641
مشترکین
اطلاعاتی وجود ندارد24 ساعت
-17 روز
+430 روز
در حال بارگیری داده...
کانالهای مشابه
ابر برچسبها
هیچ دادهای
مشکلی وجود دارد؟ لطفاً صفحه را تازه کنید یا با مدیر پشتیبانی ما تماس بگیرید.
اشارات ورودی و خروجی
---
---
---
---
---
---
جذب مشترکین
ژوئیه '26
ژوئیه '26
+6
در 0 کانالها
ژوئن '26
+15
در 0 کانالها
Get PRO
مه '26
+65
در 1 کانالها
Get PRO
آوریل '26
+6
در 0 کانالها
Get PRO
مارس '26
+2
در 0 کانالها
Get PRO
فوریه '26
+11
در 0 کانالها
Get PRO
ژانویه '26
+11
در 1 کانالها
Get PRO
دسامبر '25
+31
در 2 کانالها
Get PRO
نوامبر '25
+27
در 1 کانالها
Get PRO
اکتبر '25
+17
در 2 کانالها
Get PRO
سپتامبر '25
+11
در 1 کانالها
Get PRO
اوت '25
+5
در 2 کانالها
Get PRO
ژوئیه '25
+12
در 2 کانالها
Get PRO
ژوئن '25
+38
در 3 کانالها
Get PRO
مه '25
+21
در 3 کانالها
Get PRO
آوریل '25
+23
در 2 کانالها
Get PRO
مارس '25
+21
در 3 کانالها
Get PRO
فوریه '25
+31
در 4 کانالها
Get PRO
ژانویه '25
+67
در 2 کانالها
Get PRO
دسامبر '24
+53
در 3 کانالها
Get PRO
نوامبر '24
+50
در 3 کانالها
Get PRO
اکتبر '24
+76
در 2 کانالها
Get PRO
سپتامبر '24
+331
در 2 کانالها
| تاریخ | رشد مشترکین | اشارات | کانالها | |
| 13 ژوئیه | 0 | |||
| 12 ژوئیه | 0 | |||
| 11 ژوئیه | +1 | |||
| 10 ژوئیه | +1 | |||
| 09 ژوئیه | 0 | |||
| 08 ژوئیه | +2 | |||
| 07 ژوئیه | 0 | |||
| 06 ژوئیه | 0 | |||
| 05 ژوئیه | 0 | |||
| 04 ژوئیه | +2 | |||
| 03 ژوئیه | 0 | |||
| 02 ژوئیه | 0 | |||
| 01 ژوئیه | 0 |
پستهای کانال
+3
Prima imagine (şi titlul cărţii): Dispozițiile privitoare de închisorile publice în Moldova, Iași, 1856
A doua imagine:
Capitul al triile. Îmbrăcămintea, așternutul și nutritura Secțiea I-a. Îmbrăcămintea Îmbrăcămintea unui osindit să compune de următoarele abiecte: O cămeșă. O păreche izmene. O păreche pantaloni de lănă pentru earnă. O păreche pantaloni de pănză pentru vară. Un capot de lănă pentru earnă. O vestă de pănză pentru vară. O păreche opinci. O păreche obiele¹.A treia imagine:
O căciulă de pelcică pentru earnă. O căciulă mai ușoară sau o pălărie de pae pentru vară. O basma de nas. O cravată (legătoare de gât). Cămeșa, basmaoa de nas și cravata vor fi schimbate odată pe săptămănă, izmenile vor fi schimbate odată la doă săptămăni. Secțiea a II-a. Așternutul arestaților sănătoși Așternutul se va compune de: Un pat acoperit cu rogojini². Un minder (?) umplut cu pae. O perină (pernă) umplută cu pae. O prostire groasă. O învălitoare pentru earnă. O învălitoare mai subțire pentru vară. Un vas pentru noapte. Arestații vor trebui să se disbrace ca să se culce. Așternutul arestaților bolnavi Acest așternut va fi întocmai cu acela de la spitalul din Iași. Secțiea III-a. Nutritura celor sănătoși Nutritura celor sănătoși se va da în chipul următoriu: Fiecare arestat va primi pe zi un malaiu sau păne de 750 grame; acel malaiu sau păne va fi dat în doă rănduri arestaților, giumătate dimineață și giumătate sara. Duminica vor primi arestații următoarea merindină³ de frupt, calculată pentru 100 indivizi, 15 kilograme de carne crudă, 3 kilograme de legume pastrate earna. La măncarea de dimineață arestații vor primi giumătate din builon cu 4 kilograme de păine prostă pentru 100 indivizi. Sara se va da arestaților ceelaltă giumătate din builon dinpreună cu 30 kilograme de cartofe și cu carne tăetă în bucăți.A patra imagine:
Secția III. Despre pedepse Art. 1. În fiecare zi la un timp hotărît de cătră Director și în un local special să va ține o curte de Iustiție disciplinară, prezidată de cătră Director, dinaintea căruea se vor înfățoșa toți arestații care vor fi făcut abateri în contra așezămăntului. Art. 5. Directorul va supune pe arestatul recunoscut culpaș la următoarele pedepse, după gradul culpei: 1. Ăi va opri vizita familiei sale. 2. Ăi va opri corespondența cu familia sa. 3. Ăi va opri întrebuințarea tutunului. 4. Ăi va opri preumblarea. 5. Ăi va opri supa sau o masă. 6. Ăi va osăndi la păine uscată. 7. Ăi va pune la pedeapsă singuratică. 8. Ăi va pune fierăle la picioare. 9. Ăi va pune fierăle la măini. 10. Ăi va pune fierăle la picioare și la măini. 11. Ăi va pune măinele în cătuși după spate. 12. Ăi va tăe o parte din păinea sa.¹ Bucată de pânză sau de postav cu care țăranii (uneori și militarii) își înfășoară laba piciorului, în loc de ciorap sau peste ciorap. ² Împletitură de tulpini sau de frunze de rogoz ori de papură, utilizată pentru protecția unor elemente de construcție, a unor instalații etc. sau pentru așternut pe jos (în unele locuințe), pentru decorațiuni interioare ³ Merindă
| 2 | M. G. Grecu - Tinereţe, 1970. | 65 |
| 3 | Stimați următori,
Avînd o droaie de cărți în alfabetul chirilic moldovenesc sovietic și unele cărți rare chiar și în alfabetul latin moldovenesc, m-am decis să le scanez, ca să le poată citi cei ce sînt interesați de asemenea cărți, și să le public pe acest canal👇🏻.
https://t.me/+hrUgaaQP3MEzN2Fk
Lectură plăcută celor ce se vor abona la canal și vor citi acele cărți! | 101 |
| 4 | A unsprezecea imagine: orașul Soroca, unul dintre cele mai vechi orașe ale Moldovei.
A doisprezecea imagine: Fragment din pădurea Rudi – Arionești. Mănăstirea Rudi.
A treisprezecea imagine: Vedere spre satul Stroiești, Rîbnița.
A paisprezecea imagine: orașul Camenca. Monumentul Soldatului Necunoscut.
A cinsprezecea imagine: Ciuperca de piatră în satul Rașcov (raionul Camenca)
A şaisprezecea imagine: Zonă de odihnă în satul Trifăuți (Soroca) | 88 |
| 5 | Prima imagine (şi titlul cărţii): Nistru - de la Naslavcia la Saharna (Editura Timpul, 1983).
A doua imagine: Izvor și vedere spre satul Codreni, Ocnița
A treia imagine: Monumentul arhitectural Mănăstirea Saharna. Cascada.
A patra imagine: Cetatea ”Farfuria Turcească” (Rudi, Soroca).
A cincea imagine: Orașul Rîbnița. Portul fluvial. Scuar în centrul orașului.
A şasea imagine: Cetatea Soroca.
A şaptea imagine: Valuri pe Nistru.
A opta imagine: Pescari.
A noua imagine: Turişti.
A zecea imagine: satul Naslavcea, cel mai nordic punct al Moldovei.
Continuarea:👇🏻 | 80 |
| 6 | K. S. Cobizeva - Pe plaiul eliberat, 1967 | 94 |
| 7 | Prima imagine (şi titlul cărţii): Nistru - de la Naslavcia la Saharna (Editura Timpul, 1983).
A doua imagine: Izvor și vedere spre satul Codreni, Ocnița
A treia imagine: Monumentul arhitectural Mănăstirea Saharna. Cascada.
A patra imagine: Cetatea ”Farfuria Turcească” (Rudi, Soroca).
A cincea imagine: Orașul Rîbnița. Portul fluvial. Scuar în centrul orașului.
A şasea imagine: Cetatea Soroca.
A şaptea imagine: Valuri pe Nistru.
A opta imagine: Pescari.
A noua imagine: Turişti.
A zecea imagine: satul Naslavcea, cel mai nordic punct al Moldovei.
Continuarea:👇🏻 | 8 |
| 8 | Prima imagine (şi titlul cărţii): Nistru - de la Naslavcia la Saharna (Editura Timpul, 1983).
A doua imagine: Izvor și vedere spre satul Codreni, Ocnița
A treia imagine: Monumentul arhitectural Mănăstirea Saharna. Cascada.
A patra imagine: Cetatea ”Farfuria Turcească” (Rudi, Soroca).
A cincea imagine: Orașul Rîbnița. Portul fluvial. Scuar în centrul orașului.
A şasea imagine: Cetatea Soroca.
A şaptea imagine: Valuri pe Nistru.
A opta imagine: Pescari.
A noua imagine: Turişti.
A zecea imagine: satul Naslavcea, cel mai nordic punct al Moldovei.
Continuarea:👇🏻 | 9 |
| 9 | A unsprezecea imagine: orașul Soroca, unul dintre cele mai vechi orașe ale Moldovei.
A doisprezecea imagine: Fragment din pădurea Rudi – Arionești. Mănăstirea Rudi.
A treisprezecea imagine: Vedere spre satul Stroiești, Rîbnița.
A paisprezecea imagine: orașul Camenca. Monumentul Soldatului Necunoscut.
A cinsprezecea imagine: Ciuperca de piatră în satul Rașcov (raionul Camenca)
A şaisprezecea imagine: Zonă de odihnă în satul Trifăuți (Soroca) | 10 |
| 10 | Strada Pușkin din Chișinău în 1947. | 164 |
| 11 | O recomandare faină pentru cei ce vor căuta astăzi un film pentru seară.
Dialogul unui ateist cu un demon.
Filmul impresionează.
Pentru cei ce privesc în adîncime. | 153 |
| 12 | https://vt.tiktok.com/ZSCXs8cP7 | 20 |
| 13 | Igor Vieru - Fericirea lui Ion. Panoul din dreapta al trinichetului, 1967 | 178 |
| 14 | Din nou despre falsificarea informației de către românism.
Hronicul Romano-moldo-vlahilor, scris de domnul Moldovei Dmitrie Cantemir, prin această scriere Dmitrie Cantemir voia să arate romanitatea moldovenilor și a valahilor.
În stânga vedem pe pagina originală „Romano-moldo-vlahilor".
Iar în dreapta o traducerea falsă „Româno-moldo-vlahilor" pe o pagină românească de cărți vechi istorice.
Vedeți pagina:
https://historic-gallery.ro/product/dimitrie-cantemir-hronicul-romano-moldo-vlahilor-1835-1836/
Spre norocul moldovenilor din RM care pot citi în chirilică, căci moldovenii din România nu pot, și sînt mințiți.
https://t.me/moldovaforeverr | 174 |
| 15 | Igor Vieru - Fericirea lui Ion. Panoul central al tripticului, 1967 | 144 |
| 16 | Limba moldovenească menționată în ziarele/revistele romînești IX:
Prima imagine:
Familia, 1889 (Anul 25, nr. 1-53)
A doua imagine:
Familia, 1889 (Anul 25, nr. 1-53)
A treia si a patra imagine:
Gazeta Bucovinei, 1896 (Anul 6, nr. 1-102)
A cincea imagine:
Tribuna, iunie 1889 (Anul 6, nr. 131)
A șasea imagine:
Opinia, august 1897 (Anul 1, nr. 99) | 235 |
| 17 | Vrabie, Gheorghe (1939-2016) - Ilustraţie la povestea lui Ion Creangă "Harap Alb", 1967 | 185 |
| 18 | Planul drumului apelor capitaliei (Iași, 1843)
Prima imagine:
Planul drumului capitaliei redicat în anul 1843 și pus în aplicație de Domnitorul Prințul Mihail Sturza. Litografit la Institutul Albinei 1857
A doua imagine:
În dreapta-jos: „Însămnarea tuturor cișmelelor” | 184 |
| 19 | Seară, seară albastră
Tu ești taina noastră,
Taină de dor…🤩🤩
By Lilian Iațco📷 | 176 |
| 20 | Prima imagine (titlul cărții):
„Macroviotica seau regule pentru păstrarea sănătăței și prelungirea vieței. De pe a lui I. F. Sobernheim & de Ioan T. Albineț, suplent profesor de Ritorică și Istorie la Academia Mihăileană. Eșii. În Tipografia Albinei. 1838”
A doua imagine:
Despre căutarea dinților
Dinții slujesc omului: 1. Spre mestecarea și sfărâmarea bucatelor, 2. La vorbire, și 3. Pentru rătunzimea și frumusețea feței.
Dinții sănătoși, precum s-au mai zis, sânt un sămn a îndelungatei sănătăți și a unei vieți lungi. Căutarea lor este deci cu atâta mai neapărată, devreme ce de la dânșii atârnă deplina mistuire a bucatelor.
Pentru păstrarea dinților slujesc următoare reguli:
1. Îndată după sculare să ne curățim bine gura și dinții prin clătire cu apă nu prea răce, de aspmine înaintea culcării, și să-i ștergem bine cu o pânzătură de in seau cu un burete de dinți. Tot această regulă să se urmeze după masă, precum și după mâncarea oricăruia feliu de bucate mai acru seau iritătoriu. Dacă am voi a întrebuința pentru curățirea dinților periuțe, apoi să fie moale de păr de capră, pentru ca să nu să vatăme ginginea, și să nu să încrunte. Cel mai bun prav de dinți este cărbunele de lemn pisat mărunt; însă periuța de dinți și pravurile numai atunce să se întrebuințeze, după ce s-au așezat pe dinți mâl, și alte necurățenii; iar după ce s-au făcut această curățire, apoi iarăș să începem a întrebuința clătirea gurei cu apă, mai ales după ce luăm doftorii, pentru că aceste de multe ori au în sine materii iuți, acre, seau sărate.
2. La masă pe lângă carne să mâncăm totdeauna și pâne, spre a împiedeca întrarea bucățelelor de carne între dinți, fiind că acele lesne încep a putrezi și pricinuesc cel perit la dinți. Tot pentru acest sfârșit să scobim dinții îndată după masă cu o scobitoare, din care cele mai bune sânt penele ascuțite, pentru că să îndoesc, iar după aceste vin cele de lemn, și în sfârșit cele de metal, precum vârvurile furculițelor, și a boldurilor, care sânt cele mai răle dintre toate.
A treia imagine:
3. Să nu mâncăm bucate nici prea răci, nici prea fierbinți, nici prea acre, prea amară și prea sărate. Mâncând mult zahar, seau alte lucruri dulci se negresc dinții și se vatămă.
4. Să nu mestecăm bucatele numai pe o parte, ci pe amândouî părțile deopotrivă, pentru că prin aceasta acii carii să întrebuințează la mestecare, să slăbesc mai curând, iar de acii carii nu se întrebuințează, lesne să pot lipi rămășițuri de bucate.
5. Să ferim dinții de oricare puternică opintire, precum de stricarea nucilor, a sâmburilor de cireșe, de ăere cu dinții a strunelor și a ațelor, de scoaterea dopurilor ș.a. fiindcă prin aceste să aduce cea mai mare vătămare a zmalțului dinților. Tot asemine vătămare pricinuește și multa tragere a tiutiunului; la care împregiurare dinții să negresc și să slăbesc.
6. Să ne ferim de grabnica schimbare a temperaturei aerului, precum și de aburii metalici, iar mai ales de acii a argintului viu. | 201 |
