Expres European

Bunadimneața. 28.09.2025 PAS a câștigat majoritatea. Câteva minciuni promise 👇 🤣 Grijă pentru veniturile moldovenilor: Dublarea veniturilor populației active (salariați în mediul privat, profesori, medici, polițiști, liber-profesioniști etc.)⚠️ 😂 Grijă pentru economie: De 2 ori mai mari vânzările de mărfuri și servicii autohtone din Republica Moldova în toată lumea. 😁 Grijă pentru infrastructură: Repararea a 3000 km de drum, astfel, ca până în 2029, toate drumurile naționale și regionale din țară să fie într-o stare bună și foarte bună. #direcția_corectă.

Hrană. Apă. Energie. Țineți minte? Când Călin Georgescu vorbea despre hrană, apă și energie, mulți râdeau. Era „nebunul cu ideile lui”, „înapoiatul”, omul care nu înțelegea mersul modern al lucrurilor. În fine, timpul are uneori un simț al umorului extraordinar. Astăzi descoperim, cu facturile în mână și cu apa și energia devenite probleme cât se poate de concrete, că cele trei lucruri de care vorbea el nu erau tocmai teme de basm. Nu înseamnă că orice soluție propusă de Georgescu trebuie declarată automat genială. Și nici că a „prezis” exact crizele de astăzi. Dar există o ironie greu de ignorat: în timp ce unii râdeau de întrebarea „hrană, apă, energie?”, realitatea ne-a obligat să ne punem exact aceleași întrebări. Când ai energie scumpă, resurse vulnerabile și dependențe strategice, independența alimentară și energetică încetează să mai fie sloganuri exotice. Devin probleme de securitate economică. Așa că poate ar fi momentul să râdem mai puțin de ideile care ne incomodează și să analizăm mai serios realitatea. Pentru că istoria are un obicei neplăcut: uneori, ceea ce ieri părea ridicol devine astăzi urgent. Sau catastrofă. Iar factura, oricare ar fi ea - economică, fiscală, climatică sau ecologică, spre deosebire de comentatorii de televiziune și cei de pe rețele, nu râde. Inevitabil trebuie plătită. Pentru că cel mai scump pe lume se plătește prostia.

Da și s-o slucit?

Eu nu înțeleg, care-i vina primarului că a scăzut nivelul Nistrului în nordul țării?

O ieșit Gicu Nistrovici

Ибо проблемы негров шерифа не волнуют. ☝️

#GrămăjoarăCuMilionarii

Lăsați Primăria să lucreze! Asta-i ediția emisiunii Gonța Media, Editorial, 27.IX.2026. Vă mulțumesc! https://youtu.be/By_3EUILwwY?si=k60Ez3O4E50dtuPV

Ministrul în tricou mulat nu vrea să ne spună nimic? Despre ce sunt ședințele cu partea ucraineană și de ce s-a ajuns la așa situație?

Bunadimneața. Poziția Moldovei s-a înrăutățit la toate cele patru criterii ale democrației în raportul „Starea globală a democrației 2026”. Comparativ cu 2025, țara a scăzut de la locul 69 la 71 la „Reprezentare”, de la locul 64 la 68 la „Statul de drept”, de la locul 52 la 54 la „Drepturile omului” și de la locul 85 la 90 la „Participare civică”. Cele mai bune performanțe sunt Danemarca, Germania și Costa Rica. Cele mai slabe performanțe sunt Sudanul, Emiratele Arabe Unite și Yemenul. România ocupă locul 46. Raportul anual privind 173 de țări este pregătit de Institutul Internațional pentru Democrație și Sprijin Electoral (Stockholm, Suedia). P.S. Încă o realizare pentru PAS și Sandu. Bravo.

Кстати. La durkă tăt stabil.

Domn Tofan, iauti ☝️ Prim-ministrul nepalez a sosit la ONU purtând ochelari de soare eleganți. Fostul rapper și inginer civil, în vârstă de 36 de ani, poartă ochelari la majoritatea evenimentelor publice, la paradele militare și chiar și în portretele oficiale. Și-i scoate doar în timpul ședințelor guvernamentale și al întâlnirilor private.

Asta el pe bune a zis? Grămăjoară cu cine? Cu verișoarele? Cu milionarii din pas și gașca lor din aparatul de stat? Cu indienii? Noaptea minții.

Chemați Скорая. #campioni_cu_chiloții_rupți

Cerșetoria de fonduri ca politică strategică sau sport național. Se pare că în Republica Moldova se conturează o nouă doctrină economică: dacă nu reușim să producem suficienți bani, îi căutăm la alții. Premierul merge peste ocean, vorbește despre investiții, energie și proiecte strategice. Foarte bine. Numai că, printre marile ambiții geopolitice, apare și o întrebare ceva mai domestică: cu ce bani trecem iarna? Guvernul ne spune că trebuie găsite resurse suplimentare pentru compensații, în condițiile unor prețuri energetice ridicate și ale unui buget pus sub presiune. Și atunci apare noua formulă de dezvoltare națională: „Dragi americani, noi avem reforme, parcurs european și potențial. Dumneavoastră aveți cumva și niște bani pentru facturi?” Investițiile sunt, desigur, binevenite. Sprijinul partenerilor este important. Dar când solicitarea de bani pentru a trece iarna începe să semene cu o politică economică permanentă, apare o mică problemă de strategie. Pentru că un stat nu poate construi la nesfârșit o economie competitivă din donații, granturi și ajutoare externe. La un moment dat trebuie să ajungem și la etapa în care nu mai întindem mâna după bani, ci întindem mâna după contracte de investiții, fabrici, locuri de muncă și venituri fiscale. Altfel, riscăm să transformăm „parteneriatul strategic” într-un foarte elegant „parteneriat de finanțare a iernii moldovenești”. Iar dacă aceasta este noua politică economică, ar trebui introdusă oficial în programul de guvernare: Obiectiv strategic nr. 1: să găsim bani. Obiectiv strategic nr. 2: să aflăm de unde. Obiectiv strategic nr. 3: dacă nu găsim, să mai sunăm un partener. 😏 Dacă partenerii europeni ne spun de unde să cumpărăm energia, cum să o cumpărăm și ce politici să urmăm, atunci ar fi firesc ca, măcar în momentele dificile, să fie și suficient de generoși încât să achite și factura pentru opțiunile pe care ni le recomandă sau le impun. Altfel, riscăm să ajungem la modelul perfect de „independență”: deciziile se iau la Chișinău, condițiile se negociază în capitalele europene, iar banii îi căutăm la Washington. Iar dacă partenerii externi nu au suficientă încredere în capacitatea actualei guvernări de a administra eficient banii și economia, atunci există o soluție foarte simplă și democratică: schimbarea guvernării. Pentru că partenerii pot finanța proiecte, pot oferi granturi și pot ajuta în situații de criză. Dar nu pot fi transformați în cardul bancar permanent al unui stat care nu reușește să-și acopere singur propriile facturi. Să fie știut.

🔴 UE a alocat 6,6 miliarde de euro Ucrainei, dar Kievul nu îi va primi. Uniunea Europeană a fost de acord să aloce 6,6 miliarde de euro ca parte a „Facilității europene pentru pace”. Cu toate acestea, banii nu vor fi transferați în bugetul ucrainean. 900 de milioane de euro vor fi alocați misiunii militare a UE, 1 miliard de euro pentru achiziții comune de echipamente și 4,7 miliarde de euro pentru compensarea cheltuielilor țărilor UE. Cu alte cuvinte, Ucraina nu va primi aceste 6,6 miliarde de euro - banii vor fi folosiți pentru achiziții, provizii și cheltuieli pentru țările europene. 🔺 Acest tip de „ajutor” este arhicunoscut și pentru noi, moldovenii: și nouă ni se promit milioane de dolari europeni, dar oamenii nu beneficiază de ei. #ajutor_по_европейски.

„Războiul vostru - fără noi.” Un val de proteste anti-război ale elevilor a cuprins Germania, cerând sfârșitul recrutării obligatorii. Ca o reamintire, guvernul german ia în considerare această opțiune. Ca prim pas, a introdus deja examene medicale obligatorii și chestionare pentru băieții de 18 ani, cărora li se poate cere să se ofere voluntari. Dacă nu există suficienți voluntari, Bundestagul poate declara o recrutare limitată. În acest context, elevii din Berlin și din multe alte orașe au ieșit în stradă cu sloganuri precum „Războiul vostru fără noi”, „De ce noi și nu voi” (cu un afiș în care apare cancelarul Merz înarmat), „Super-bogații ca carne de tun”, „Bogații vor război, tinerii vor un viitor” și „Niciun om, niciun cent pentru Bundeswehr”. Au existat, de asemenea, afișe pe care scria „Rusia nu este dușmanul nostru”. În total, peste o sută de demonstrații anti-război au avut loc în toată țara. Acesta este deja al patrulea protest național de această amploare din Germania.

Liste. O țară de liste, asta suntem. Și de dușmani ai lui Putin. Și de cerșetori.. #terpile