în intervenția sa publică au fost rostite expresii precum „porcul de la primărie”, „berbec politic prost”, „dinozaur sovietic roșu și leneș”, iar, ca îndemn împotriva adversarilor politici, s-a afirmat că „singurul leac este să le dai în bot”.
Aceste cuvinte nu îmi aparțin mie. Ele sunt reproduse din intervenția publică pe care o atașez acestei postări. Fiecare poate asculta înregistrarea și poate aprecia singur contextul și conținutul lor.
Nu sunt interpretări și nici exagerări. Sunt cuvintele rostite public chiar de Constantin Oboroc, iar înregistrarea video pe care o public alături de această postare permite fiecăruia să le asculte și să tragă propriile concluzii.
M-a surprins profund faptul că un fost prim-viceprim-ministru și consilier prezidențial poate coborî discursul public până la un asemenea registru de exprimare. În opinia mea, nu mai vorbim despre o polemică politică obișnuită, ci despre un limbaj de bulevard, în care insulta ia locul argumentului, iar expresiile ofensatoare înlocuiesc dialogul civilizat. Un asemenea mod de exprimare contrastează puternic cu demnitatea funcțiilor pe care le-a exercitat și cu responsabilitatea morală pe care acestea o presupun.
Critica politică este legitimă. Fiecare are dreptul să susțină ideile în care crede. Dar există o diferență esențială între fermitatea argumentelor și degradarea limbajului. Atunci când dezbaterea este înlocuită cu etichete jignitoare și expresii agresive, primul lucru care pierde este respectul față de oameni și față de adevăr.
Scriptura ne avertizează:
„Moartea și viața sunt în puterea limbii; oricine o iubește îi va mânca roadele.” (Proverbele 18:21)
Cuvintele nu sunt doar sunete. Ele sunt oglinda gândurilor, iar uneori și măsura demnității cu care un om alege să se prezinte înaintea celorlalți.
Ele descoperă caracterul, influențează oamenii și lasă urme. Cu cât responsabilitatea unui om este mai mare, cu atât mai mare este și răspunderea pentru ceea ce rostește în fața societății.
Nu scriu aceste rânduri cu satisfacție și nici cu dorința de a jigni pe cineva. Dimpotrivă. Le scriu cu tristețea celui care vede cum imaginea unui om pe care odinioară îl respecta s-a schimbat profund prin propriile sale cuvinte. Cea mai dureroasă cădere nu este aceea dintr-o funcție, ci aceea a discursului și a exemplului pe care îl lași în urma ta.
Fiecare este liber să urmărească înregistrarea și să-și formeze propria opinie. Eu mi-am format-o ascultând cu atenție cuvintele rostite. Consider că spațiul public are nevoie de argumente, respect, decență și responsabilitate, nu de un limbaj care degradează dialogul dintre oameni și slăbește încrederea în valorile pe care pretindem că le apărăm.
Închei cu un îndemn pe care cred că fiecare dintre noi, indiferent de funcția pe care o ocupă sau de convingerile sale politice, ar trebui să-l păstreze în inimă:
„Cine își păzește gura și limba își păzește sufletul de necazuri.” (Proverbele 21:23) | 17 |
| 14 |  Немає тексту... | 13 |
| 15 | +1 PULSUL BANULUI – Ediția Nr. 311 (Sinteza Săptămânii)
Data: duminică, 14 iunie 2026 | Săptămâna sub lupă: 8 – 14 iunie 2026
Titlul săptămânii
„Săptămâna corecțiilor chirurgicale: Benzina mai lasă peste jumătate de leu la pompă, dolarul se răzbună pe leu depășind pragul de 17,40 MDL, iar piețele externe strâng frânele de siguranță”
Versetul săptămânii
„Încredinţează-ţi lucrarea în mâna Domnului şi gândurile îţi vor fi izbândite.” (Proverbe 16:3)
1) Evoluția Cursului Valutar (BNM & Interbancar)
O săptămână de repoziționări tactice în ringul valutar de la Chișinău. Moneda națională a reușit să țină în frâu moneda unică europeană, însă a încasat o lovitură de imagine în fața dolarului american, care a recuperat agresiv terenul pierdut în prima parte a lunii.
A. EUR/MDL: A deschis intervalul luni la valoarea de 20,1098 MDL și a coborât treptat, fixându-se pe final de săptămână la 20,0887 MDL.
B. USD/MDL: O evoluție în salturi; de la un optimist 17,2772 MDL la începutul săptămânii, a spart barierele intermediare și s-a baricadat la închiderea pieței la 17,4215 MDL.
C. GBP/MDL: S-a menținut relativ stabil în teritoriu controlat, trăgând linia la 23,2751 MDL.
D. RON/MDL: Oscilații extrem de fine, încheind perioada la 3,8342 MDL.
E. 100 RUB: Aliniată la rapoartele oficiale, stabilizându-se pe final la 24,1900 MDL.
2) Sinteza Resurselor (Energie & Metale)
A doua săptămână din cireșar aduce o prelungire a momentului de respiro pentru consumatorii autohtoni și corecții binevenite pe marile platforme internaționale.
A. Carburanți (ANRE): Scăderi curate pe tabloul de la pompă. Benzina COR 95 a coborât în șase zile de la 29,15 MDL/litru până la 28,63 MDL/litru, în timp ce motorina s-a retras și ea simetric până la 27,04 MDL/litru. GPL-ul s-a așezat în jurul valorii de ~16,20 MDL/litru.
B. Oil (Brent): A abandonat definitiv zona de fierbere și s-a repliat sub bariera psihologică, stabilizându-se la 89,08 USD/baril. Varianta WTI a urmat trendul, coborând la 86,08 USD/baril.
C. Aur & Argint: Aurul s-a liniștit pe final de interval în jurul cotației de 4.222,00 USD/uncie, iar argintul a suferit o corecție vizibilă, așezându-se pe burse la 67,52 USD/uncie.
D. Bitcoin: După testarea unor praguri speculative, activul digital și-a calmat volatilitatea și s-a consolidat pe final în zona de 63.400 USD.
E. Gaz Natural: Cotațiile europene TTF Olanda s-au relaxat la 36,90 €/MWh, în timp ce Henry Hub SUA a urcat ușor la 3,55 USD/MMBtu.
3) Raport de la Circul Puterii
Echipa noastră de strategi din birourile publice încheie o altă săptămână istorică de bifat condica și mutat dosare golite de conținut. Cât timp producătorii locali s-au luptat în noroiul realității economice cu birocrația sufocantă, la vârf s-au deschis șampanii virtuale pentru „stabilitate”. E fascinant cum unii cred că o economie se dezvoltă prin simpla citire a rapoartelor optimiste venite de pe extern, fără ca ei să fi mișcat un singur deget pentru mediul de afaceri.
4) Tabel comparativ: Start vs. Final Săptămână (8 iunie vs 13 iunie)
Indicator Luni (8 iunie) Sâmbătă (13 iunie) Comentariu scurt
EUR / MDL 20,1098 MDL 20,0887 MDL Moneda europeană pierde câțiva bani pe parcurs.
USD / MDL 17,2772 MDL 17,4215 MDL Dolarul își arată mușchii și domină finalul de interval.
Benzină COR 95 29,15 MDL 28,63 MDL O ieftinire reală și directă în buzunarele șoferilor.
Petrol Brent 97,25 USD 89,08 USD Corecție masivă pe burse după calmarea spiritelor.
Argint (Spot) 67,01 USD 67,52 USD Consolidare fină în trepte la sfârșit de ciclu.
Bitcoin 63.290 USD 63.400 USD Mișcare laterală și acumulare fără explozii majore.
Întrebarea săptămânii
Dacă prețurile la resurse scad doar când bursele internaționale se lenevesc, oare de ce mai plătim armate întregi de experți prin agenții, când un simplu algoritm de copiat cifre externe ar costa statul doar prețul curentului electric? | 17 |
| 16 |  Немає тексту... | 15 |
| 17 |  Немає тексту... | 14 |
| 18 |  Немає тексту... | 12 |
| 19 | Puține exemple ilustrează mai clar diferența dintre potențialul economic al unei țări și capacitatea administrației sale de a-l valorifica.
De la reorganizare la riscul dezmembrării patrimoniului strategic
În acest context, reorganizarea CFM ridică o întrebare legitimă.
Este aceasta începutul redresării sau ultimul pas înaintea fragmentării definitive a unui activ strategic?
Experiența mai multor state europene și post-sovietice demonstrează că reorganizarea marilor întreprinderi publice poate constitui fie începutul modernizării, fie prima etapă a valorificării separate a activelor lor.
1. Atunci când restructurarea este însoțită de investiții și de o strategie clară de dezvoltare, ea poate conduce la eficientizarea sistemului.
1. Atunci când este aplicată unei întreprinderi decapitalizate, îndatorate și lipsite de resurse pentru investiții, riscul este ca fiecare componentă să devină vulnerabilă în fața unor decizii ulterioare de concesionare, privatizare sau înstrăinare.
Tocmai de aceea, reorganizarea CFM nu poate fi analizată exclusiv din perspectivă juridică.
Ea trebuie analizată și prin prisma interesului economic și strategic al statului.
Calea ferată nu este doar o întreprindere comercială.
Ea reprezintă o infrastructură critică pentru securitatea economică, mobilitatea mărfurilor, dezvoltarea industrială și reziliența logistică a Republicii Moldova.
Ca economist, care consultă guverne europene vă zic, dacă privim în ansamblu, situația Căii Ferate din Moldova nu mai reprezintă doar povestea unei întreprinderi aflate în dificultate.
Este radiografia unui eșec sistemic de administrare a patrimoniului public.
A. Iată logica:
Mai întâi au fost ratate oportunitățile economice.
B. Apoi au fost pierduți specialiștii.
C. Au urmat salariile restante, concedierile colective și degradarea infrastructurii.
D. Astăzi urmează dezmembrarea instituțională.
Dacă acest proces va continua fără investiții, dar din start vă zic investiții reale nu vor fi, fără o strategie coerentă și fără asumarea responsabilității pentru eșecurile trecutului, există riscul ca Republica Moldova să piardă controlul efectiv asupra uneia dintre cele mai importante infrastructuri strategice ale sale.
O țară care își lasă calea ferată să se degradeze nu pierde doar o întreprindere.
Pierde competitivitate economică, oportunități de dezvoltare, capacitate logistică și un instrument esențial al propriei sale suveranități economice.
Să știți. acesta este, în ultimă instanță, adevăratul cost al unui management care a ratat o oportunitate istorică și care încearcă astăzi să prezinte reorganizarea drept o soluție la probleme pe care tot el nu a reușit să le prevină. | 13 |
| 20 | Câte miliarde de euro?
Distrugerea căilor ferate – simplă incompetență sau parte dintr-un plan mai amplu?
Pentru distribuire.
Hai StopFals.md verifică, poate găsiți că e fals sau propagandă de la Kremlin.
Cum să aduci la faliment planificat o firmă înfloritoare?
Nu mai am îndoieli, mă bazez pe fapte și dovezi clare, căci cazul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a încetat demult să mai fie o simplă criză economică. Astăzi, el reprezintă imaginea unui colaps instituțional produs prin ani de management defectuos, lipsă de investiții, decizii politice incoerente și absența unei strategii naționale pentru unul dintre cele mai importante active ale statului.
Apropo, nu a fost lipsă de investiții, ci interzicere semi-planificată de a accepta investiții, scopul e mai jos.
Într-un moment în care contextul geopolitic oferea Republicii Moldova cea mai mare oportunitate logistică din ultimele decenii, autoritățile au reușit performanța de a transforma această oportunitate într-o criză fără precedent.
1. În locul dezvoltării au venit concedierile.
2. În locul investițiilor – degradarea infrastructurii.
3. Iar în locul redresării financiare se pregătește acum dezmembrarea instituțională a întreprinderii.
Amputarea socială: disponibilizările care au pregătit dezmembrarea
Disponibilizarea a aproximativ 1.500 de angajați în cursul anului 2025 a fost prezentată drept o măsură de eficientizare. În realitate, ea reprezintă una dintre cele mai ample reduceri de personal din istoria întreprinderii.
Numărul salariaților a scăzut de la aproape 5.900 la aproximativ 4.000 de persoane, iar odată cu aceste cifre au dispărut competențe profesionale acumulate în zeci de ani.
Sub presiunea salariilor restante și a incertitudinii permanente, numeroși specialiști au ales pensionarea anticipată sau au părăsit definitiv sistemul feroviar. O infrastructură strategică nu poate funcționa exclusiv prin șine și locomotive; ea funcționează prin oameni, experiență și competență. Tocmai această resursă a fost sacrificată.
Reducerea fondului lunar de salarizare este prezentată drept o economie bugetară. În realitate, economiile obținute prin concedieri nu reprezintă dezvoltare economică, ci transferul costurilor asupra miilor de familii afectate și diminuarea ireversibilă a capacității tehnice a întreprinderii.
Prognoza mea este sumbră cu totul. Urmează încă disponibilități, iar asta se face pe de o parte din cauza incompetenței totale – incapacitate de organizare, pe de altă parte nu exclud că ar fi parte a unui scenariu scris prin Obkomurile stăpânilor de azi.
Dezmembrarea CFM – primul ”pas” către falimentare totală și privatizare la cost ”0”
După reducerea masivă a personalului urmează cea de-a doua etapă: reorganizarea Î.S. „Calea Ferată din Moldova”.
Guvernul propune divizarea întreprinderii în două societăți pe acțiuni cu capital integral de stat:
S.A. „Infrastructura Căilor Ferate din Moldova”, care va administra infrastructura feroviară;
S.A. „Operatorul de Transport Feroviar”, care va desfășura activitatea comercială de transport de mărfuri și pasageri.
Formal, această măsură este justificată prin obligațiile prevăzute de noul Cod al transportului feroviar și prin procesul de armonizare cu legislația europeană.
De fapt această măsură a fost luată la șoapta unor ființe care doresc ”binele RM” și nu are nimic absolut cu situația formată.
Problema fundamentală nu este existența acestui model.
Problema este că el este aplicat într-o întreprindere aflată deja într-o profundă criză financiară, tehnică și organizațională.
O asemenea reformă produce rezultate atunci când este însoțită de investiții consistente, modernizarea infrastructurii, digitalizare și recapitalizare.
Dar deoarece, eu nu exclud cu unii investitori ar fi fost neacceptați și refuzat pentru acest domeniu – concluzia este clară. Nu vor fi nici mâine, și atunci există riscul ca, în lipsa investițiilor, reorganizarea să fie urmată de o reducere treptată a activității și chiar de închiderea unor segmente ale sistemului feroviar.
Hai să fim sinceri, în Republica Moldova, procesul începe exact invers: întâi se degradează infrastructura, apoi se concediază personalul, iar în final se fragmentează instituția. Asta este exact modelul clasic de aducere la faliment a unei entități de stat, ca mai apoi să fie nimicită, fie în beneficiul unor interese economice externe sau al unor grupuri private, dacă statul nu va proteja patrimoniul strategic.
Atenție prognoza mea vă spune clar:
1. Divizarea nu construiește niciun kilometru nou de cale ferată.
2. Nu cumpără locomotive.
3. Nu repară liniile degradate.
4. Nu generează venituri suplimentare.
5. Nu achită restanțele salariale.
Însă oameni buni, în schimb, nu exclud apariția unor locuri de muncă călduțe pentru unii, prin crearea a două administrații, două consilii de conducere și două structuri birocratice distincte, în timp ce răspunderea pentru rezultatele viitoare riscă să devină tot mai difuză.
Ucraina și eșuarea posibilității: Trenul miliardelor a trecut pe lângă Republica Moldova
Credeți oare așa simplu oportunitatea atât de simplă, care singură îți aducea bani în caznă e trecut pe lângă moldoveni?
La sigur nu.
Adevărata dimensiune a eșecului devine însă vizibilă doar atunci când este analizat contextul geopolitic.
Războiul din Ucraina a modificat profund harta logistică a Europei de Est.
Blocarea sau limitarea activității porturilor ucrainene de la Marea Neagră a determinat apariția unei cereri fără precedent pentru coridoarele feroviare alternative. Statele din regiune au reacționat rapid. Au investit în infrastructură, au modernizat terminalele de transbordare, au mărit capacitatea liniilor și au atras volume importante de mărfuri aflate în tranzit către și dinspre Ucraina.
Republica Moldova dispunea de un avantaj geografic evident.
Prin poziția sa și prin conexiunile feroviare existente, țara putea deveni unul dintre principalele coridoare logistice regionale pentru transportul cerealelor, produselor industriale, combustibililor și altor mărfuri strategice.
O asemenea oportunitate ar fi putut genera venituri suficiente pentru redresarea financiară a CFM, achitarea datoriilor salariale și finanțarea modernizării infrastructurii.
În locul acestei dezvoltări, conducerea, se pare, a ales ca infrastructura feroviară moldovenească, în aceste condiții extrem de avantajoase, să se degradeze și mai profund.
Se ridică întrebarea dacă aceste decizii au fost rezultatul unor erori grave de administrare sau dacă ele trebuie analizate și din perspectiva eventualei răspunderi juridice, acolo unde legea și probele o justifică?
În opinia mea, aceste decizii ridică întrebări serioase privind eventuala răspundere a persoanelor implicate. Dacă se va demonstra că au existat încălcări ale legii sau prejudicii cauzate patrimoniului statului, aspectele ce țin de răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală pot fi analizate exclusiv de organele competente, în baza probelor administrate.
Restricțiile de viteză impuse pe numeroase sectoare de cale ferată, lipsa lucrărilor de întreținere și investițiile insuficiente au diminuat competitivitatea transportului feroviar din Republica Moldova exact în momentul în care piața regională avea cea mai mare nevoie de capacități suplimentare de transport.
Rezultatul este evident.
Fluxurile comerciale internaționale au ales alte coridoare.
Operatorii logistici au preferat infrastructuri mai rapide, mai sigure și mai eficiente.
Veniturile care ar fi putut alimenta bugetul CFM au fost generate în alte state, care au avut capacitatea administrativă de a valorifica această conjunctură excepțională.
Acesta este poate cel mai grav eșec al managementului feroviar din ultimii ani.
1. Nu lipsa cererii a împins CFM spre colaps.
2. Nu lipsa pieței.
3. Nu lipsa mărfurilor.
Dimpotrivă.
Întreprinderea a intrat în cea mai profundă criză tocmai într-o perioadă în care transportul feroviar regional cunoștea una dintre cele mai ridicate cereri din ultimele decenii. | 13 |
