RISE Moldova

„Tatăl meu, credeți că nu a văzut un euro sau un dolar la viața lui? El are doi copii, pe mine și fratele, credeți că el nu și-a permis să ne ia un apartament?” 📑 Declarațiile de avere depuse ani la rândul de Elena Gudumac, acuzată acum de îmbogățire ilicită, nu sugerau nimic fastuos - o casă în orașul Glodeni și una într-un sat din raionul cu același nume, câteva terenuri, un automobil și mai multe microbuze. Ulterior, un garaj și un apartament de 36 de metri pătrați în Chișinău. 🔍 Doar că atenția oamenilor legii a fost atrasă de cu totul alte achiziții. Citiți în ancheta „Apartamentul din dosarul îmbogățirii ilicite a fostei deputate Elena Gudumac”

Un BMW320i de 180 de cai putere și un apartament de 111 mp, într-o nouă anchetă, mâine, pe www.rise.md

Sancționată de SUA, filiala din Chişinău a Rossiya Segodnya continuă să activeze în Republica Moldova La o lună şi jumătate de când Republica Moldova s-a aliniat pe deplin la sancţiunile internaționale instituite de SUA în privinţa holdingului media Rossiya Segodnya (Russia Today) ce include şi reţeaua #Sputnik, considerat unul dintre elementele de bază ale războiului hibrid contra ţării noastre, autorităţile nici măcar nu au blocat conturile bancare ale filialei de la Chişinău. 🔻Pe 19 decembrie 2024, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a decis să blocheze doar o tranzacţie cu fondurile deţinute la Fincombank de Sucursala Chișinău a Rossiya Segodnya, holdingul media rusesc condus de unii dintre cei mai aprigi propagandiști ai Kremlinului, Dmitry Kiselev și Margarita Simonyan. Citiți mai multe în ancheta „De ce Fiscul nu a blocat conturile Rossiya Segodnya”

Sancționată de SUA, filiala din Chişinău a Rossiya Segodnya continuă să activeze în Republica Moldova La o lună şi jumătate de când Republica Moldova s-a aliniat pe deplin la sancţiunile internaționale instituite de SUA în privinţa holdingului media Rossiya Segodnya (#RussiaToday) ce include şi reţeaua #Sputnik, considerat unul dintre elementele de bază ale războiului hibrid contra ţării noastre, autorităţile nici măcar nu au blocat conturile bancare ale filialei de la Chişinău. 🔻Pe 19 decembrie 2024, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a decis să blocheze doar o tranzacţie cu fondurile deţinute la #Fincombank de Sucursala Chișinău a #RossiyaSegodnya, holdingul media rusesc condus de unii dintre cei mai aprigi propagandiști ai Kremlinului, Dmitry Kiselev și Margarita Simonyan. Citiți mai multe în ancheta „De ce Fiscul nu a blocat conturile Rossiya Segodnya”

Oligarhul fugar Ilan Şor, implicat într-o schemă de eludarea sancţiunilor americane de către banca Promsvyazbank din Rusia şi Keremet Bank din Kârgâzstan. Statele Unite a inclus în lista entităţilor aflate sub regimul sancţiunilor şi #Keremet Bank cu sediul în Republica Kârgâză, pentru legăturile cu Promsvyazbank, aflată sub sancţiunile americane din februarie 2022. Mai exact, Keremet Bank este suspectată că ar fi pus la cale cu #Promsvyazbank o schemă de eludare a sancțiunilor în care banca din Kârgâzstan trebuia să faciliteze transferuri transfrontaliere de bani în numele PSB. 🔻În discuțiile privind rolul Keremet Bank în schema de eludare a sancțiunilor a fost implicat și oligarhul ruso-moldovean desemnat de SUA Ilan Shor, precizează Departamentul de Stat. În 2024, Ministerul de Finanțe din #Kârgâzstan a vândut pachetul de control al Keremet Bank unei firme afiliate unui oligarh rus cu legături cu guvernul rus. Achiziția Keremet Bank a avut ca scop crearea unui centru de eludare a sancțiunilor pentru ca Rusia să plătească importurile și să primească plăți pentru exporturi, susţin autorităţile americane. 🔻RISE Moldova a scris anterior că Ilan Șor a înființat în septembrie 2024, în parteneriat cu Promsvyazbank, câteva companii rusești, pentru a ocoli sancțiunile internaționale impuse Federației Ruse după ce a invadat pe scară largă Ucraina în februarie 2022.

RISE Moldova a identificat alți trei moldoveni care au fost înrolați direct din închisorile din Rusia de organizația Wagner și trimiși la război în Ucraina. Doar două familii din Moldova au fost anunțate despre moartea lor. Mama de 84 de ani al celui de-al treilea își căuta fiul fără să știe dacă mai este în viață. Citiți investigația aici: https://tinyurl.com/5f5ux8th

În grafic vedeți cum a evoluat „Achiziționarea serviciilor de extindere a pădurii și a produselor de pepinieră, in perioada 2016-2024”.

În ultimii opt ani, Agenția „Moldsilva” a cheltuit peste 82 de milioane de lei pentru servicii de extindere a pădurii și achiziționarea puieților. Cel puțin asta relevă datele Agenției Achiziții Publice. În același timp, cele mai recente date oficiale arată că suprafața pădurilor din Moldova a scăzut la nivelul anului 2014. 🔻 2016. Moldsilva încheie cu instituțiile din subordine 20 de contracte pentru servicii de extindere a pădurii. Sumă totală a contractelor - peste 27 de milioane de lei. 17 contracte au fost atribuite în aceeași zi - 4 martie.  „Practic, într-o singură zi, Moldsilva a dispus cum vor fi cheltuite circa 24 de milioane de lei din bugetul public”, constată la scurt timp Curtea de Conturi. Remarca vine în contextul în care Curtea de Conturi tocmai publicase un raport de audit privind activitatea Moldsilva și în care, printre neregulile constatate, se regăsea și „irosirea mijloacelor bugetului de stat alocate pentru lucrări de împădurire”.  🔻 2017-2021. Moldsilva nu organizează nicio licitație de contractare a serviciilor de extindere a pădurii. Motivul - „Agenției nu i-au fost atribuite surse financiare (din bugetul de stat, Fondul Ecologic Naționale, altele) pentru lucrările de împădurire pe terenurile altor deținători, respectiv nu au fost încheiate contracte”, ne anunță Moldsilva într-un răspuns oficial. În paralel, „lucrările de regenerare/împădurire/reabilitare a pădurii [...] pe terenurile fondului forestier aflat în gestiunea Moldsilva” au fost „executate de către întreprinderile silvice de stat [...] din contul mijloacelor financiare obținute de către întreprinderile silvice de stat, [...] nefiind necesare încheierea contractelor publice”, menționează instituția.  🔻2022. După o pauză de 6 ani, Moldsilva reia procesul de achiziționare a serviciilor de extindere a pădurii și încheie 21 de contracte, pentru care atribuie peste 5 milioane de lei. 🔻2023. Numărul contractelor de achiziționare a serviciilor de extindere a pădurii crește la 33, la fel ca și suma. În total - peste 36 de milioane de lei. 🔻2024. În baza de date a Agenției Achiziții Publice nu apare niciun contract încheiat de Moldsilva pentru servicii de extindere a pădurii.  Tot în 2024, Guvernul aprobă „Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor pentru perioada 2023-2032”. Costul programului se ridică la peste 15 miliarde de lei, dintre care peste 80% autoritățile speră să-i obțină din „surse internaționale”.  🌳 În acest sens, autoritățile au și semnat recent cu Banca Europeană de Investiții un contract de  împrumut a 200 de milioane de euro (circa 3,8 miliarde de lei - n.r.). Banii, planificați „pentru extinderea pădurilor și reabilitarea fâșiilor forestiere degradate”, ar urma să fie rambursați timp de 30 de ani. Scopul major al „Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor” este să crească gradul de împădurire a Republicii Moldova de la „circa 11%” la „cel puțin 15%”. Deși programul este nou, procentul care se dorește a fi atins rulează de peste două decenii. Încă în 2001, autoritățile au adoptat o strategie prin care și-au propus extinderea suprafețelor de pădure până la 15%. Tot la 15% și-a propus să ajungă și strategia adoptată de autorități în 2014. Statistica ultimilor ani arată o scădere a suprafețelor împădurite, menținând Republica Moldova printre țările cu cea mai mică rată de împădurire din Europa (media europeană - 29%, iar printre țările UE – 37,7%). Deși nu neagă fluctuația cifrelor, Moldsilva sugerează că acestea s-ar putea datora inclusiv unor momente tehnice și că, „odată cu implementarea Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, [...] evidența de stat a fondului forestier va fi ajustată și îmbunătățită”. „Agenția „Moldsilva” informează că împreună cu Biroul Național de Statistică urmează să revizuiască indicatorii prezentați în anii precedenți pentru îmbunătățirea acestora în conformitate cu suprafața fondului forestier/terenurilor acoperite cu păduri”, menționează instituția în răspunsul oferit.

În ultimii opt ani, Agenția „Moldsilva” a cheltuit peste 82 de milioane de lei pentru servicii de extindere a pădurii și achiziționarea puieților. Cel puțin asta relevă datele Agenției Achiziții Publice. În același timp, cele mai recente date oficiale arată că suprafața pădurilor din Moldova a scăzut la nivelul anului 2014. 2016. Moldsilva încheie cu instituțiile din subordine 20 de contracte pentru servicii de extindere a pădurii. Sumă totală a contractelor - peste 27 de milioane de lei. 17 contracte au fost atribuite în aceeași zi - 4 martie.  „Practic, într-o singură zi, Moldsilva a dispus cum vor fi cheltuite circa 24 de milioane de lei din bugetul public”, constată la scurt timp Curtea de Conturi. Remarca vine în contextul în care Curtea de Conturi tocmai publicase un raport de audit privind activitatea Moldsilva și în care, printre neregulile constatate, se regăsea și „irosirea mijloacelor bugetului de stat alocate pentru lucrări de împădurire”.  2017-2021. Moldsilva nu organizează nicio licitație de contractare a serviciilor de extindere a pădurii. Motivul - „Agenției nu i-au fost atribuite surse financiare (din bugetul de stat, Fondul Ecologic Naționale, altele) pentru lucrările de împădurire pe terenurile altor deținători, respectiv nu au fost încheiate contracte”, ne anunță Moldsilva într-un răspuns oficial. În paralel, „lucrările de regenerare/împădurire/reabilitare a pădurii [...] pe terenurile fondului forestier aflat în gestiunea Moldsilva” au fost „executate de către întreprinderile silvice de stat [...] din contul mijloacelor financiare obținute de către întreprinderile silvice de stat, [...] nefiind necesare încheierea contractelor publice”, menționează instituția.  2022. După o pauză de 6 ani, Moldsilva reia procesul de achiziționare a serviciilor de extindere a pădurii și încheie 21 de contracte, pentru care atribuie peste 5 milioane de lei. 2023. Numărul contractelor de achiziționare a serviciilor de extindere a pădurii crește la 33, la fel ca și suma. În total - peste 36 de milioane de lei. 2024. În baza de date a Agenției Achiziții Publice nu apare niciun contract încheiat de Moldsilva pentru servicii de extindere a pădurii.  Tot în 2024, Guvernul aprobă „Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor pentru perioada 2023-2032”. Costul programului se ridică la peste 15 miliarde de lei, dintre care peste 80% autoritățile speră să-i obțină din „surse internaționale”.  În acest sens, autoritățile au și semnat recent cu Banca Europeană de Investiții un contract de  împrumut a 200 de milioane de euro (circa 3,8 miliarde de lei - n.r.). Banii, planificați „pentru extinderea pădurilor și reabilitarea fâșiilor forestiere degradate”, ar urma să fie rambursați timp de 30 de ani. Scopul major al „Programul național de extindere și reabilitare a pădurilor” este să crească gradul de împădurire a Republicii Moldova de la „circa 11%” la „cel puțin 15%”. Deși programul este nou, procentul care se dorește a fi atins rulează de peste două decenii. Încă în 2001, autoritățile au adoptat o strategie prin care și-au propus extinderea suprafețelor de pădure până la 15%. Tot la 15% și-a propus să ajungă și strategia adoptată de autorități în 2014. Statistica ultimilor ani arată o scădere a suprafețelor împădurite, menținând Republica Moldova printre țările cu cea mai mică rată de împădurire din Europa (media europeană - 29%, iar printre țările UE – 37,7%). Deși nu neagă fluctuația cifrelor, Moldsilva sugerează că acestea s-ar putea datora inclusiv unor momente tehnice și că, „odată cu implementarea Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile, [...] evidența de stat a fondului forestier va fi ajustată și îmbunătățită”. „Agenția „Moldsilva” informează că împreună cu Biroul Național de Statistică urmează să revizuiască indicatorii prezentați în anii precedenți pentru îmbunătățirea acestora în conformitate cu suprafața fondului forestier/terenurilor acoperite cu păduri”, menționează instituția în răspunsul oferit.

Vedeți aici ce model și-au cumpărat și cât au cheltuit primăriile din bugetul public.

Geely Manjaro sau Dacia Logan? Ce mașini și-au cumpărat primăriile din țară în 2024 🚘 35 de primării din țară și-au înnoit parcul auto în acest an. Am analizat ce mașini și-au cumpărat și câți bani au scos din bugetul public. Valoarea acestor achiziții pornește de la 253 de mii și ajunge la aproape 700 de mii de lei per vehicul, în funcție de specificațiile și dotările acestora. 🥇 În topul celor mai scumpe mașini este un GEELY MONJARO. Automobilul de lux a fost cumpărat de Primăria Hîncești și a costat 671 de mii de lei, echivalentul a 35 de mii de euro. Aceasta însă nu este o premieră. Anterior, primarul Alexandru Botnari a ajuns în centrul unui scandal, după ce instituția pe care o conduce a procurat un AUDI Q7. În luna mai a anului curent, automobilul a fost scos la licitație, iar prețul de start a fost de 170 de mii de lei. Într-un răspuns pentru RISE, Primăria Hîncești a comunicat că l-a vândut în iulie, cu 17 mii de lei peste prețul inițial, adică cu circa 9.700 de euro. Pe site-urile de specialitate, prețul unei astfel de mașini variază între 13 mii și 18 mii de euro. 🚙 Pentru un GEELY a optat și Primăria Drochia. Un automobil de model Coolray din anul 2024, care a constat însă în jumătate cât cel din Hîncești. 🥈 Următoarele în topul achizițiilor sunt două SKODA SUPERB în valoare de 595 de mii de lei fiecare. Acestea au ajuns la Preturile sectorului Centru și Ciocana. Pentru același model a optat și Primăria Căușeni, doar că prețul a fost cu 55 de mii de lei mai mic. Primăriile Ialoveni, Sîngerei și Basarabeasca s-au ales cu câte o SKODA OCTAVIA, pentru care au plătit 400 și 420 de mii de lei. 🚀 Majoritatea autorităților locale au cumpărat mașini DACIA. Modelul preferat a fost DACIA DUSTER, pentru care au optat 16 primării. Altele patru au ales DACIA LOGAN, iar Primăria Costești din Ialoveni și-a luat o DACIA SANDERO STEPWAY, pentru care a scos din bugetul public 539 de mii de lei. 💰 Automobilele au fost procurate de la grupul de companii DAAC, Pacific Motors SRL și GBS SRL.

Secvență video din timpul „votării”.

Cine e medicul din Găgăuzia, trimis în judecată pentru falsificare de voturi Medic: Mergem în Europa sau acasă? Bătrână: DA sau NU? Da. Medicul, în timp ce aplică ștampila pe NU la referendum: Da, mergem în Europa. Tot el pune ștampila pe candidatul Alexandr Stoianoglo. Astăzi, Procuratura Generală a anunțat că a trimis în judecată medicul care a votat la alegerile prezidențiale și la referendumul din 20 octombrie în locul bătrânilor din azilul din Comrat. 🔎 RISE Moldova a aflat că este vorba de Nicolai Slavuțki, în vârstă de 72 de ani. Bărbatul s-a născut în regiuneau Odessa din Ucraina și este medic la Spitalul Raional din Comrat „Isaac Gurfinchel”. La începutul anilor 2000, perioada în care deținea funcția de director al Spitalului, instituția pe care o conducea a beneficiat de un proiect privind izolarea termică, susținut de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 💊 Din 2010 până în 2015, în paralel cu activitatea de medic, Nicolai Slavuțki a fost reprezentantul comercial a două companii farmaceutice. Este vorba despre reprezentanța din Moldova a firmei Kusum Healthcare din India și întreprinderea cu capital străin YUV PHARM. 📺 În 2018, Adunarea Populară a Găgăuziei l-a numit pe Slavuțki membru în Consiliul de Supraveghere al companiei publice regionale Teleradio Gagauzia, pe o perioadă de un an. La azilul din Comrat, unde a și votat în locul bătrânilor, Slavuțki activează în calitate de psiholog din anul 2012. Potrivit comunicatului emis de Procuratură, medicul continuă să activeze, nefiind suspendat din funcție. ❗ Dacă instanța îl va găsi vinovat, bărbatul riscă amendă în mărime de la 32.500 la 52.500 de lei sau până la 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, sau închisoare de până la 3 ani. ⚖ Datele disponibile pe portalul instanțelor din Republica Moldova arată că în prezent au fost doar două condamnări pentru falsificarea voturilor. În primul caz, este vorba despre o femeie care a votat în locul soțului său la alegerile prezidențiale din 2020. Procesul penal însă a fost încetat, pentru că instanța a decis să o amnistieze în contextul celei de-a 30-a aniversări a proclamării independenței Republicii Moldova. Cel de-al doilea caz a avut loc la alegerile locale din 2023. O femeie a votat în locul fiicei sale, iar instanța i-a aplicat o pedeapsă de 150 de ore de muncă în folosul comunității.

Mai multe despre afacerea cu apartamente la preț redus și istoricul celor patru complexe locative din Chișinău destinate angajaților din sistemul judecătoresc, citiți în anchetele: 🏢 Judecători la bloc (2015) 📉 Apartamente cu discount pentru copiii judecătorilor (2015) 💼 Agenți imobiliari în robe (2020) 🔐 Parafat „Confidențial”: Apartamente pentru judecători (2022) 💷 Afacerea cu apartamente la preț redus: Judecătorii din Bălți (2024)

Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile de demisie a 15 judecători de la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat. Anterior, 7 dintre ei au obținut câte un apartament la preț preferențial într-un complex de pe bd. Mircea cel Bătrân din Chișinău. Dintre aceștia, 4 și-au vândut deja locuințele preferențiale, iar unul a donat-o. Din 2023, anul în care oficial a demarat vettingul și reforma justiției, 30 de judecători care au beneficiat anterior de apartamente la preț preferențial au părăsit sistemul. Majoritatea absolută au depus cereri de demisie din funcție, în timp ce, în cazul a 5 judecători, președinta Maia Sandu a refuzat să le mai prelungească mandatul inițial de cinci ani și i-a eliberat din funcție. 19 din cei 30 de judecători au preferat să renunțe la locuința pe care au obținut-o în cadrul unui proiect al Consiliului Superior al Magistraturii menit să-i asigure sau să le îmbunătățească condițiile de trai. Cei mai mulți au preferat pur și simplu să le vândă.

Tovarășul lui Putin din Găgăuzia

„Mi-e dor de Găgăuzia mea natală. Se dau mari…[…] Curând va veni în vizită nativul din Găgăuzia, comandant adjunct al Forțelor Aeropurtate ale Rusiei, generalul Nicolai Cioban… Și le va explica totul”. Citește întreaga investigație AICI: 👈 https://tinyurl.com/26ta48ee

Unul dintre cei mai influenți generali ai lui Vladimir #Putin implicat în invazia rusă din Ucraina încă din primele minute se numește Nicolai Cioban și este din #Găgăuzia, Moldova. Cioban a fost responsabil de parașutiștii trimiși să ia cu asalt capitala Ucrainei și de un grup de soldați ruși, mobilizați și antrenați anul trecut de militari de elită. Acum un an, generalul Cioban era la câțiva metri de Putin ascultând atent discursul despre așa-zisa operațiune militară specială în Ucraina și mesajele lui anti-NATO. În aceeași zi în care Cioban l-a întâlnit pe președintele rus, un utilizator anonim cu cunoștințe militare avansate a postat mesaje anti-occidentale pe grupurile de Telegram: „Nivelul Moldovei va fi… la fundul Uniunii Europene. Judecă chiar din punct de vedere geografic […]. În Moldova vor fi baze militare NATO, case de toleranță, localuri unde se consumă opiu și turism militar […] Singura șansă a Moldovei este dacă trupele rusești vor ajunge în Transnistria”.

În spatele unor măsti online, I-am descoperit pe unul dintre cei mai influenți generali din anturajul lui Vladimir Putin. Cum am ajuns la el, care este legătura lui cu Moldova si cum încearcã să influenteze utilizatorii? Aflati mâine pe @RISE Moldova . llustratie de Art of Alex Buretz.

Silvia Radu, candidata anonimă de la parlamentarele din România După o lungă pauză în politică, fosta primară interimară a Chișinăului își încearcă norocul peste Prut. La alegerile parlamentare din România, Radu deschide lista pentru diaspora a Partidului Social Democrat Independent. Doar că, candidata formațiunii asociate lui Marian Vanghele, fost primar al Sectorului 5 din București, condamnat în prima instanță la 11 ani și opt luni de închisoare pentru abuz de putere și luare de mită, nu își face campanie. Radu nu se promovează nici pe conturile personale de pe rețelele sociale. Silvia Radu declară 28 de terenuri agricole, o casă de locuit și un apartament. Anul trecut, Radu a încasat dividende în valoare de 1,8 milioane de lei Trade Energo Plus SRL. În ultimii ani și-a deschis firme în Canada și SUA, și le-a închis pe cele pe care le avea în Marea Britanie. La Chișinău, familia Radu deține două companii ale căror activitate ține de domeniul agriculturii.