Octavian Racu

Cel mai prost scenariu pe care ne-ar putea aștepta este să obținem o nouă guvernare doar prin capitalizarea urii față de PAS. Când a nu știu a câta oară vom merge pe ideea - "Să-i dăm jos pe ăștia, iar apoi mai vedem ce facem". Vorbeam zilele trecute cu cineva care se plângea că o guvernare mai proastă ca acum n-am avut niciodată și abia așteaptă să plece, ca lucrurile să revină pe un făgaș normal. Aici eu am replicat că întotdeauna este loc de mai rău și ferească-ne Domnul de vremuri în care să fim nostalgici după vremurile de azi. Explorarea urii dintotdeauna a fost simplă și primitivă strategie politică, pentru că e ușor să încaleci nemulțumirea și furia oamenilor și tocmai de cele mai simple căi se folosesc tot soiul de parveniți care se visează oameni mari. E ceva mai complicat să prezinți o alternativă, niște perspective reale de a schimba lucrurile, de a da speranțe nu prin contrast, dar prin ceea ce ești. O spun că de peste 20 de ani de urmărire a vieții politice zi de zi, uneori am impresia că privesc un serial în reluare și asta mă obosește. Repetăm scenariul în fiecare câțiva ani și de fiecare dată o facem tot mai prost. În anumite momente ura și isteria ajung la așa cote, încât nu ne mai pasă deloc cine va conduce țara în următoarea perioadă - "Important e să plece ăștia". A doua zi ne trezim din beție și iar ne plângem că am fost duși de nas. Iată de ce eu mă stărui ca în critica mea să vizez starea lucrurilor, dar nu să-mi cultiv ura față de persoane fizice concrete, chiar dacă uneori e complicat și oricând riști să ajungi într-o altă sectă sau trib al cultului furiei. Prea multă atenție asupra persoanelor te poate orbi și împiedica să vezi ce se întâmplă în jurul tău. Din păcate, noi nu știm să schimbăm normal guvernările, ca în alte țări - la noi neapărat totul trebuie personalizat, isterizat, dus la un paroxism maxim, iar fiecare campanie electorală - declarată o bătălie finală între forțele binele și răului. Amintiți-vă cum la noi toate alegerile au fost de o "importanță istorică maximă", "momente de răscruce", "acum ori nicioată". Așa am ajuns să alegem între două rele, pentru ca de fiecare dată să ajungem din rău în mai rău. Astăzi trebuie să ai deja o memorie de pește pentru a cădea din nou în această plasă. Iată de ce vă rog să mai rebobinați firul amintirilor și să mai meditați din când în când asupra experiențelor anterioare. Să vă amintiți dacă nu cumva ați mai fost manipulați de vreo 3-4-5 ori în același hal. Să lăsăm baltă "revoluțiile" și să ne apucăm să despărțim calm și la rece grâul de neghină. Am mai spus-o și mai repet: Există marele risc ca în următoarele campanii să avem de ales doar din personaje inadecvate, pentru a continua să ne învârtim ca veverița în roată, așa cum o facem de 30 de ani.

Premierul Dorin Recean a menționat că cele „Peste 30 de milioane de traversări au fost pentru revederi cu oameni dragi, mame și tați, frați și surori, pentru afaceri, studii, călătorii și pentru a fi liberi”, a menționat șeful Executivului.

Guvernarea celebrează 10 ani de când moldovenii pot pleca liber din țară, fără vize, în UE. Motiv de sărbătoare și bucurie ?

Ceva ani în urmă, discutând cu cineva, îmi spusese că "nu poate să-l vadă în ochi pe unionistul Ghimpu". Am replicat - "adică, asta e unica problemă?". Din logica asta am înțeles că faptul că Mihai Ghimpu este în sine un personaj inadecvat nu deranjează așa de mult. Tot recent aud de la cineva o replică de genul "Nu mai pot să văd pe Sandu, vândută americanilor și românilor". Din nou m-am întrebat - asta e singura problemă? Că e inadecvată ca om și președinte e ok? Pentru că reieșind din toate acestea, înțeleg că pentru mulți oameni nu prea contează dacă omul este dus cu pluta, ci să împărtășească formal ideile politice "corecte". Dacă era Ghimpu sau Maia Sandu de stânga sau pro-ruși, i-ați accepta așa cum sunt? Dacă - da. Aici e o problemă gravă la mansardă. Ar trebui să începem să învățăm să apreciem corect oamenii, după alte criterii. Da, în esență dacă treci cu vederea poziționările politice și geopolitice, riști să descoperi că în esență oamenii politici nu se deosebesc prea mult între ei - aceleași metehne și maniere. Poate pentru că avem probleme cu criteriile de apreciere?

Mai devreme sau mai târziu, Maia Sandu va ajunge la fel de urâtă precum s-a întâmplat cu Voronin și Plahotniuc. Un observator din afară s-ar întreba - cum e posibil așa ceva? Că doar era întruchiparea binelui suprem. Vom răspunde că e ceva normal pentru societatea moldovenească. Ăsta este schemă după care trăim de cel puțin trei decenii.

În politică moldovenească întrebarea nu este ce trebuie să facem că să trăim mai bine, ci - cărui trib aparții - celui bun sau rău.

În Moldova nimeni, niciodată, nu a luptat pentru democrație și împotriva corupției. În spatele acestor slogane mereu au stat arhaice porniri tribale de distrugere cu orice preț a întruchipării răului absolut, setea de jertfă sacră. O schemă explicativă bună aici ar fi cea a sociologului italian Vilfredo Pareto - reziduurile și derivate. Unde reziduurile sunt elementele iraționale care determină acțiunea, iar derivatele sunt elementele raționale care explică și justifică acțiunea. Iată că în cazul nostru se crează imaginea răului absolut, iar apoi se caută scheme ideologice care să explice ura față de el (corupt, nedemocratic, antieuropean, antireformist etc). Se ia o persoană A și i se atribuie toate păcatele lumii, iar pentru a legitima lupta sfântă împotrivă lui, totul se învelește în lozinci democratice și anticorupție. Desigur, se identifică o persoană B, care joacă rolul de izbăvitor. Și nu mai contează dacă B tot este corupt și autoritar, pentru că în toată această mitologie este de partea luminoasă a istoriei. Totul până la o vreme, când el însuși devine țap ispășitor, ca predecesorul său. Voronin sau Plahotniuc au fost dați jos nu pentru că ar fi dictatori sau corupți, iar cei care au pornit împotriva lor n-au fost animați deloc de dorința de a avea democrație. Pur și simplu au ajuns pe post de paratrăsnete, asupra cărora s-au revărsat energiile sociale negative. Așa arată esența vieții politice moldovenești - a găsi periodic pretendentul la sacrificiu suprem, pentru a da satisfacție maselor. De democrație sau combaterea corupției nu-i pasă nimănui cu adevărat. Ura este singurul lucru care ne mobilizează și definește politicul. Iată de ce acuzațiile de corupție și autoritarism al "celor buni" nu sensibilizează susținătorii declarați ai democrației și justiției. În subconștientul lor este adânc implantată imaginea dușmanului tribului, care trebuie distrus, și asta asta este singurul lucru care contează. De problemele organizării normale ai vieții nu există niciun interes. Orice schimbare e gândită exclusiv prin prisma utilității în războiul politic total. Cine nu înțelege această schemă, n-are ce căuta în politică. E scârbos? Da. Dar asta e realitatea.

Un portal moldovenesc pro-gay susține că orice opinie care contravine subculturii LGBT este o încălcare a drepturilor omului. Respectiv, oamenii fie trebuie să accepte, fie să tacă:

"În cazul de față, a spune că nu crezi în dragostea dintre persoanele de același sex înseamnă să contribui la promovarea atitudinilor homofobe față de comunitatea LGBTQ+ care se confruntă cu discriminarea sistemică. Cum ar fi trebuit să răspundă la întrebarea prezentatoarei? „Putea să se abțină de la răspuns, mai ales că pe parcursul întregului episod tot ea a zis de nenumărate ori că nu-i place să bârfească despre alții și că nu înțelege de ce prezentatoarea o întreabă despre alți oameni.”, mi-a scris un urmăritor BB. Dreptul la dragoste și la exprimarea orientării sexuale nu trebuie să fie subiectul niciunei întrebări sau dezbateri. Ele sunt drepturi fundamentale, care trebuie să fie garantate și protejate pentru toți oamenii, indiferent de orientarea lor sexuală sau identitatea de gen".

Nu înțeleg - de ce guvernul se ocupă de identificarea și raportarea conturilor false pe Facebook și nu așa-numitul Centru Patriot? Pe de altă parte, oare executivul nu are alte probleme pe capul său?

Din comunicat n-am înțeles cine și cui i-a explicat. La prima vedere, Maia Sandu a predat celor de la Camera de Comerț și Industrie o lecție despre beneficiile pe care ar aduce integrarea europeană mediului de afaceri.