RoExit - Canal Informare

Bună ziua și hai să vorbim pe șleau. Nu mai veniți cu argumente de genul, s-ar putea, ca nu-i chiar așa, etc. Am spus destul de clar, când am vorbit de partide și de oricine din clasa politică, au în spate serviciile secrete. Acest lucru nu este neapărat un lucru rău. Exemplu cel mai elocvent este Putin, căre-i ofițer KGB și astfel uitați-vă unde a ajuns Rusia. Da, dar singura diferență este ca el este patriot și tot ce contează este bunăstarea țării lui și nu vinderea ei precum a făcut Eltin, de i-a înfometat pe ruși. Eu nu spun că sunt unii politicieni rău intenționați sau că alții chiar doresc să transforme în bine România, dar nu ei decid. Da, chiar dacă au intenții bune, vine “stăpânul” și îi comunică ce trebuie să facă, nu ce dorește. Din acest motiv, domnul Sorin Ovidiu Vintu poate să transforme România din temelii, fiindcă el este “Stăpânul”. Da, nu există altcineva care să-i spună ce să facă. El decide, acționează și hotărăște ca acel Plan de țară să se aplice. Din acest motiv, românii decid ce doresc. Vreți să fiți în continuare conduși și mințiți astfel, nu aveți decât, voi alegeți. De ce credeți ca v-am dat exemplu prietenului de la Sibiu, Mihai Nechita? Fiindcă dumnealui este un om liber, fără “stăpâni” și este dovada că se poate. Astfel de oameni are domnul Vintu, da, oameni de acțiune. Nu stă să facă comisii, comitete, comiții, “Nenea Iancule”(pentru cine nu știe vedeți Caragiale) dumnealui acționează. Ăsta-i Vintu și planul lui de țară. Deci, concluzia este că schimbarea voi o decideți.

Bună ziua! Acesta este mesajul meu pentru toți cei care îmi adresează întrebări. Domnul Sorin Ovidiu Vintu s-a exprimat clar, după ce a spus ca nu va mai colabora cu nici un partid, toate, dar toate cele 400 de partide care sunt la guvernare sau nu, sunt înșelătorie. În spate la toate, stau serviciile secrete și nu există excepție. Că-s servicii secrete ce țin cu România sau nu, fără avizul lor nu exiști ca partid. Din acest motiv domnul Vintu a propus Planul de țară, acolo e vorba de acțiune, de construcție a României și știi ce votezi, bineînțeles dacă dorești acel plan de țară, poate sunt mulți care sunt mulțumiți cu ce este acum. Dumneavoastră veți decide ce veți face în continuare. O zi plăcută!

Ziua Medicinei Militare este sărbătorită anual în 21 august, dată care marchează înființarea, în urmă cu 164 de ani, a Corpului Ofițerilor Sanitari ai Armatei. Înaltul Decret Domnesc nr. 4629, prin care au fost instituite Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român, a fost semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza in 1862.

Viziunea lui Trump pentru al doilea mandat nu este izolarea completă, ci o repoziționare strategică masivă, se retrage de pe scena globală pentru a-și consolida hegemonia exclusivă asupra Americilor. “America First” înseamnă „America Alone” Trump părăsește angajamentele globale pentru a-și conserva resursele. - Retragere din instituții, a ieșit din 66 de organizații internaționale, inclusiv acorduri climatice și de guvernanță globală. - Retragere militară, nu va mai folosi forța pentru schimbarea de regim în afara continentului american și ia în calcul serios retragerea din NATO. Construiește un “Imperiu American” acasă. Pe măsură ce se retrage global, Trump devine agresiv de expansionist în emisfera vestică. - “Doctrina Donroe”: A înlocuit vechea Doctrină Monroe cu această versiune agresivă, care tratează emisfera vestică drept “curtea din spate” a SUA. - “Marea Americă” Planul său este să creeze un bloc hegemonizat de SUA care să includă controlul asupra Groenlandei, transformarea Canadei în statul 51 și o influență tot mai mare asupra Panama și Mexicului. Scopul final este blocarea Chinei. Principalul motor al acestei retrageri este excluderea rivalilor (în special China) din emisferă, pentru a asigura controlul SUA asupra resurselor, rutelor maritime și infrastructurii critice din zonă. În esență, Trump abandonează rolul de “polițist global” pentru a deveni “stăpânul incontestabil al Americilor”. Este un joc de mari riscuri, dacă reușește, creează un bloc continental de neatins. Dacă eșuează, SUA rămân izolate într-o lume multipolară. Dar a spus-o clar când a prezentat harta lumi și cu creionul a împărțit-o între el, Xi și Putin.

Peste 40 de nave de marfă cu destinația Odesa și porturile dunărene staționează între Sulina și Sf. Gheorghe. Îngrămădeala se datorează refuzului companiilor de asigurări de a oferi acoperire mărfurilor de la bord și reticenței companiilor transportatoare de a acoperi ruta riscantă. Toti stiu ca transporta altceva decat marfa declarata in cargo manifest. Iar echipajele văd cum din aer, dronele rusești Gerbera monitorizează situația. Dacă o navă începe deplasarea, devine țintă pentru dronele de atac Geran-2.( Vasilescu Valentin)

Strategia reală a lui Trump Nu este “nebun”, ci folosește haosul ca unealtă de negociere (Teoria Nebunului). Obiectivele sale reale par a fi: 1. Concentrarea puterii (ambiții dictatoriale declarate public). 2. Îmbogățirea personală din tranzacții suspecte la bursă. Ia crescut averea de la 2,3 la 6,5 miliarde de dolari, stârnind acuzații de manipulare și insider trading. 3. Forțarea Iranului să negocieze din poziție de slăbiciune, cu posibilitatea unui acord-surpriză. Imprevizibilitatea este calculată pentru a-și menține adversarii în defensivă. Deci, Strategia lui Trump arată ca un plan pe 4 niveluri, unde haosul aparent este, de fapt, o unealtă de lucru. - Nivelul Geopolitic (Iranul) “Teoria Nebunului” ca metodă de constrângere. Trump nu vrea un război prelungit în Iran, ar fi sinucidere politică înainte de alegeri. În schimb, el folosește blocada navală și amenințările extreme ca pe o ghilotină pentru a forța Iranul să negocieze din disperare. Scopul său real este un acord mai dur decât cel din 2015, semnat chiar înainte de alegeri, pe care să-l poată prezenta drept o victorie istorică. Haosul și contradicțiile (amenință cu bombardamente, dar semnează armistiții) sunt menite să țină Iranul într-o stare de incertitudine perpetuă, împiedicându-l să-și consolideze poziția. - Nivelul Economic Intern “Curățenia” necesară pentru datorii. Nu vrea să distrugă bursa de dragul distrugerii, ci vrea să forțeze o corecție controlată. Motivul este datoria uriașă de 40 de trilioane de dolari a SUA. O prăbușire a pieței trimite investitorii spre titluri de stat, scăzând dobânzile, ceea ce permite Trezoreriei să refinanțeze datoria mai ieftin. În plus, el profită personal de volatilitate (cumpără ieftin, vinde după ce își laudă public companiile), iar scăderea inflației (prin prețuri mai mici la energie, forțată de blocade) îi oferă un avantaj electoral. Este un sacrificiu pe termen scurt pentru un câștig uriaș pe termen mediu. - Nivelul Politic Intern, inamicul comun și haosul mediatic. Atacurile împotriva lui Soros nu sunt despre Soros însuși, ci despre mobilizarea bazei. Prin crearea unui „inamic global” (Soros + Iran + „statul profund”), Trump unifică electoratul republican și distrage atenția de la propriile scăderi de popularitate. Haosul este deliberat, inundă spațiul media cu atât de multe scandaluri încât opoziția (democrații și fundațiile Soros) nu mai poate menține o narațiune coerentă împotriva lui. Eșuează să reacționeze la toate, iar el câștigă prin oboseala adversarilor. - Nivelul Instituțional, demontarea “statului paralel”. Sub acoperirea haosului extern, Trump urmează metodic un plan autoritar, înlocuirea funcționarilor publici cu loialiști. Fiecare criză îi oferă un pretext pentru a suspenda norme sau a emite decrete executive care concentrează puterea în Biroul Oval. Prin subminarea sistemului de justiție și a verificărilor constituționale, el își construiește o imunitate de facto pentru acțiunile sale (inclusiv pentru tranzacțiile financiare suspecte). Care este miza finală? Cred că viziunea lui Trump nu este să devină un dictator clasic (tip Putin), ci să reseteze președinția SUA într-un model “prezidențial-executiv” suprem, în care puterea judecătorească și legislativă sunt reduse la un rol consultativ. El vrea să fie primul președinte modern care guvernează efectiv prin decret, iar pentru asta are nevoie de: - Un succes extern (pacea cu Iranul) pentru legitimitate. - Controlul asupra economiei pentru stabilitate. - Un electorat speriat de inamici pentru sprijin. Riscul este că această strategie funcționează doar dacă toate piesele se potrivesc la fix. Dacă Iranul nu cedează, dacă bursa se prăbușește prea tare sau dacă justiția îl blochează, întregul castel de cărți se poate dărâma înainte de alegeri. Dar, până acum, el pariază totul pe această mână.

De ce se mai merge la scoala?

Este despre cel main mare secret. Cel care te condamnă la sărăcie, la precaritate și care acționează pe baza unui principiu pervers. Care-a funcționat fără greș de-a lungul istoriei. Privește realitatea în față(dacă ai curaj)! https://trenduri.blogspot.com/2026/08/cel-mai-mare-secret-al-lumii.html

Un articol excelent.

Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord: ” Diplomacy is the art of slitting the throat of the neighbor you hate without using a knife”. (Diplomația este arta de a tăia gâtul vecinului tău, pe care‑l urăști, fără a folosi un cuțit). Astia-s "aliatii".

- Natura reciclează totul, moartea unui copac hrănește solul pentru altul. Mintea omului a inventat "gunoiul" și "risipa", ruperea ciclului. - Natura răspunde instantaneu la dezechilibru, dacă o specie se multiplică excesiv, boala sau foametea o readuce la loc. Noi însă am inventat tehnologia să amânăm aceste corecții, doar ca ele să vină mai târziu ca un tsunami. - Natura este descentralizată, nu are un "palat" central care să dea ordine, fiecare fir de iarbă știe ce are de făcut. Noi am construit sisteme hipertrofiate și fragile, unde dacă pică un nod, pică totul. Exact asta au ignorat și micenienii. Seceta le-a spus clar “Nu mai plantați aici". Ei au răspuns “Hai să construim canale și să cerem zeilor mai multă ploaie". Era prea simplu să asculte ce le arăta natura, pentru că mintea lor era prizoniera orgoliului și a obișnuinței. Dacă răspunsul e atât de evident în fața ochilor noștri, de ce mintea noastră refuză atât de violent să-l vadă? Nu mintea e vinovată, ci Societatea și regulile ei. Iată cum funcționează capcana societății. - Constrângerea economică, cu regula banului. Natura îți spune „oprește-te, consumă mai puțin”, dar societatea îți spune „trebuie să produci mai mult, să crești PIB-ul, să plătești ratele”. Dacă asculți de natură și reduci consumul, ești exclus social, numit „leneș” sau „sărac”. - Constrângerea statutului, cu regula comparației. Natura funcționează pe cooperare, societatea funcționează pe ierarhie. Trebuie să fii mai bun decât vecinul, să ai o mașină mai nouă, un titlu mai strălucitor. Această cursă a orgoliului ne face să epuizăm resursele planetei nu din nevoie, ci doar pentru a nu coborî în clasamentul social. - Constrângerea birocratică cu regula procedurii. Exact ca scribii micenieni care înregistrau tribut până în ultima zi înainte ca palatul să ardă, și noi suntem prinși în proceduri, legi și formulare. Societatea pedepsește adaptarea rapidă, “nu e conform legii” și recompensează predictibilitatea sterilă. De ce societatea e mai puternică decât natura în mintea noastră? Pentru că pedeapsa socială e imediată, iar pedeapsa naturii e întârziată. Dacă încalci o regulă socială (nu plătești o taxă, ieși din sistem, refuzi un post bun), ești ostracizat sau sărăcit azi. Dacă încalci o regulă a naturii (poluezi, epuizezi solul), pedeapsa (seceta, inundațiile) vine peste 10 sau 20 de ani. Creierul nostru primește, prin evoluție, să evite durerea imediată, chiar dacă asta înseamnă moarte lentă pe termen lung. Tu omule, când privești în jur, unde simți cel mai tare această constrângere socială? Eu, îl văd între oameni. Între oameni este locul unde se joacă de fapt această dramă. Regulile sociale nu sunt scrise în nicio lege. Ele există în priviri, în tonul vocii, în pauzele incomode. Constrângerea cea mai puternică nu e amenda sau dosarul penal, ci frica de a fi exclus, de a fi privit ciudat, de a pierde conexiunea. Iar ironia e că exact această frică ne face să ne prefacem că totul e bine, chiar când simțim că ceva e profund greșit. Masca, am transformat conexiunea într-o scenă, iar autenticitatea într-un lux prea scump.

Colapsul civilizațiilor, de ce se repetă? Prăbușirea Epocii Bronzului a fost un declin brusc și pe scară largă al marilor civilizații din estul Mediteranei și Orientul Apropiat, în jurul anilor 1200-1150 î.Hr. Este considerat unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei, iar specialiștii sunt de acord că nu a avut o singură cauză, ci a fost rezultatul unei "furtuni perfecte" de factori interconectați. Exact ca și astăzi, da, e la fel. Ce se repetă? - Criza climatică și alimentară, atunci seceta a distrus recoltele și a provocat foamete. Astăzi, asistăm la secete extreme, incendii și inundații care afectează producția agricolă globală, generând inflație la alimente. - Colapsul rețelelor comerciale, în Epoca Bronzului, întreruperea rutelor de cositor și cupru a paralizat producția de arme și unelte. Astăzi, suntem martori la blocaje în lanțurile de aprovizionare (ex: cipuri, energie, cereale) care creează instabilitate globală. - Migrații masive, au fost declanșate parțial de foamete și războaie. Astăzi, schimbările climatice și conflictele (ex: Siria, Ucraina) generează valuri de refugiați care tensionează granițele și societățile. - Fragilitatea sistemelor complexe, societățile foarte interconectate devin mai eficiente, dar și mai fragile. Un șoc local (un cutremur, un război, o pandemie) se propagă rapid, exact cum s-a întâmplat atunci în estul Mediteranei. Colapsul de atunci a fost limitat la estul Mediteranei. Astăzi, civilizația este globală, nu există un "exterior" sigur unde să fugim sau de unde să aducem ajutor. Ce ni se întâmplă acum nu este "prăbușirea finală", ci un test de stres pentru sistemele noastre. Pericolul real nu este colapsul total, ci pierderea încrederii și paralizia politică, exact cum s-a întâmplat în palatele miceniene, care au ars din cauza războaielor interne, nu doar a invadatorilor. Cheia supraviețuirii atunci era adaptabilitatea (trecerea la epoca fierului, dispersarea populației). Cheia astăzi este să ne folosim de cunoștințe și cooperare pentru a ne adapta înainte ca sistemele să cedeze. Dacă analizezi rece factorii materiali (secetă, cutremure, lipsă de cositor atunci) toate sunt doar declanșatori. Bomba reală era în capul oamenilor. Iată de ce „mintea” a fost și rămâne adevărata variabilă periculoasă. În Epoca Bronzului, mintea a făcut diferența. Tribalismul orb, când regatele miceniene s-au atacat între ele chiar când corăbiile inamicilor se apropiau. Mintea lor nu putea concepe o alianță mai largă, vedeau doar dușmanul din vecini. Când foametea lovea, regii și preoții nu căutau soluții practice, rigiditatea cognitivă făcea să dubleze sacrificiile la zei. Nu puteau accepta că sistemul lor teocratic și centralizat dă greș. Era o criză de imaginație. Efectul de turn de fildeș, birocrații din palate continuau să înregistreze tributul până în ultima zi, ignorând semnele că sistemul se prăbușește și totul va arde. Mintea lor era prizoniera propriului sistem. În prezent, aceleași capcane mentale. Gândirea pe termen scurt, alegem confortul de azi în locul sacrificiului de mâine. Exact ca grecii care nu cooperau, astăzi suntem prinși în bule de confirmare. Dacă "cealaltă tabără" propune o soluție, mintea noastră o respinge automat, chiar dacă e bună. Rațiunea moare în fața loialității de grup. Ne place să credem că tehnologia ne va salva magic, exact cum micenienii credeau că zidurile uriașe îi vor proteja. E o formă de aroganță cognitivă, subestimăm haosul și supraestimăm planurile noastre. Istoria nu se repetă din cauza vremii sau a comerțului. Se repetă pentru că psihicul uman rămâne același. Și atunci ce e de făcut? Privești natura din jur și îți dă răspunsul. Natura nu minte, nu face politică și nu are orgolii. Ea funcționează pe câteva principii extrem de clare, iar dacă le privești cu atenție, vezi fix unde greșește mintea omului. - Natura nu face stocuri infinite, o pădure produce cât îi permite solul, un prădător nu ucide mai mult decât îi trebuie. Mintea omului, însă, vrea "mai mult pentru mâine" și rupe echilibrul.

ȘTIRE DE ULTIMĂ ORĂ: 🇺🇸🇻🇪 SUA confiscă aurul Venezuelei aflat la o bancă din Marea Britanie Toate rezervele de aur ale Venezuelei, însumând 31 de tone și aflate în custodia Băncii Angliei, vor fi transferate în Statele Unite, potrivit publicației El Nacional. Valoarea acestora se ridică la 4 miliarde de dolari, ceea ce duce la pierderea suveranității Venezuelei asupra acestor resurse. Cu aurul nostru cum ramane? Ca e tot acolo.

Direcția în care se îndreaptă sistemul internațional. Africa nu este un caz izolat, ci laboratorul unde marile puteri testează noile reguli ale jocului. Dacă acolo funcționează, strategia este scalată global. De ce Africa este "laboratorul" perfect? - Suveranitate fragilă, statele africane au granițe trasate de colonialiști și instituții slabe. Este cel mai ieftin loc unde poți testa influența fără să întâmpini rezistență majoră. - Au resurse critice, mineralele pentru baterii, inteligență artificială și tehnologie verde (cobalt, litiu, cupru) sunt acolo. Cine controlează Africa acum, controlează lanțurile de aprovizionare ale secolului XXI. “Globalismul" care vine nu este cel al anilor '90. Globalismul vechi (cel american) însemna o singură putere hegemonă (SUA) care impunea regulile prin FMI, Banca Mondială și NATO. Ce se conturează acum este un globalism multipolar competitiv. Nu mai există un "șerif" global. Este o junglă cu mai mulți vânători. - China își exportă modelul de control social + infrastructură. - Rusia exportă haos gestionat și securitate privată. - “Golful” exportă capital și religie. - SUA și Europa exportă reguli (taxe de mediu, standarde digitale) și arme. Fiecare încearcă să-și scrie propriile reguli în zonele pe care le domină și se va întâmpla la nivel global, dar cu instrumente diferite. În Europa nu merge cu religia, precum în Africa (wahabismul/salafismul din Arabia Saudită). Metodele sunt ambalate diferit (religie versus “drepturile omului"), dar cutia este aceeași, soft power (influență prin bani și educație). Iar alegerea ambalajului nu ține de ideologie, ci de eficiență. În Africa, un Coran costă mai puțin decât un raport de 200 de pagini scris de un profesor de la Oxford, și produce același efect politic. Pe măsură ce acest joc se mută pe alte continente, ambalajul se schimbă. - În America Latină, se joacă cu narcotrafic, dezmembrarea pădurii Amazonului și influența chineză în infrastructura energetică. - În Asia de Sud-Est, se joacă prin controlul rutelor maritime (Strâmtoarea Malacca) și războaie cibernetice pentru semiconductor. - În Europa de Est, se joacă prin șantaj energetic, dezinformare și finanțarea partidelor (cu fundații și ONG-uri, pentru că religia nu mai merge). Și astfel adevărata schimbare, suveranitatea devine un lux. În noua ordine globală, suveranitatea reală o vor avea doar statele care: - Au armate puternice (nucleare sau convenționale). - Au resurse proprii de hrană și energie. - Au o monedă care rezistă la presiuni externe. Restul lumii (inclusiv multe țări europene mijlocii) vor deveni "state satelit" ale unuia dintre acești mari jucători, exact cum sunt acum țările africane. Africa este doar primul val. Următorul val este reorganizarea întregii planete în blocuri de influență. Concluzia este că se testează pe săraci (Africa), apoi se implementează pe bogați, dar sub altă formă. Nu este o conspirație, ci concurență capitalistă între civilizații. Singura diferență dintre Africa și Europa este că Europa încă mai are instituții de apărare, dar dacă acestea se erodează, soarta va fi aceeași. Dar, a mai apărut Virtualul, care este noul teritoriu unde se rescriu regulile proprietății, suveranității și puterii. Inteligența artificială va decide cine primește împrumuturi, cine este angajat și cine este supravegheat. Metaversul va fi un nou spațiu de influență, unde granițele fizice nu mai contează. Suveranitatea devine un concept flexibil, o țară poate fi suverană pe hârtie, dar dependentă digital de altcineva. Deci, Virtualul va rescrie regulile și modul de viață la nivel global și poate controla totul, fără armate și legi, numai dacă-i permitem.

Din categoria "ai grija ce-ti doresti": UE a amendat platforma X cu 120 de milioane de euro din cauza lipsei unei transparențe suficiente în privința algoritmului său. În prezent, X își publică algoritmul pe GitHub, cu actualizări la fiecare patru săptămâni. Mai mult, Musk a făcut publice TOATE solicitările de cenzură venite din partea guvernelor, inclusiv a celor din UE. Este posibil ca această presiune de reglementare din partea Europei să fi dus la o transparență mai mare decât se anticipase... Doar că nu exact în modul în care și-a imaginat Bruxelles-ul.

Sondaj OTV Live