Gheorghe Costandachi (economie, prognoze, soluții, tendințe / экономика, прогнозы, решения, тренды

DEZVOLTARE REGIONALĂ • În perioada anilor 2006-2009 au fost create doar pe hârtie agenţiile regionale pentru dezvoltare și instrumentele de finanțare a dezvoltării regionale, nefiind alocat buget pentru acestea. • Pentru prima dată în anii 2012-2014, pentru dezvoltare regională au fost alocați din bugetul de stat 600 mln. lei. • Dezvoltarea regională reprezintă un domeniu nou de intervenţie şi sprijin al Statutului. Pe parcursul guvernării de orientare democratică din 2009-2014, s-a asigurat implementarea legii privind dezvoltarea regională, adoptată încă în 2006, dar complet ignorată de foştii guvernanţi la capitolul realizare în practică. Prin susţinerea Coaliţiei de guvernare, din 2009, funcţionează întregul sistem al dezvoltării regionale, care are ca scop principal reducerea decalajelor în dezvoltarea economică a regiunilor şi asigurarea dezvoltării echilibrate a Republicii Moldova. • În mod practic aceasta înseamnă realizarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii (drumuri locale şi regionale, sisteme moderne de apă şi canalizare), susţinerea sectorului privat (incubatoare de afaceri, parcuri industriale, zone economice libere), îmbunătăţirea stării mediului şi creşterea atractivităţii turistice (sisteme moderne de management al deşeurilor menajere solide, proiecte de amenajare a locaţiilor turistice), eficienţa energetică. Cu sprijinul surselor bugetare, dar şi a partenerilor europeni, în 2010-2014 s-a reuşit realizarea a unui număr impunător de proiecte de dezvoltare regională, fiind utilizate 645 mln. lei şi 12,5 mln. euro în acest scop. De beneficiile şi avantajele politicii de dezvoltare regională beneficiază în prezent cetăţenii din 3 regiuni de dezvoltare: Nord, Centru şi Sud, ceea ce constituie cca. 2.61 mln. cetăţeni sau 72,5% din populaţia Republicii Moldova. • În această perioadă s-a reuşit stabilirea unor parteneriate durabile cu S.U.A., Comisia Europeană, Marea Britanie, Germania, Franţa, Polonia, Cehia, România, Letonia şi Estonia, care au acordat sprijin substanţial (financiar, de expertiză profesională, schimb de experienţă, management organizaţional) pentru domeniul dezvoltării regionale, astfel ca politicile şi activităţile din acest domeniu să corespundă cu cele mai avansate practici şi standarde internaţionale. • Prin implementarea politicilor de dezvoltare regională şi realizarea proiectelor s-a asigurat o cooperare eficientă dintre autorităţile publice locale, sectorul asociativ, mediul de afaceri şi autorităţile centrale, astfel încât proiectele implementate să corespundă necesităţilor reale ale cetăţenilor din localităţile rurale şi urbane. În premieră pentru Republica Moldova, a fost creat un sistem participativ de adoptare a deciziilor privind dezvoltarea regiunilor şi implementarea proiectelor investiţionale de anvergură (valoarea proiectelor variind între 5 şi 50 mln. lei). @urmăritori

Pensia pentru limita de vârsta • În anul 2008 mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă era de 663,56 lei, la începutul anului 2014, a fost de 1049,9 lei și cu 6,4% mai mult decât în anul 2013. • De la 1 iulie 2014, suportul financiar de stat este acordat tuturor pensionarilor venitul cărora nu depășește nivelul minim al indicatorilor de existență. Până la moment au beneficiat de suport 635,000 de pensionari. • În perioada 2005-2009 au fost semnate doar 2 acorduri în domeniul securității sociale, pe când în perioada 2010-2014 au fost semnate 10 astfel de acorduri (România, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania și Portugalia). La moment se negociază cu Italia, Grecia, Spania și Turcia. • O dată cu modificarea pragului punctajului indicatorilor de bunăstare a familiei începând cu 1 noiembrie 2013 circa 236,000 de gospodării au beneficiat de ajutor pentru perioada rece a anului și circa 58,000 de gospodării au beneficiat de ajutor social. Locuințe sociale • În perioada din 2009-2011 a fost finalizată I fază a Proiectului de construcție a locuințelor pentru păturile socialmente vulnerabile, cu suportul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) • În cadrul I Faze a Proiectului, au fost construite patru obiective: 2 blocuri locative în or. Chişinău şi câte unul în or. Glodeni şi or. Criuleni, în total 249 apartamente. Astfel, au fost asigurate cu locuinţă circa 777 de persoane. • În cadrul fazei a II-a vor fi finisate o 40 de apartamente din or. Călărași o 115 apartamente în or. Briceni și Sîngerei și în satele raionului Hîncești o au fost inițiate lucrările în or. Soroca (72 de apartamente). POLIȚIE • Reformele din poliție și asigurarea ordinii publice au pus început la un proces sănătos de modernizare și europenizare a poliției. • Au fost angajați mai mulți tineri, a fost dublat numărul femeilor din poliție, au fost crescute salariile polițiștilor cu 30%. • A fost redus numărul șefilor din poliție cu aproximativ 30% față de anul 2009. • Reevaluarea ofițerilor de poliție rutieră. Din 475 ofițeri, 133 nu au trecut testele, 219 au fost trecuţi în perioada de probă de 6 luni. 157 de ofiţeri noi au fost instruiți la Academia de Poliție și încorporaţi în Poliţia Rutieră reformată - Inspectoratul Național de Patrulare. • Pentru asigurarea ordinii în traffic au fost instalate camere de supraveghere, lucru care a dus la diminuarea numărului de accidente. • Poliția a dus o luptă continua cu consumul alcoolului la volan. • Operațiunea nopţi albe - lupta împotriva conducerii sub influenţa alcoolului - a avut o acoperire pozitivă în mass-media și a demonstrat rezultate positive. • La începutul campaniei, 12% dintre şoferii testaţi pentru alcool erau sub influenţa alcoolului, la sfârșitul campaniei - doar 2%. • Prin urmare, numărul de accidente sub influenţa alcoolului a scăzut cu 8%. JUSTIȚIE ȘI AFACERI INTERNE • În anul 2014, cetăţenii Republicii Moldova au posibilitatea să călătorească in 89 de țări în comparaţie cu 46 în 2008. Până la finele anului urmează să intre în vigoare și alte tratate cu țări precum Brazilia și statul Israel. • În perioada 2011-2014, toate instanțele de judecată au fost dotate cu echipament pentru înregistrarea audio/video a şedinţelor de judecată şi înregistrării audio/video a şedinţelor de judecată, în scopul sporirii transparenței și eficienței sistemului judecătoresc. • Pe parcursul anului 2013 au fost instalate echipamente de supraveghere video în toate penitenciarele (600 camere video care sunt conectate cu unitatea de serviciu DIP). Au fost instalate 44 de echipamente în toate inspectoratele de poliție pentru a asigura supravegherea video a locurilor de detenție, a încăperilor preconizate pentru audierea persoanelor – fapt ce are drept scop prevenirea săvârșirii cazurilor de tortură • Pentru asigurarea respectării drepturilor copiilor aflaţi in detenţie, în 2013 în satul Goian a fost inaugurat un nou penitenciar pentru minori. Detenţia include activităţi educaţionale, terapeutice şi de orientare vocaţională. • În anul 2014 a fost începută construcția Penitenciarului din Chișinău (buget total 40 ml Euro), cu capacitatea de 1500 de locuri, în scopul îmbunătățirii condițiilor de detenție a deținuților și respectiv, reducerea numărului de plângeri și dosare pierdute la CEDO. • La Bălți a fost deschis primul centru SMURD care oferă asistență medicală de urgență și prim-ajutor calificat. • În vederea perfecţionării sistemului de control şi supraveghere a frontierei de stat, în perioada 2009-2014, au fost dotate 58 de turnuri cu camere tehnice, instalații electrice, cît și dotate cu utilaj și infrastructură IT subdiviziunile Poliției de Frontieră. • S-a dublat numărul de țări în care cetățenii Republicii Moldova au dreptul să călătorească fără vize. • Registrul de Stat al Controalelor Pentru a reduce riscul corupției și al mitei în procesul de efectuare al controalelor la agenții economici, a fost elaborat Registrul de Stat al Controalelor. În conformitate cu noua legislație, controalele planificate trebuie să fie anunțate din timp iar informația despre ele să fie publică în prealabil, publicată pe un singur portal, www.controale.gov.md, astfel reducând din riscul corupției. La moment 19 instituții publică trimestiral pe Registrul de Stat al Controalelor informația despre controalele planificate și cele inopinate.

• Urmare a majorării alocărilor bugetare pentru sectorul sănătate de la 4,2% din PIB în anul 2005 la 5,2% în anul 2013 şi a eforturilor Guvernului de a reduce ratele sărăciei: o Speranța de viață la naștere a populației s-a îmbunătățit de la 69,36 ani (65,35 ani bărbați și 73,17 ani femei) în 2008, la 71,85 ani (68,05 ani bărbați și 75,55 ani femei). o A fost redusă considerabil rata mortalității materne de la 38,4 cazuri la 100 000 copii născuți vii în 2008, la 15,8 cazuri la 100 000 copii născuți vii în 2012. • A crescut cu 2,5 volumul asistenței externe în sector în perioada 2009-2014 comparativ cu 2005-2008 de la cca 69,3 mln Euro (26 de proiecte) la cca 170,3 mln Euro (71 de proiecte). Din total 71 proiecte, 13 proiecte sunt investiționale cu o valoare totală de cca 104,8 mln Euro, dintre care 29,9 mln Euro grant și 74,7 mln Euro credit. • Rezultatele majore înregistrate în implementarea proiectelor investiționale: o În anul 2014 au fost reparate capital/construite în mediul rural 79 de Centre de sănătate, cu 54 centre mai mult, comparativ cu anul 2008 - 25 de Centre. o Construcția la Spitalul Clinic Republican a unui bloc chirurgical cu 16 săli de operații cu capacitatea anuală de 40 mii de intervenții chirurgicale, dotat cu 75 de paturi la terapie intensivă. În noua clădire va funcţiona, de asemenea, un bloc de sterilizare, precum şi un laborator urgenţă şi metabiopsie, bancă de sînge, etc. o În anul 2013 a fost creat în cadrul PPP Centrul de imagistică, Spitalul Clinic Republican. În 2013 Centrul a fost oficial deschis şi este funcţional. Este în proces de dezvoltare Centrul de radioterapie, Institutul Oncologic, şi Serviciul de dializă, Spitalul Clinic Republican. o Procurarea echipamentului medical pentru instituțiile de sănătate publică: Spitalul Clinic Republican, Institutul Oncologic Institutul Mamei şi Copilului, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic Municipal “Sf. Treime”, Centrul Naţional de Sănătate Publică, 12 centre de sănătate publică din mai multe raioane ale țării (Edineț, Drochia, Bălți, Soroca, Ungheni, Orhei, Hâncești, Căușeni, Cahul, UTAG). • În 2013 circa 65 % din instituțiile medico-sanitare au fost asigurate cu echipament informațional, cu 5 p.p. mai mult comparativ cu începutul anului 2009 (60%). • Speranța de viață a crescut cu 2,5 ani în perioada 2009-2013. EDUCAȚIA În toamna anului 2014, după o muncă de ani de zile, a fost aprobat Codul Educației, care va permite dezvoltarea unui sistem educațional de calitate, European. Codul educației va consolida și va face ireversibile reformele inițiate în educație, printre care: • Reforma examenelor de Bacalaureat. A fost pus capăt copiatului și corupției de la BAC. Este o realizare care a afectat mulți părinți și elevi, din păcate. Însă trebuie să fim de accord că așa, cum a fost ani la rând, nu se mai putea continua! Mita, corupția și copiatul, au făcut din BAC o formalitate, unde dacă plătești, ai notă. Am depus tot efortul să readucem ordinea în acest examen, astfel încât cei care învață, cei capabili, cei care nu copiază, să fie răsplătiți și nu cei care dau mită. • Reparația grădinițelor. În doar cinci ani, au fost reparate mai multe grădinițe decât în toată perioada de după independență, nemaivorbind de anii guvernării comuniste. • 65 grădiniţe reabilitate sau renovate din diferite proiecte de asistenţă. • 665 grădiniţe dotate cu material didactic, mobilier. • 2 Centre de Reabilitare pentru copii cu necesităţi speciale deschise și dotate cu utilaj special. 2 microbuze achiziţionate pentru transportarea copiilor. • 29 centre sociale comunitare construite • 18 colegii renovate. • 39 auditorii reparate capital. • 18 cămine reabilitate, cu 11.500 studenţi beneficiari. • Altele: stadioane, săli de sport, băi, duşuri, blocuri sanitare, acoperişuri, sisteme de încălzire, mobilier. • Şcoli profesionale reabilitate/ reconstruite - 17 • Cămin construit/ reconstruit /reabilitat - 50 • Blocuri de ateliere/construite/reconstruite /reabilitate - 40 • Mobilier /procurat/ reabilitat - 3977 • Calculatoare /procurate/ reabilitate - 350 • Manuale și materiale didactice procurate - 10900 • 266 cămine echipate și furnizat acces la internet • Reducerea numărului de copii plasați în orfelinate. Plasarea copiilor în familii. • 200 şcoli de circumscripţie reorganizate, cu condiţii mult mai bune şi cu o calitate a educaţiei mai înaltă. • 155 autobuze achiziţionate (inclusiv 46 de APL) pentru transportarea copiilor la şcolile noi de circumscripţie. • În 2005 guvernarea comunistă reglementa modul de alocare a resurselor financiare, inclusiv a celor acumulate de către universităţi din taxele de studii, ceea ce a limitat capacitatea instituţiilor de a aloca resursele respective în funcţie de necesităţile specifice a fiecăreia în parte. Din anul 2013, toate instituţiile de învăţămînt superior publice au trecut la autonomia financiară. • Dacă în 2006 au fost alocate 115,4 mil. lei pentru reparaţia edificiilor, atunci în 2014, au fost alocați 370 mln lei pentru reparație/reconstrucție, prioritare fiind grădinițele și instituțiile preșcolare – peste 800 de edificii din toate raioanele republicii. • O dată cu implementarea noii formule de finanțare, toate raioanele, precum și școlile cu un număr mai mare de elevi acum dispun de resurse pentru investiții. Numai în anul 2013 investiții s-au făcut în 483 școli, inclusiv pentru reparația capitală a sălilor festive, de sport, clase, cantine școlare, grupuri sanitare, cămine, terenuri etc. (191 de școli), schimbarea ușilor și ferestrelor (82 de școli), reparația capitală a acoperișului (78 de școli), reparația capitală a sistemelor de încălzire (61 de școli). • În anul de studii 2006-2007, elevii erau asiguraţi cu manuale, prin intermediul implementării schemei de închiriere a manualelor, iar elevii claselor primare au primit în dar abecedarul, atunci în anii 2012-2013 instituțiile de învățământ au fost dotate cu 2,748 de calculatoare cu acces nelimitat la internet și 411 de dispozitive multifuncționale. • Pentru prima dată în perioada anilor 2010-2012 au fost achiziționate 148 autobuze școlare noi pentru transportarea elevilor. • În anul 2013 au fost dezinstituționalizați cca 3500 copii și încadrați în 400 de instituții de învățământ secundar general. • La începutul anului 2013, existau 1418 instituţii preşcolare, sau cu circa 6,3% mai multe faţă de anul 2007. • În perioada anilor 2012-2013 au fost deschise 69 de instituții preșcolare. • A crescut de două ori suma alocată pentru reparația grădinițelor și instituțiilor preșcolare în comparația cu anul 2006. • A scăzut de trei ori numărul analfabeților față de anul 2008, fiind atinsă cota de 99,5% din totalul populației. POLITICI SOCIALE Protecția Copilului • În comparație cu perioada anului 2008, numărul asistenților parentali profesioniști a crescut de la 87 la 261, iar numărul copiilor ce beneficiază de aceste servicii s-a cvadruplat de la 103 la 392 în 2014. • A fost dublată îndemnizația pentru nașterea copiilor: o dacă în 2009 – 1,400 lei, atunci în 2014 – 3,100 lei (1 copil) o dacă în 2009 – 1,700 lei, atunci în 2014 – 3,400 lei (pentru fiecare copil următor). • A fost dezvoltat un nou serviciu social specializat de plasament temporar destinat copiilor aflați în situație de risc. La moment funcționează 3 case comunitare (Ialoveni, Soroca și Orhei) care prestează servicii pentru 30 de copii. Protecția persoanelor cu dizabilități • Dacă în anul 2008 alocaţiilor de îngrijire pentru persoanele cu dizabilităţi erau de doar 300 lei, atunci în 2013 în premieră pentru Moldova a fost creat serviciul specializat de asistență personală. Au fost angajați 1,340 de asistenți sociali care are oferă asistenţă, suport, îngrijire şi supraveghere. • În perioada 2010-2013 au fost create și dezvoltate 55 servicii sociale, printre cele mai importante: o echipa mobilă o asistent personal o serviciul respiro o consiliere psihologică o cadru didactic de sprijin

• Irigare. Din totalul subvențiilor către agricultori, cea mai mare cotă de stimulente investiționale a fost folosită pentru achiziționarea mijloacelor tehnice de mașini agricole și echipamente de irigații – 35% în mediu pentru perioada 2010-2013. • În ultimii trei ani investițiile rurale private directe, legate de subvenţii, au depăşit suma de 250 milioane euro şi peste 15 mii de locuri de muncă au fost create în mod direct şi indirect în zonele rurale. • În perioada 2009-2014, s-au contractat 40 proiecte, angajamentele totale fiind de 253 mln Euro, cu o valoare medie a proiectelor de 1,6 mln Euro. • Volumul producției agricole în anul 2013 a crescut cu 78% față de anul 2009. Susținerea sectorului vitivinicol • Pentru creșterea competitivității vinurilor moldovenești în sector au fost direcționate resurse substanțiale. Astfel, exporturile de vin pe noi piețe au fost în continua creștere. • 21 de proiecte investiționale de la 20 de companii au fost aprobate, dintre care 2 instituții educaționale și 1 instituție de cercetare (valoarea creditului este de la 64,825 de euro, până 5 milioane de euro). • Finanțările totale de 27,3 milioane de euro au atras investiții private suplimentare de 30,2 milioane de euro. ENERGETICĂ • Din cauza sub-finanțării sectorului energetic în perioada 2001-2009, aproximativ 70-75% din echipamentul din sectorul energetic a devenit uzat și ineficient. • În anul 2005, nivelul pierderilor în reţelele electrice de distribuţie a fost de peste 20%, dar ca urmare lucrările de reconstrucţie, reparaţie, montare a liniilor şi staţiilor electrice, transformatoarelor şi altor instalaţii şi echipamente electrice realizate în perioada 2013-2014, pierderile înregistrate de operatorii reţelelor de distribuţie au constituit mai puțin de 13%. • Un prim pas pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova este finalizarea conductei de transport de gaze în direcţia Iaşi-Ungheni. • În perioada 2010-2014 s-a mărit considerabil volumul investițiilor în sursele alternative de energie în baza biomasei, domeniu practic invizibil în perioada anterioară: o proiecte includ 85 şcoli, 49 grădiniţe de copii, 4 centre comunitare, 3 primării și 2 școli profesionale o 130 sisteme termice pe bază de biomasă o 500 sobe casnice energetic eficiente o 40 mii persoane beneficiari o 40 sate beneficiare • Începând cu anul 2009, în sectorul energetic au fost atrase investiții de peste 200 milioane EURO în reabilitarea rețelelor de transport electric, dezvoltarea surselor regenerabile de energie și în domeniul eficienței energetice. DEZVOLTARE ECONOMICĂ • Salariul mediu pe economie a crescut cu 71% față de anul 2008 și atinge 4,328 lei. • În sectorul bugetar creșterea înregistrată este și mai semnificativă: salariul a crescut cu 93% față de anul 2009 (de la 1,950 lei la 3,762 lei). • Recuperarea remarcabilă în anul 2013 a economiei Republici Moldova după recesiunea profundă din anul 2009 – o creștere cumulativă de circa 30 la sută. • Reducerea ponderii populației sub pragul sărăciei absolute a scăzut de la 29,3% în 2009 la 16,6% în 2012 (ţinta finală stabilită de Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului – 20,0%), iar cea a populaţiei sub pragul sărăciei extreme de la 2,1% la 0,6%. • În anul 2013 volumul exporturilor a înregistrat o creștere de peste 80%, comparativ cu anul 2009, cifrându-se la 2470,2 mil. dolari SUA. • Reducerea timpului necesar pentru lansarea afacerii de la 7 la 3 zile în anul 2014, iar procedurile necesare de la 6 la 2 zile ca urmare a facilitării și simplificării procedurilor de inițiere a unei afaceri și implementării ghişeului unic. • În anul 2014, Republica Moldova a crescut 16 poziții în clasamentul internaţional Doing Business. • Au fost instituite 8 parcuri industriale pe întreg teritoriul ţării cu un volum total de investiţii estimate la circa 256 mil. Euro şi peste 9400 locuri de muncă. • Tendinţele pozitive în domeniul valorificării şi dezvoltării potenţialului zonelor economice libere. Din momentul lansării activității celor 7 zone economice libere, volumul total al investițiilor a însumat 197,9 mil. dolari SUA și peste 6800 de locuri de muncă. • Pe parcursul anilor 2010-2013, în cadrul Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” au fost încheiate 400 contracte de finanțare nerambursabilă, suma totală a investițiilor, depășind 260 mil. lei. Pentru fiecare leu alocat din „PARE 1+1” au fost atrase 4 lei investiţii în economia naţională. Locuri de muncă. În cinci ani au fost create aproximativ 30.000 locuri de muncă. În 2010 după instaurarea Guvernării pro-europene, numărul populației ocupate era de 1,14 mln, pe cand deja în 2013 acesta constituie 1,17 mln. Este puțin, însă este un început. Proiectele internaționale și investițiile străine trebuie continuate, astfel încât fiecare om să aibă un loc de muncă. În opt ani, 2001-2009, Guvernarea comunistă, dimpotrivă, a distrus peste 315 mii locuri de muncă. Populația ocupată în 2001 – 1,49 mln oameni Populația ocupată în 2009 – 1,14 mln oameni Populatia ocupata dupa Statut profesional, Grupe de virsta, Nivel de instruire, Sexe, Medii si Ani, Total pe republica 2001 2009 2010 2013 1 499,0 1 184,4 1 143,4 1 172,8 • Au fost mobilizate mai multe scheme de finanțare pentru antreprenori. Aceștia acum au acces la finanțare pentru deschiderea și extinderea afacerilor, eficiență energetică, modernizare, export, etc. Acum antreprenorii care vor să investească și care au nevoie de susținere financiară de la stat, pot să aleagă din peste 40 de oportunități de finanțare, în dependență de tipul afacerii pe care o desfășoară. Pentru a permite tuturor antreprenorilor să aibă acces la informația dată și pentru a evita cazuri în care doar unii antreprenori, afiliați guvernării, au acces la acești bani, informația data a fost pusă simplu pe un singur portal Principalele investiții străine directe în Moldova în perioada 2009-2014: Automotive: Gebauer & Griller – Germania, anul 2013, 200 locuri de muncă in Balti Lear Corporation – SUA, anul 2010, 1400 locuri de muncă in Ungheni Leoni – Germania, anul, 2011, 800 locuri de muncă in Chisinau Tommytex - Italia, anul 2014, 105 angajați în Soroca. Planul de a angaja 1300 în doi ani. Textile: Euroyarns - Belgia, anul 2011, 60 locuri de muncă la Ungheni Produse alimentare Coca Cola – extinderea afacerii în 2011. Plus 200 locuri de muncă în Chișinău. ICT Samres – Suedia, anul 2010, 200 locuri de muncă în Chisinau Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor • În timpul 2011-2012, PNAET a reușit să creeze peste 100 de afaceri mici și peste 140 de locuri de muncă. Aproximativ 50 (36%) dintre locurile de muncă au fost ocupate de femei. În 2013, Guvernul a alocat 48 de milioane de lei pentru finanțarea a 260 de idei de afaceri. În total prin intermediul acestui program, 4100 de persoane au beneficiat de sprijin financiar și consultanță. • Din momentul lansării Programului național de Abilitare Economică a Tinerilor au fost finanțați 1287 de agenți economici, în sumă de 368,55 mil. lei, care include și porțiunea de grant în volum de 146,18 mil. lei Fondul de garantare a creditelor • În perioada 2012-2013, Fondul de Garantare a Creditelor a acordat garanții pentru 90 de întreprinderi micro și mici, în sumă de circa 46,8 mil. lei, care au contribuit la implementarea proiectelor investiționale în valoare cumulativă de 73 mil. lei PARE 1 + 1 • Din 2010, peste 400 de întreprinderi au fost lansate și finanțate prin „PARE 1+1”. Din totalul de 260 de milioane investite, partea de grant oferită de Guvern a fost de 77 milioane lei. SĂNĂTATEA

Iată o analiză care am elaborat-o și publicat-o la 1 septembrie 2014. Citiți cu atenție să vedeți diferențele și lucrurile, și cât de tare a degradat RM la ziua de azi. Repet, analiza din acest material este pentru perioada de până la 1 spetembrie 2014. Să nu încurcați nimic. Situația social - economică, analiza comparativă 2005-20014 • În anul 2005 Fondul Ecologic Naţional a finanţat proiecte în sumă numai de 13,74 mil.lei, pe când în 2014 au fost finanțate 248 de proiecte în valoare de 332 mil lei. o 315,726 cetățeni au fost conectați la apeducte o 50,000 cetățeni au fost conectați la sisteme de canalizare o 492,5 km rețea de apeduct construite o 87 km rețea de canalizare construite o 39 vehicule pentru colectarea deșeurilor procurate o 7 mini stații de tratare a apei instalate o 2 stații de pompare construite • Dacă în anul 2008 doar se discuta despre posibilitatea reabilitării sistemelor centralizate de irigare, atunci în 2014 deja avem rezultate concrete: o 11 sisteme centralizate de irigare reabilitate o 6000 de producători agricoli (beneficiari) o peste 15,500 de hectare de teren agricol au acces la apă pentru irigare o 11 asociații ale utilizatorilor de apă pentru irigare create o 29,000 de gospodării agricole o beneficiari peste 112 mii de persoane • Ponderea populaţiei cu acces la canalizare îmbunătăţită a crescut cu 16% în 2012 față de anul 2006 şi a depăşit ţinta intermediară de 50,3% din totalul populației. TRANSPORT ȘI INFRASTRUCTURA DRUMURILOR În doar cinci ani (2009-2014) s-au construit mai multe drumuri decât în toată perioada de după independență. • În perioada 2005-2006 au fost reconstruite capital numai 47,1 km de drum, dar în 2013-2014 peste 335 de km – de opt ori mai mult. • Dacă în 2009 din Fondul Rutier au fost reabilitate numai 300 km de drum, atunci în 2013 peste 1000 km de drum au fost reparate. • În perioada 2013-2014 din Fondul Rutier au fost alocate 2,591 mil. lei pentru întreținerea sustenabilă a drumurilor o creștere de 673% față de perioada 2005-2006. • În 2006 starea drumurilor naționale: o 7%-bună/satisfăcătoare o 93%-rea/foarte de rea În 2013 starea drumurilor naționale: o 79%-bună/satisfăcătoare o 21%-rea/foarte rea • În anul 2008, 70% din mijloacele destinate reparației drumurilor locale au fost direcționate către localitățile în care primarii erau reprezentații partidului de la guvernare, iar în 2014 pentru prima dată din Fondul Rutier au fost alocate 400 mil. lei pentru reabilitarea drumurilor locale în special cele pentru acces la entitățile cu destinație socială: grădinițe, școli și centre medicale (în total 682 de localități) din toate raioanele țării. • În perioada 2005-2009 mai puțin de 30% din lucrări se efectuau prin licitație competitivă, iar în 2013, 88% din lucrările de întreținere și reconstrucție achiziționate prin Fondul Rutier au fost contractate prin licitație competitivă. • În anul 2014 suprafața drumurilor bune s-a majorat cu 72% sau cu 7500 km față de anul 2006. Rezultatele sunt deja vizibile. Mai puține accidente mortale, numărul morților în accidente fiind în continua descreștere. Pierderile agenților economici în descreștere. Mărfurile ajung mai repede și cu mai puține cheltuieli. Mașinile se deteriorează mult mai rar. Acestea sunt economii pe care fiecare cetățean le resimte. Reducerea prețurilor pentru biletele la avion. Pentru a ajuta oamenii noștri să comunice mai des și mai ieftin cu familiile lor de peste hotare, Guvernul și-a pus drept una din direcțiile strategice semnarea cât mai rapidă a acordului de liberalizare a spațiului aerian cu Uniunea Europeană. • A fost diversificată oferta prin atragerea companiilor străine. Dacă în 2005, Air Moldova deținea o cotă de piața de 52%, atunci în 2012 cota a scăzut până la 40%. Astfel, competiția a contribuit la o scădere a prețurilor la bilete cu aproximativ 50%. Următoarele companii au deschis rute spre Chișinău ca urmare a liberalizării pieții serviciilor aeriene: o Lufthansa o Air Baltic o Wizz Air o Euro Lot o Fly Dubai o Ukraine International Airline o Aeroflot • prețurile la biletele de avion au scăzut treptat. Pe unele destinații, cum ar fi italia sau spania, reducerile sunt considerabile – până la 50% față de anul 2009. Prețurile la biletele de avion vor continua să scadă, astfel încât să ajungem la cele europene. În câțiva ani va fi posibil să cumpărăm bilete de 10-20 EURO cu decolare din Chișinău. • Au crescut numărul ofertelor și destinațiilor spre care oamenii pot lua o cursă directă din Chișinău. S-a dublat numărul companiilor aeriene care zboară din Chișinău. În 2009 erau 10, în 2014 – 20. Mai multă concurență înseamnă prețuri mai mici. • În 2008 prin Aeroportul Internațional Chișinău au trecut 847,000 pasageri, în 2014 acest număr s-a dublat. Spre deosebire de guvernarea comunistă, PLDM nu a ținut să apere interesele businessului și ale companiilor aeriene care făceau profituri mari pe seama oamenilor. Dimpotrivă, prioritatea a fost interesul oamenilor de rând, s-au depus toate eforturile pentru ca prețurile plătite de aceștia să fie cât mai mici iar calitatea serviciilor – cât mai înaltă. Transport feroviar • Pentru trenurile suburbane viteza medie de circulație era 28,2 km/h, iar în 2014-38 km/h. • În 2013 a fost construit segmentul de cale ferată cu ecartament european care leagă portul Giurgiulești cu orașul Galați. Acest lucru a extins posibilităţile de colaborare economică a Portului Internaţional Giurgiuleşti. • În anul 2013 a fost finalizată construcția segmentului cale ferată Cahul-Giurgiulești. • Se negociază un credit de 100 mil. dolari SUA de la BERD și BEI privind înnoirea parcului rulant și reabilitarea infrastructurii feroviare. • Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat circa 13,8 mil. tone de mărfuri în anul 2013 sau cu 50% mai mult faţă de volumul transportat în perioada similară a anului 2009 • În perioada 2010-2014 a fost modernizat și renovat parcul de troleibuze din municipiul Chișinău (102 troleibuze) și Bălți (23 troleibuze). • În anul 2013 a fost inaugurat Centrul de video-monitorizare a traficului rutier. În total au fost instalate 41 de camere de supraveghere la cele mai importante intersecții din Chișinău. Ca urmare în municipiul Chişinău: o s-a redus numărul accidentelor rutiere cu 9.4% o s-a redus numărul persoanelor decedate cu 6.1% o s-a redus numărul persoanelor traumatizate cu 16.7% AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ • In perioada 2009-2014, alocațiile pentru fondul de subvenționare a producătorilor agricoli s-au dublat. Dacă în 2009 alocațiile erau de 313,5 milioane lei, atunci în anul 2014, sunt aprobate deja 564,7 milioane lei (comparativ cu 2003 acestea au crescut de 19 ori, 30 mln lei în 2003 față de 564 mln lei în 2014). • În perioada 2010-2013 circa 15 mii de fermieri au lansat şi au dezvoltat afaceri în zonele rurale. • Peste 100 milioane euro au fost gestionați de către AIPA pentru finanțarea: o 17 mii hectare de vii şi livezi o construirea şi renovarea a 170 hectare de sere (480 gospodării de fermieri) o achiziționarea 4,7 mii de tractoare, combine, etc. o instalarea a 450 sisteme de irigare o renovarea 82 ferme de animale, importarea câteva mii de animale pentru reproducere o construcția şi reechiparea a 114 frigidere pentru depozitarea de fructe, legume și carne o instalarea a 23 fabrici de procesare a fructelor o 49 linii de procesare a cărnii, produselor lactate și a peştelui o 23 unităţi de procesare a cerealelor o 12 fabrici de extragere a uleiului o 7 unităţi de calibrare, sortare şi ambalare a fructelor şi legumelor. o 241 de unități de prelucrare a produselor alimentare, 200 de ferme de creștere a animalelor au fost construite / renovate, 14 unități de ambalare, 3 linii de sortare. o peste 3500 de utilaje agricole (tractoare, combine, etc) o 500 unităţi de echipamente agricole

Se încalcă Constituția și se șterg pe picioare cu ea după bunul plac? De fapt, nu mai știu dacă avem nevoie de Constituție, dacă avem un șef de stat care poate decide totul. Moldova reală îmbracă straiele unui regim pe care unii îl consideră chiar mai dur decât cel din Coreea de Nord. Conform acestui proiect de lege, dacă va fi adoptat în forma actuală, doamna Maia Sandu ar urma să decidă singură cine este terorist și cine nu. Am avertizat asupra acestui pericol nu doar o singură dată. Cu toate acestea, unele platforme civiste corupte și criminale și alte organizații semipolitice m-au catalogat drept „propagandist al Kremlinului”. Iată na, ați ajuns direct la intersecția previziunilor mele exact.https://ziar.md/sis-ar-putea-primi-competenta-de-a-dispune-eliminarea-continutului-online-cu-caracter-terorist/

Miercuri, mașinăria de stat rulează în gol la turații maxime doar pe hârtie. În timp ce prețurile la motorină lovesc direct în transportatori și agricultori, în birourile guvernamentale se definitivează planurile pentru concediile de vară, lăsând economia reală să se descurce cum poate.

Dacă tarifele la carburanți pot să crească cu aproape 20 de bani într-o singură mișcare de condei la mijlocul săptămânii, oare de ce subvențiile promise sectorului productiv rămân blocate luni de zile în comisii?

PULSUL BANULUI – Ediția Nr. 335   Data: miercuri, 8 iulie 2026 | Unde bate inima economiei. Zilnic.   Titlul zilei Lovitură la pompă în mijlocul săptămânii: În timp ce valutele BNM rămân inerte, motorina sparge din nou pragul de 25 de lei în urma noilor decizii ANRE   Versetul zilei „Domnul va porunci binecuvântării să fie cu tine în grânarele tale și în toate lucrările tale.” (Deuteronomul 28:8)   1) Moldova – Evenimente economico-financiare și sociale   Cursul valutar oficial BNM: a)      1 EUR = 20,0969 MDL b)      1 USD = 17,5780 MDL c)      1 RON = 3,8398 MDL d)      1 GBP = 23,5280 MDL e)      100 RUB = 23,0500 MDL f)       1 CHF = 21,7926 MDL   Carburanți: a)      Benzina COR 95 = 27,95 MDL/litru b)      Motorina = 25,18 MDL/litru c)      Gaz lichefiat (GPL) = 16,05 MDL/litru   2) Internațional – Dinamici Financiare   a)      Oil (Brent): 76,08 USD / baril b)      Oil (WTI): 72,24 USD / baril c)      Aur (Spot): 4.136,50 USD / uncie d)      Argint (Spot): 45,90 USD / uncie e)      Bitcoin: 61.900 USD f)       Gaz Natural (TTF): 46,0 € / MWh g)      Gaz Natural (Henry Hub): 3,10 USD / MMBtu   Indici bursieri: a)      Dow Jones Industrial Average: 52.925 pct. b)      S&P 500: 7.504 pct. c)      Nasdaq Composite: 25.819 pct. d)      DAX (Germania): 25.465 pct. e)      Nikkei 225 (Japonia): 67.754 pct.   3) Raport de la Circul Puterii Miercuri, mașinăria de stat rulează în gol la turații maxime doar pe hârtie. În timp ce prețurile la motorină lovesc direct în transportatori și agricultori, în birourile guvernamentale se definitivează planurile pentru concediile de vară, lăsând economia reală să se descurce cum poate.   4) Întrebarea zilei Dacă tarifele la carburanți pot să crească cu aproape 20 de bani într-o singură mișcare de condei la mijlocul săptămânii, oare de ce subvențiile promise sectorului productiv rămân blocate luni de zile în comisii?

10. Sistemul de asigurări și protecție socială: anularea solidarității   Atomizarea și privatizarea mascată: Întregul sistem de asigurări sociale a fost lăsat la cheremul pieței libere. Sub pretextul libertății de alegere, fondurile de solidaritate au fost fragmentate. Persoanele cu boli preexistente, gravidele sau muncitorii în vârstă au devenit „clienți cu risc ridicat” pentru companiile de asigurări, fiind fie refuzați, fie taxați cu sume astronomice pe care nu le pot acoperi. Lichidarea asistenței sociale: Statul s-a retras complet din rolul de arbitru social. Formele de ajutor pentru șomaj sau incapacitate de muncă au fost lăsate să se devalorizeze total în raport cu prețurile reale, transformând asigurarea socială într-o schemă goală de conținut, care lasă individul complet singur și vulnerabil în fața vicisitudinilor economice.   11. Comerțul exterior: modelul agro-extractiv colonial (Exporturi vs. Importuri)   Analiza balanței comerciale de sub regimul Milei demonstrează transformarea structurală a Argentinei dintr-o națiune cu aspirații industriale într-o simplă enclavă de extracție de resurse primare pentru stăpânii străini.   Exporturile: puzderia de bogății care nu lasă nimic în țară La prima vedere, cifrele exporturilor arată o creștere în sectoarele-cheie. Însă structura acestor exporturi reprezintă drama supremă a suveranității: 1)      Se exportă masiv litiu brut, cupru, gaz lichefiat din Vaca Muerta și boabe de soia nemăcinate. 2)      Prin regimul RIGI, marile corporații (americane, europene, chineze) extrag aceste resurse extrem de valoroase plătind redevențe ridicole către provinciile argentiniene. 3)      Cel mai grav aspect economic, de o gravitate istorică: valuta obținută din aceste exporturi uriașe nu intră în circuitul economic național. Companiile au dreptul legal de a păstra dolarii în conturi offshore, lăsând Argentina fără rezervele valutare de care are disperată nevoie pentru a-și plăti datoriile sau pentru a finanța dezvoltarea internă.   Importurile: distrugerea producției și dependența de tehnologie străină În contrapondere, dinamica importurilor reflectă deindustrializarea forțată a țării: 1)      Prăbușirea importurilor de bunuri de capital: Importurile de utilaje industriale, componente de înaltă tehnologie și materii prime pentru fabrici au scăzut dramatic, semn că industria națională este în stare de moarte clinică. 2)      Explozia importurilor de consum: În schimb, piața a fost deschisă pentru bunuri de consum finite. Argentina importă acum alimente procesate, haine și produse de uz casnic pe care înainte le producea singură.   12. Peisajul tragediei absolute   A.   Sub conducerea lui Javier Milei, Argentina a fost supusă unei terapii de șoc care a depășit orice limită a suportabilității umane. B.   Nu este vorba doar despre cifre reci dintr-un tabel fiscal; este vorba despre o realitate profund degradantă, în care clasa medie a fost desființată, bătrânii sunt lăsați fără medicamente, copiii cresc fără proteine de bază în alimentație, iar IMM-urile sunt lichidate în masă pentru a face loc importurilor străine. C.   Bogățiile imense ale țării – energia, mineralele strategice și pământurile agricole – au fost puse pe tavă capitalului speculativ transnațional prin legi coloniale de neatins timp de 30 de ani. D.   În timp ce președintele este aclamat în cercurile financiare globale ca un erou al pieței libere, în interiorul țării, poporul argentinian trăiește o tragedie economică și socială absolută, transformat din cetățeni ai unei republici suverane în simpli spectatori ai propriei devalizări.   Surse de inspirație și date de referință   1.    INDEC (Instituto Nacional de Estadística y Censos de la República Argentina) — Rapoartele oficiale: „Informes técnicos: Condiciones de vida (Pobreza e indigencia)” și „Mercado de trabajo: Tasas e indicadores socioeconómicos”. 2.    Observatorio de la Deuda Social Argentina - UCA (Universidad Católica Argentina) — Rapoartele periodice: „Barómetro de la Deuda Social Argentina: Deuda Social y Vulnerabilidad”. 3.    CEDLAS (Centro de Estudios Distributivos, Laborales y Sociales - Universidad Nacional de La Plata) — Baze de date și studii: „Pobreza, Desigualdad y Mercado Laboral en América Latina”. 4.    FMI (Fondul Monetar Internațional / International Monetary Fund) — Documente oficiale: „IMF Country Reports: Argentina - Staff Review Under the Extended Fund Facility”. 5.    CEPAL (Comisia Economică pentru America Latină și Caraibe a ONU / ECLAC) — Rapoarte anuale: „Balance Preliminar de las Economías de América Latina y el Caribe” (Edițiile 2024, 2025 și proiecțiile 2026). 6.    Banca Mondială (The World Bank - Argentina Data & Reports) — Rapoarte macroeconomice: „Argentina Economic Monitor” și „World Bank Open Data: Poverty headcount ratio at national poverty lines”. 7.    Boletín Oficial de la República Argentina (Guvernul Argentinei) — Acte legislative: „Decreto de Necesidad y Urgencia N° 70/2023 (DNU)” și textul integral al legii „Régimen de Incentivo para Grandes Inversiones (RIGI)”. 8.    UNICEF Argentina (Fondul Națiunilor Unite pentru Copii) — Rapoarte sectoriale: „Impacto de la situación económica en las infancias y adolescencias de Argentina”. 9.    PAMI (Programa de Atención Médica Integral) & Sindicatul Farmaciștilor din Argentina — Rapoarte interne și audit: „Evolución del acceso a medicamentos esenciales en adultos mayores”. 10. CONICET (Consejo Nacional de Investigaciones Científicas y Técnicas) & UBA (Universidad de Buenos Aires) — Declarații de presă și rapoarte de buget: „Análisis del impacto presupuestario sobre la ciencia y la educación superior pública en Argentina”. 11. CIPPEC (Centro de Implementación de Políticas Públicas para la Equidad y el Crecimiento) — Studii și analize de impact: „Monitoreo de la situación social y fiscal en la Argentina”. 12. OMS / OPS (Organizația Mondială a Sănătății / Organizația Panamericană a Sănătății) — Rapoarte de țară: „Alerta epidemiológica y situación del sistema de salud en el Cono Sur”. 13. The Financial Times & Reuters (Secțiunile de Economie și Piețe Emergente) — Anchete și analize macroeconomice: „Argentina’s Shock Therapy: The Gap Between Fiscal Surplus and Social Collapse” (2024–2026).

1.    Companiile străine primesc scutiri masive de taxe pe profit și taxe vamale zero pentru importul de utilaje. 2.    Cel mai grav: după câțiva ani, companiile sunt exonerate de obligația de a repatria valuta obținută din exporturi în banca centrală a Argentinei. Resursele țării sunt extrase fără a lăsa rezerve valutare în economie. 3.    Se oferă stabilitate juridică timp de 30 de ani, ceea ce înseamnă că guvernele viitoare nu vor putea modifica aceste privilegii fără a risca procese devastatoare la curțile de arbitraj internaționale (ICSID).   Dependența de tutelajul extern: salvarea de 20 de miliarde de dolari Trădarea suveranității monetare a fost vizibilă în momentele de criză valutară din a doua jumătate a anului 2025. În urma eșecului repetat de a acumula rezerve proprii și a pierderii alegerilor provinciale din Buenos Aires în septembrie 2025, piețele au intrat în panică, iar peso-ul a fost la un pas de colaps. Salvarea regimului Milei a venit direct de la Washington: Trezoreria SUA a oferit o facilitate de swap de urgență de 20 de miliarde de dolari, în timp ce s-a intervenit direct pe piața valutară din Buenos Aires cu miliarde de dolari pentru a menține artificial cursul valutar înaintea alegerilor legislative parțiale din octombrie 2025. Acest ajutor masiv a transformat guvernul Milei într-un debitor politic total față de interesele geopolitice americane, reflectat prin alinierea automată a Argentinei la deciziile de politică externă ale SUA și ruperea legăturilor tradiționale strategice cu partenerii din BRICS (inclusiv refuzul oficial de aderare) sau limitarea relațiilor comerciale de stat cu China.   5.    Tabel comparativ: iluzia financiară vs. realitatea umană (Date 2025 - 2026)   Indicator macroeconomic (Triumful pieței) Valoare / Stare (2025-2026) Indicator de impact social (Tragedia populației) Valoare / Stare (2025-2026) Balanța fiscală Primul surplus financiar după 14 ani (1.3% din PIB estimat) Consumul casnic / Vânzările retail Prăbușire severă; contracție structurală pe piața internă. Inflație lunară Redusă la niveluri de sub 3% pe lună (față de 25% în dec. 2023) Puterea de cumpărare reală Salariile și pensiile au pierdut peste 30-40% din valoarea reală corectată. Control valutar (Cepo) Ridicat aproape integral în aprilie 2025; unificarea piețelor Îndatorarea familiilor Creștere masivă a creditelor pentru subzistență (alimente/utilități). Risc de țară (Sovereign spreads) Scădere semnificativă; revenire la obligațiuni externe Oameni fără adăpost (Buenos Aires) Creștere catastrofală de +57% conform datelor municipale. Investiții străine (RIGI) Fluxuri orientate exclusiv pe minerit și energie Industria și construcțiile naționale Subutilizare cronică a capacităților; blocaj total al infrastructurii.   6.    Mediul de afaceri autohton: genocidul industrial al IMM-urilor   În timp ce marile corporații transnaționale și conglomerate extractive sărbătoresc facilitățile regimului RIGI, capitalul privat argentinian și rețeaua de întreprinderi mici și mijlocii (IMM) – care asigurau peste 70% din locurile de muncă din țară – trec printr-un adevărat masacru economic. Asfixierea prin costuri și lipsa cererii: IMM-urile au fost prinse într-o menghină ucigătoare. Pe de o parte, eliminarea totală a subvențiilor la energie și gaze a dus la explozia facturilor la utilități cu rate de 300% până la 500%. Pe de altă parte, prăbușirea puterii de cumpărare a populației a redus vânzările pe piața internă cu procente cuprins între 35% și 50% în termeni reali. Lichidarea în masă: Fără acces la credite (deoarece ratele dobânzilor au fost lăsate la niveluri prohibitive pentru companiile mici) și fără o piață de desfacere, mii de fabrici de textile, ateliere de încălțăminte, tipografii și mici afaceri de familie s-au închis definitiv. Deschiderea sălbatică a importurilor: Guvernul a eliminat barierele vamale de protecție, inundând piața cu produse străine ieftine, în special din Asia. IMM-urile argentiniene, decapitalizate și sufocate de costurile interne cu energia, au fost lăsate să moară în numele unei „libere concurențe” complet asimetrice.   7.    Îndatorarea națională: captivitatea eternă și cedarea suveranității   Strategia lui Javier Milei de a atinge „deficitul zero” ascunde o capcană financiară catastrofală: transformarea datoriei publice interne și externe într-un instrument de șantaj geopolitic și control total din partea creditorilor externi. Dependența absolută de Washington și FMI: Pentru a evita colapsul valutar și a menține artificial o iluzie de stabilitate a cursului (mai ales în momentele critice din a doua jumătate a anului 2025), regimul s-a predat necondiționat Fondului Monetar Internațional și Trezoreriei SUA, acceptând linii de credit și swap-uri de urgență (cum a fost pachetul de 20 de miliarde de dolari). Amanetarea resurselor viitoare: Această îndatorare nu a fost folosită pentru a construi infrastructură, spitale sau școli, ci exclusiv pentru finanțarea speculei financiare (carry trade) și pentru a permite marilor fonduri de investiții străine să-și repatrieze profiturile în dolari. Practic, generațiile viitoare de argentinieni au fost amanetate pentru a proteja bilanțurile băncilor din New York și Londra. Argentina a devenit o colonie financiară care își plătește tributul prin cedarea directă a bogățiilor sale naturale.   8.    Sănătatea publică: condamnarea la moarte a celor săraci și a bătrânilor   Sistemul de sănătate din Argentina, odinioară un model de mândrie în America Latină prin rețeaua sa publică și privată universală, a fost adus în stare de colaps clinic, devenind un spațiu al selecției biologice crude. Liber la speculă în sănătatea privată (prepagas): Prin faimosul decret de urgență DNU 70/2023, Milei a eliminat controlul statului asupra prețurilor abonamentelor la asigurările private de sănătate. Rezultatul? Companiile de asigurări medicale au crescut tarifele cu peste 150% - 200% în doar câteva luni. Milioane de oameni din clasa medie nu au mai putut plăti și au fost aruncați în afara sistemului, supraaglomerând sistemul public deja devalizat. Distrugerea programelor pentru bolnavii cronici: Ministerul Capitalului Uman a blocat achizițiile și distribuția de medicamente oncologice și pentru boli rare destinate pacienților fără resurse. Spitalele oncologice au rămas fără citostatice, pacienții cu cancer fiind lăsați, la propriu, să moară acasă în suferințe groaznice din lipsă de bugete. Tragedia pensiilor și a medicamentelor (PAMI): Sistemul de asigurări de sănătate pentru pensionari (PAMI) a suferit tăieri bugetare masive. Medicamentele care înainte erau acoperite 100% pentru bunici au fost scoase de pe lista de gratuități sau reduse drastic. Într-o realitate profund degradantă, bătrânii Argentinei au ajuns în situația tragică de a alege zilnic între a cumpăra mâncare sau a-și cumpăra pastilele de inimă.   9.    Educația și cercetarea: extincția viitorului și exodul creierelor   Atacul ideologic al lui Milei împotriva statului a lovit cu o furie oarbă în sistemul de învățământ public și în comunitatea științifică, considerându-le pe ambele „cuiburi de îndoctrinare socialistă”. Asfixierea universităților publice: Guvernul a înghețat bugetele universităților naționale (inclusiv celebra Universitate din Buenos Aires — UBA) la nivelul începutului anului 2023, ignorând inflația uriașă acumulată. În 2024 și 2025, universitățile au funcționat la limita supraviețuirii: s-a stins lumina pe holuri pentru a economisi curent, s-au anulat cursuri de seară din motive de securitate, iar profesorii universitari de elită au ajuns să câștige salarii sub pragul sărăciei. Dezmembrarea cercetării științifice (CONICET): Cel mai prestigios institut de cercetare din America Latină a fost decapitat financiar. Bursele de cercetare au fost suspendate, proiectele tehnologice și medicale strategice au fost înghețate. Această politică deliberată a declanșat cel mai mare exod al creierelor (brain drain) din ultimele decenii, mii de oameni de știință, ingineri și medici tineri părăsind definitiv țara pentru a lucra în Europa sau SUA. Viitorul tehnologic și intelectual al Argentinei a fost pur și simplu radiat.

REȚETA APOCALIPSEI ECONOMICE: Experimentul sinistru din Argentina și pericolul de moarte pentru Republica Moldova. De ce nu trebuie implementat aici? Analiză.   Dragi cetățeni, treziți-vă! În primul rând, aveți obligația morală de a citi de urgență acest material, până la sfârșit. În al doilea rând, vă cer să îl distribuiți masiv, ca pe un semnal de alarmă de ultim ceas!   De ce? Pentru că asistăm la un risc de iresponsabilitate înfiorătoare. Zilele trecute, un oarecare om de afaceri din Republica Moldova, pretendent la funcția de prim-ministru, a vociferat o anumit plan de a include în așa-numita sa „ideea de guvernare” intenția sinistră de a implementa în țara noastră „strategia de șoc a lui Javier Milei, conducătorul Argentinei”.   Ce este asta? Oameni buni, ca să înțelegeți proporțiile apocaliptice, dramatice și absolut tragice ale degradării umane și economice în care a fost aruncată Argentina în ultimii trei ani (2023–2026), am realizat această analiză profundă. Nu sunt simple opinii, ci cifre reale, crude, o radiografie a sectoarelor vitale lăsate în sângerare, bazată pe date oficiale și pe rapoartele cutremurătoare ale instituțiilor internaționale.   Dragi cetățeni, priviți cu ochii voștri în ce IAD a fost împins poporul argentinian de experimentele unor fanatici ai pieței libere! Aceste strategii de exterminare socială se vor implementate acum și peste noi, în Republica Moldova, o țară aflată deja pe buza prăpastiei, îngenuncheată de un faliment sistemic și de un eșec social, politic și economic care ne amenință însăși supraviețuirea ca stat și ca popor.   Citiți și înțelegeți ce ne așteaptă dacă nu reacționăm sau dacă așa strategii riscă să fie implementate!   Vă prezint o radiografiere macroeconomică și socială a Argentinei sub regimul Javier Milei (Decembrie 2023 – Iulie 2026)   1.    Cadrul temporal și conceptual al „terapiei de șoc”   Preluarea mandatului prezidențial de către Javier Milei în decembrie 2023 a marcat declanșarea unui experiment economic radical, unic în istoria modernă prin brutalitatea și asumpția sa ideologică: aplicarea ultra-liberalismului de șoc (anarho-capitalism aplicat prin pârghiile statului). Instrumentul central, autointitulat „el motosierra” (drujba), a vizat demantelarea completă a structurilor de protecție socială, subvenționare și reglementare construite în decenii de peronism. Analiza cuprinde perioada cuprinsă între decembrie 2023 și iulie 2026, un interval în care indicatorii financiari de suprafață (aplaudați de piețele internaționale) s-au separat complet de realitatea biologică și socială a populației. Din punct de vedere structural, modelul s-a bazat pe transferul masiv de avuție dinspre clasa salarială și sectorul public către capitalul speculativ internațional și marile conglomerate extractive (hidrocarburi și minerit).   2.    Prăbușirea socială și fractura indicatorilor de sărăcie   Discrepanța dintre datele triumfaliste ale guvernului și viața de zi cu zi a cetățenilor reprezintă axa centrală a tragediei sociale argentiniene. Evoluția ratei sărăciei în Argentina (2023 - 2026) Decembrie 2023 (Preluare mandat):    ~41.5% Mijlocul anului 2024 (Vârf de șoc):   52.9% Iulie 2026 (Nivelul structural):     ~31.6% - 35%* Notă: Scăderea oficială raportată de INDEC în 2025-2026 este intens contestată de institutele independente (precum Cedlas și Observatorul UCA), deoarece calculul este distorsionat de ajustările coșului de consum și de indexarea pur monetară, ascunzând o explozie a indigenței (sărăciei extreme) și a numărului de persoane fără adăpost.   Mecanismul pauperizării masive Deși aparatul de propagandă al Casei Rosada a celebrat o reducere a indicelui statistic al sărăciei spre sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026 (ajungând conform datelor oficiale INDEC în jur de 31.6%), realitatea din teren arată o fragmentare socială fără precedent. Această scădere scriptică a fost obținută prin manipularea pragurilor veniturilor și concentrarea ajutoarelor monetare stricte către baze extrem de înguste, în timp ce nucleul dur al societății a fost decimat. În Buenos Aires — capitala și cel mai bogat oraș al țării — numărul persoanelor fără adăpost (homeless) a înregistrat o creștere catastrofală de 57% în perioada mandatului său. Familiile din clasa medie au fost declasate structural, ajungând să se îndatoreze masiv prin credite de consum sau carduri de credit pur și simplu pentru a acoperi cheltuielile zilnice de subzistență și facturile la utilități. 3. Securitatea alimentară: foametea tăcută și distrugerea rețelei de subzistență Domeniul alimentar reprezintă capitolul cel mai tragic al guvernării Milei, transformând o țară care este istoric un „grânar al lumii” într-un spațiu al malnutriției sistemice.   Tăierea fondurilor pentru cantinele sociale Una dintre primele măsuri ale Ministerului Capitalului Uman (instituția care a absorbit fostele ministere ale muncii și dezvoltării sociale) a fost suspendarea livrărilor de alimente și a finanțării pentru cele peste 40.000 de cantine comunitare (comedores) administrate de mișcările sociale. Aceste cantine reprezentau ultima plasă de siguranță pentru milioane de copii și bătrâni din cartierele sărace (villas).   Dinamica prețurilor și accesul la alimente Deși inflația brută a fost presată în jos prin distrugerea deliberată a consumului (ajungând la o proiecție de sub 35% pentru anul 2026, de la un vârf de 289% în format anualizat), prețurile alimentelor de bază au rămas la niveluri prohibitive pentru cei cu venituri înghețate sau informale.   Fenomenul „foametei tăcute”: Organizațiile internaționale pentru drepturile copiilor au raportat că în 2025 și 2026, porțiile zilnice de mâncare în gospodăriile vulnerabile s-au redus calitativ și cantitativ. Proteinele (carnea de vită, istoric un element de bază accesibil în Argentina, și lactatele) au fost eliminate complet din dieta familiilor sărace, fiind înlocuite cu carbohidrați ieftini (făină, orez), generând o criză de malnutriție cronică infantilă ale cărei efecte cognitive sunt ireversibile.   3.    Distrugerea pieței muncii și precarizarea structurală   Sub pretextul flexibilizării și al dereglementării pieței muncii, guvernul Milei a demarat un atac sistemic asupra drepturilor salariale și a stabilității locurilor de muncă.   Rata șomajului și contracția sectoarelor cheie Rata oficială a șomajului raportată de INDEC a crescut la 7.5% spre sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026, urcând cu aproximativ două puncte procentuale față de începutul administrației. Totuși, această cifră maschează o realitate mult mai sumbră: Sectoarele cu utilizare intensivă a forței de muncă — construcțiile, industria extractivă manufacturieră mică și comerțul — au intrat într-o recesiune profundă sau stagnare structurală din cauza eliminării complete a lucrărilor publice (obra pública) decretate de Milei. Sectorul public a suferit epurări masive, zeci de mii de angajați din ministere, institute de cercetare (cum ar fi CONICET) și servicii sociale fiind concediați fără compensații corecte.   Explozia muncii informale Locurile de muncă formale, cu beneficii și protecție sindicală, s-au contractat sever. În locul lor, s-a produs o multiplicare explozivă a subocupării și a muncii ultra-precare: curieri pe aplicații, vânzători ambulanți și colectatori de materiale reciclabile (cartoneros). Oamenii nu mai au statutul de lucrători, ci de supraviețuitori economici.   4.    Devalizarea statului și deservirea intereselor străine   Acuzația cea mai gravă adusă de analiștii economici independenți la adresa lui Javier Milei este transformarea Argentinei într-o economie de tip colonial, subordonată total capitalului transnațional și organismelor financiare vestice (FMI și Trezoreria SUA).   Regimul RIGI (Régimen de Incentivo para Grandes Inversiones) Piesa centrală a legislației promovate de Milei este regimul RIGI, un sistem de stimulente fiscale și juridice pentru mega-investiții (peste 200 de milioane de dolari) axat exclusiv pe exploatarea resurselor naturale: litiu, cupru, gaz de șist (Vaca Muerta) și agricultură de mare scară. Prin acest mecanism:

REȚETA APOCALIPSEI ECONOMICE: Experimentul sinistru din Argentina și pericolul de moarte pentru Republica Moldova. De ce nu trebuie implementat aici? Analiză.   Dragi cetățeni, treziți-vă! În primul rând, aveți obligația morală de a citi de urgență acest material, până la sfârșit. În al doilea rând, vă cer să îl distribuiți masiv, ca pe un semnal de alarmă de ultim ceas!   De ce? Pentru că asistăm la un risc de iresponsabilitate înfiorătoare. Zilele trecute, un oarecare om de afaceri din Republica Moldova, pretendent la funcția de prim-ministru, a vociferat o anumit plan de a include în așa-numita sa „ideea de guvernare” intenția sinistră de a implementa în țara noastră „strategia de șoc a lui Javier Milei, conducătorul Argentinei”.   Ce este asta? Oameni buni, ca să înțelegeți proporțiile apocaliptice, dramatice și absolut tragice ale degradării umane și economice în care a fost aruncată Argentina în ultimii trei ani (2023–2026), am realizat această analiză profundă. Nu sunt simple opinii, ci cifre reale, crude, o radiografie a sectoarelor vitale lăsate în sângerare, bazată pe date oficiale și pe rapoartele cutremurătoare ale instituțiilor internaționale.   Dragi cetățeni, priviți cu ochii voștri în ce IAD a fost împins poporul argentinian de experimentele unor fanatici ai pieței libere! Aceste strategii de exterminare socială se vor implementate acum și peste noi, în Republica Moldova, o țară aflată deja pe buza prăpastiei, îngenuncheată de un faliment sistemic și de un eșec social, politic și economic care ne amenință însăși supraviețuirea ca stat și ca popor.   Citiți și înțelegeți ce ne așteaptă dacă nu reacționăm sau dacă așa strategii riscă să fie implementate!   Vă prezint o radiografiere macroeconomică și socială a Argentinei sub regimul Javier Milei (Decembrie 2023 – Iulie 2026)   1.    Cadrul temporal și conceptual al „terapiei de șoc”   Preluarea mandatului prezidențial de către Javier Milei în decembrie 2023 a marcat declanșarea unui experiment economic radical, unic în istoria modernă prin brutalitatea și asumpția sa ideologică: aplicarea ultra-liberalismului de șoc (anarho-capitalism aplicat prin pârghiile statului). Instrumentul central, autointitulat „el motosierra” (drujba), a vizat demantelarea completă a structurilor de protecție socială, subvenționare și reglementare construite în decenii de peronism. Analiza cuprinde perioada cuprinsă între decembrie 2023 și iulie 2026, un interval în care indicatorii financiari de suprafață (aplaudați de piețele internaționale) s-au separat complet de realitatea biologică și socială a populației. Din punct de vedere structural, modelul s-a bazat pe transferul masiv de avuție dinspre clasa salarială și sectorul public către capitalul speculativ internațional și marile conglomerate extractive (hidrocarburi și minerit).   2.    Prăbușirea socială și fractura indicatorilor de sărăcie   Discrepanța dintre datele triumfaliste ale guvernului și viața de zi cu zi a cetățenilor reprezintă axa centrală a tragediei sociale argentiniene. Evoluția ratei sărăciei în Argentina (2023 - 2026) Decembrie 2023 (Preluare mandat):    ~41.5% Mijlocul anului 2024 (Vârf de șoc):   52.9% Iulie 2026 (Nivelul structural):     ~31.6% - 35%* Notă: Scăderea oficială raportată de INDEC în 2025-2026 este intens contestată de institutele independente (precum Cedlas și Observatorul UCA), deoarece calculul este distorsionat de ajustările coșului de consum și de indexarea pur monetară, ascunzând o explozie a indigenței (sărăciei extreme) și a numărului de persoane fără adăpost.   Mecanismul pauperizării masive Deși aparatul de propagandă al Casei Rosada a celebrat o reducere a indicelui statistic al sărăciei spre sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026 (ajungând conform datelor oficiale INDEC în jur de 31.6%), realitatea din teren arată o fragmentare socială fără precedent. Această scădere scriptică a fost obținută prin manipularea pragurilor veniturilor și concentrarea ajutoarelor monetare stricte către baze extrem de înguste, în timp ce nucleul dur al societății a fost decimat. În Buenos Aire

PULSUL BANULUI – Ediția Nr. 334 Data: marți, 7 iulie 2026 | Unde bate inima economiei. Zilnic.   Titlul zilei Echilibru la Chișinău: Dolarul se aliniază cotațiilor BNM, iar prețurile la pompă îngheață pe plafoanele stabilite   Versetul zilei „Domnul este tăria mea și scutul meu; în El mi s-a încrezut inima și am fost ajutat.” (Psalmul 28:7)   1) Moldova – Evenimente economico-financiare și sociale Cursul valutar oficial BNM:   a)      1 EUR = 20,1215 MDL b)      1 USD = 17,6195 MDL c)      1 RON = 3,8469 MDL d)      1 GBP = 23,5045 MDL e)      100 RUB = 22,2690 MDL f)       1 CHF = 21,8712 MDL   Carburanți: a)      Benzina COR 95 = 27,81 MDL/litru b)      Motorina = 24,92 MDL/litru c)      Gaz lichefiat (GPL) = ~16,05 MDL/litru   2) Internațional – Dinamici Financiare   a)      Oil (Brent): ~ 71,95 USD / baril b)      Oil (WTI): ~ 68,30 USD / baril c)      Aur (Spot): ~ 4.178,20 USD / uncie d)      Argint (Spot): ~ 68,95 USD / uncie e)      Bitcoin: ~ 62.850 USD f)       Gaz Natural (TTF): ~ 33,15 € / MWh g)      Gaz Natural (Henry Hub): ~ 3,10 USD / MMBtu   Indici bursieri: a)      Dow Jones Industrial Average: ~ 41.280 pct. b)      S&P 500: ~ 7.530 pct. c)      Nasdaq Composite: ~ 26.375 pct. d)      DAX (Germania): ~ 24.320 pct. e)      Nikkei 225 (Japonia): ~ 38.710 pct.   3) Raport de la Circul Puterii Marți, birocrații mimează activitatea prin ședințe lungi despre strategii sterile. Regia are un singur scop: amânarea deciziilor urgente și ignorarea blocajelor reale cu care se confruntă exportatorii.   4) Întrebarea zilei De ce scumpirea carburanților cu 30 de bani se face instantaneu, iar reducerea lor în perioade de stagnare internațională se calculează cu țârâita, doar câte un singur ban?