RISE Moldova

Mâine, pe www.rise.md. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

▪️Ei sunt cei 45 de judecători pe care i-am identificat drept beneficiari de apartamente la preț preferențial în blocurile judecătorilor de la Ciocana. ▪️Consiliul Superior al Magistraturii a ținut lista beneficiarilor în secret chiar și față de angajații din sistem, astfel încât nici aceștia nu cunosc exact numărul și numele colegilor care s-au regăsit în ea. 📌Cum am reușit, totuși, să-i identificăm pe cei 45 de beneficiari, vezi AICI. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

🔺Terenul de la Ciocana pe care se înalță blocurile judecătorilor a stat în paragină patru ani, până când lucrările de construcție au demarat. 🔺Între timp, Consiliul Superior al Magistraturii a ajuns să datoreze Primăriei Chișinău peste un milion de lei pentru arenda terenului. 📌Cum s-a întâmplat asta, vezi AICI. *** Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

🔺Așa arată vila lui Vladimir Plahotniuc din orașul Sciez, asupra căreia magistrații francezi au aplicat sechestru. Aceasta valorează peste patru milioane de euro, adică aproximativ 83 de milioane de lei. 🔻RISE Moldova a scris anterior că Vladimir Plahotniuc a procurat o vilă încă în anul 2008 în orașul francez Sciez, într-un cartier rezidențial îngrădit, pe malul lacului Leman, aceasta fiind una din zonele de elită ale Franței. 🔻Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc, a precizat pentru RISE că sechestrul este ilegal. Potrivit lui, deși instanța din Moldova a decis încă în 2020 punerea sub sechestru, o decizie definitiva nu a fost adoptată, cazul fiind în examinare la Curtea de Apel Chișinău. *** Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

Bătălia a fost mare. La fel și miza - 420 de euro metrul pătrat, față de 1.100, cât e cel de piață. 🔺Înfrânți au fost declarați 421 de angajați din sistemul judecătoresc. 🔺Învingători - „confidențial”. Însă, o parte dintre ei îi desecretizăm noi, acum. 📌Ancheta „Parafat „Confidențial”: Apartamente pentru judecători” poate fi citită AICI. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

⭕️Racolarea pentru serviciul în cadrul GORT din regiunea transnistreană este condamnată de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Republicii Moldova. „Așa-zisul Grup Operativ de Trupe Ruse (GOTR) staționează în regiunea transnistreană fără acordul autorităților Republicii Moldova, astfel, încălcând principiul de drept internațional. Caracterul ilegal al prezenței GOTR în regiunea transnistreană a țării noastre a fost o poziție consecventă a Chișinăului. Or, în acest context, înrolarea localnicilor în structurile militare care staționează ilegal în regiunea transnistreană aduce atingere suveranității, integrității teritoriale și contravine statutului de neutralitate a Republicii Moldova. Totodată, prin aceste acțiuni se încalcă obligația de neutralitate a trupelor rusești, la care Federația Rusă și-a dat acordul explicit prin semnarea Acordului cu privire la principiile soluționării pașnice a conflictului din regiunea transnistreană a țării noastre, semnat de președinții celor două țări la 21 iulie 1992.” ⭕️Poziția respectivă este susținută și de Biroul politici de reintegrare a Moldovei. „Poziția autorităților de la Chișinău este clară, univocă și neschimbată că aceste forțe [GOTR] trebuie retrase necondiționat, împreună cu munițiile care sunt ilegal depozitate pe teritoriul țării și reprezintă factori de risc sporit în materie de securitate și ecologie”.

❓Cine sunt recrutorii cu care reporterul RISE a vorbit despre înrolarea persoanelor din Moldova în armata rusă❓ 🔺Alexei STOROJUK, 45 de ani, militar rus. Potrivit extraselor obținute de RISE, Storojuk s-a născut și își are viza de reședință în Tiraspol, își îndeplinește serviciul în cadrul unității militare a GOTR, iar pașaportul pentru călătorii în străinătate și l-a schimbat în Breansk, Federația Rusă, în ianuarie 2022. 🔺Serghei KLIMOV, 35 de ani, militar rus. Numărul lui de telefon era indicat pe posterul de recrutare în rândurile armatei ruse din stânga Nistrului. Are domiciliul la Tiraspol, deține buletin de identitate al autoproclamatei rmn și al Federației Ruse. 🔴Din extrasele obținute din unele baze de date rusești am aflat că și Klimov, și Storojuk au același loc de muncă: U/M 13962, filiala IFS CSU DMV. 🔻IFS CSU DMV este Instituția Federală de Stat „Comandamentul Strategic Unit al Districtului Militar Vest”, fondată de Ministerul Apărării al Federației Ruse. 🔻UM 13962 este Unitatea Militară 13962. Ea mai este definită și ca Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană. 📌Ancheta Recrutorii din Tiraspol este disponibilă AICI. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

Serviciu militar în bază de contract, alătură-te și tu! Detalii la numărul de telefon: 0779***32. Acesta este unul din anunțurile de recrutare observate în luna iulie pe teritoriul regiunii transnistrene. Anunțuri asemănătoare circulau și pe mai multe canalele de Telegram. Reporterul RISE a telefonat la un număr indicat în anunț, prezentându-se drept șomer originar din Bălți. Înrolarea era pentru serviciul militar în bază de contract în cadrul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană. Discuția a atins și probabilitatea de a fi expediat pe frontul din Ucraina, precum și „beneficiile” serviciului militar în armata rusă, iar la faptul că șomerul nu are nicio experiență militară, răspunsul a fost: „N-are nicio treabă că sunteți civil! [...] Acolo [în armată] există funcții de țintași, mitraliori. Există diferite funcții…” Ancheta Recrutorii din Tiraspol este disponibilă AICI. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

— Ce funcție aş putea avea în armată? Eu sunt persoană civilă, nu sunt militar... — Ce aveţi în vedere? Chiar credeţi că e doar cazul Dvs.? Vă pare că toţi se nasc cu puşca în mână? Dacă vrei să înveți, atunci înveți. N-are nicio treabă că sunteți civil! [...] Acolo [în armată] există funcții de țintași, mitraliori. Există diferite funcții... Acesta este un fragment dintr-o discuție de jumătate de oră pe care reporterul RISE a avut-o, la mijlocul lunii iulie 2022, cu unul dintre cei care se ocupă de recrutarea persoanelor pentru serviciul militar în bază de contract în cadrul Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria, formațiune dislocată pe teritoriul nerecunoscutei republici moldovenești nistrene după războiul din 1992. —— Mâine, pe www.rise.md. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

🔴Afacerea duty-free, deținută anterior de Ilan Șor, a fost preluată recent de proprietarul unei bănci rusești. Coincidență sau nu, dar noul proprietar este domiciliat în Israel, în același oraș în care Ilan Şor a fost surprins în repetate rânduri. 📌RISE Moldova a reconstituit traseul schimbărilor de proprietari la una dintre principalele afaceri ale lui Ilan Șor și vă prezintă momentele-cheie din istoria afacerii. ⭕️Duty free-ul lui Șor şi relaţia cu un bancher din Rusia disponibil AICI. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

În foto, Frederik Obermaier și Bastian Obermayer în timpul interviului cu „John Doe”.

La șase ani de la publicarea celei mai mari scurgeri de date cunoscută sub genericul #PanamaPapers, avertizorul de integritate care a scos la lumină documente ce au expus secrete financiare oferă primul său interviu. RISE Moldova publică interviul integral, tradus în limba română. Pe scurt: În anul 2015, un informator anonim a pus la dispoziția reporterilor Frederik Obermaier și Bastian Obermayer peste 2,6 terabytes de date clasificate care proveneau de la firma de avocatură Mossack Fonseca din Panama, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii în afacerile globale ale firmelor offshore. Scurgerile de date au primit denumirea de #PanamaPapers și au fost publicate sub auspiciile Consorțiului Internațional de Jurnalişti de Investigaţie (ICIJ). Informațiile au expus secretele financiare ale unor lideri mondiali, capete încoronate, corporații internaționale, membri marcanți ai crimei organizate și afaceriști controversați. Printre ei s-au regăsit și nume importante din Republica Moldova. De atunci, avertizorul de integritate a vorbit deschis cu o singură ocazie, însă recent a luat din nou legătura cu cei doi jurnaliști, care lucrează în prezent pentru Der Spiegel și a oferit un interviu despre creșterea autoritarismului, amenințarea continuă a criminalității corporative și ce pot face alți avertizori pentru a se proteja. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

Ca să depisteze dacă spitalele au introdus intenționat în sistem date greșite ca să primească mai mulți bani, CNAM trebuie să meargă să verifice fișele medicale din arhive și datele introduse în sistem, lucru care se întâmplă cam o dată la trei ani. La evaluarea din iunie 2021 la Spitalul din Edineț, medicii experți au verificat dacă diagnosticele au fost codificate corect în alte 47 de fișe medicale. Așa au găsit că în 24 de cazuri diagnosticul principal a fost incorect. Spitalul a raportat în sistemul informațional că a oferit servicii medicale în valoare de aproape 375 de mii de lei, pe când în realitate i-a costat cu 128 de mii de lei mai puțin. După verificarea CNAM la Spitalul din Edineț în iunie 2021, spitalul a restituit aproape 620 de mii de lei în contul CNAM.

(III) Elena Balan a fost internată în spitalul din Edineț cinci zile. Aceste zile au costat aproape 20 de mii de lei. În al treilea și ultimul capitol al proiectului „În reanimare” vorbim despre banii din spitale. Până când cei 20 de mii de lei ajung în contul spitalului, a fost nevoie de validarea tratamentului într-un sistem informațional care arată ca o oglindă digitalizată a fișei medicale. Cu câteva excepții: sistemul nu este prevăzut pentru indicarea medicamentelor administrate și unele proceduri. Anume acest sistem de raportare al spitalelor ne poate face să plătim și pentru medicamentele pe care pacienții și le-au cumpărat singuri. Pe lângă asta, plătim sume și mai mari decât ar trebui dacă medicii codifică greșit diagnosticurile din fișa medicală în sistemul informațional. De exemplu, spitalul din Edineț a raportat, în 2021, că a oferit servicii medicale în valoare de aproape 375 de mii de lei, pe când în realitate i-a costat cu 128 de mii de lei mai puțin. După verificarea CNAM la același spital, acesta a restituit aproape 620 de mii de lei în contul CNAM. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

„Regina” criptomonedelor din Bulgaria, Ruja Ignatova, a ajuns pe lista celor mai căutate 10 persoane de către FBI. Ignatova a creat o piramidă globală, denumită OneCoin, care s-a răspândit și în Republica Moldova. Anterior, RISE Moldova a decriptat rețeaua și i-a surprins în joc pe un fost secretar de stat la Ministerul Muncii, un fost șef de direcție la Ministerul Apărării, interpreți, oameni de afaceri, dar și sponsori de partid. Acum, FBI oferă o recompensă de până la 100.000 de dolari pentru informații care ar putea ajuta la identificarea și arestarea bulgăroaicei Ruja Ignatova. În 2018, RISE Moldova a identificat mai multe victime care și-au pierdut casele în goana de a deveni bogați peste noapte, dar am ajuns cu documentarea și la capii rețelei. Afacerea bulgarilor a implicat milioane de victime, iar suma escrocheriei este de cel puțin 4 miliarde de dolari. Investigația RISE Moldova (2018) poate fi citită AICI. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

„Regina” criptomonedelor din Bulgaria, Ruja Ignatova, a ajuns pe lista celor mai căutate 10 persoane de către FBI. Ignatova a creat o piramidă globală, denumită OneCoin, care s-a răspândit și în Republica Moldova. Anterior, RISE Moldova a decriptat rețeaua și i-a surprins în joc pe un fost secretar de stat la Ministerul Muncii, un fost șef de direcție la Ministerul Apărării, interpreți, oameni de afaceri, dar și sponsori de partid. Acum, FBI oferă o recompensă de până la 100.000 de dolari pentru informații care ar putea ajuta la identificarea și arestarea bulgăroaicei Ruja Ignatova. În 2018, RISE Moldova a identificat mai multe victime care și-au pierdut casele în goana de a deveni bogați peste noapte, dar am ajuns cu documentarea și la capii rețelei. Astfel, „Operațiunea OneCoin” a fost gândită de la bun început ca o fraudă. Oamenii cumpărau cu sute sau mii de euro „pachete speciale” pentru care primeau moneda virtuală care nu se baza pe nici o tehnologie de minat criptomonede. Totul funcționa în sistem piramidal. Utilizatorii care aduceau noi membri primeau bonusuri, dar nu exista un model financiar care să genereze profit, iar în momentul în care cineva dorea să-și convertească OneCoin în cash, constata că nu poate să facă asta și că era captiv sistemului creat de bulgari. Banii investiți ajungeau în conturi controlate de „regina” criptomonedelor Ruja Ignatova și fratele ei Konstantin. Afacerea bulgarilor a implicat milioane de victime, iar suma escrocheriei este de cel puțin 4 miliarde de dolari. Investigația RISE Moldova (2018) poate fi citită AICI. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

(II) În capitolul doi al proiectului „În reanimare: Sub tratament”, am analizat tratamentul administrat Elenei Balan în cele cinci zile cât a fost internată cu Covid în Spitalul din Edineț. Încă din prima zi, Elena avea indicație să fie conectată la aparatul de oxigen și să-i fie administrat Tocilizumab, medicament care era în stocul spitalului. Acest lucru nu s-a întâmplat. „Doza asta a fost puțină”, „au lucrat cu ochii închiși”, „niciodată nu se dă așa combinație de medicamente”, acestea sunt doar câteva dintre reacțiile unui doctor care a văzut fișa medicală a Elenei Balan. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

Membrii Adunării Populare a UTA Găgăuzia au forțat un jurnalist local să părăsească ședința publică a autorității. Mai mult, în mod agresiv, acesta a fost insultat și îmbrâncit de către angajați. RISE Moldova, împreună cu mai multe organizații media, am publicat astăzi o declarație prin care condamnăm comportamentul agresiv asupra jurnaliștilor și solicităm implicarea neîntârziată a organelor de drept în acest caz. UTA Găgăuzia se supune Constituției Republicii Moldova, iar acțiunile de acest fel vin în contradicție cu legislația țării. 📌Declarația integrală poate fi citită aici. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

(I) În primul capitol al proiectului „În reanimare: Goana după medicamente”, vă povestim despre cum Elena Bălan a ajuns în stare gravă la spital, iar peste trei zile a fost transferată în reanimare. Rudele căutau alertate medicamentele care credeau că o vor salva. Pentru un medicament au făcut un drum până în Ucraina. Apoi am descoperit că medicamentele erau în stocul spitalului încă din prima zi, când starea Elenei era încă stabilă. Primul medicament a fost vândut chiar din spitalul care trebuia să-l asigure gratuit. Spitalul unde a fost internată Elena nu e nici pe departe singurul care nu a asigurat medicamente pacienților. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.

Când Elena Balan, o femeie de 59 de ani, a fost transferată de urgență în reanimare, fiica ei a mers să întrebe de urgență medicul: „Poate trebuie ceva de cumpărat?”. Era nevoie de două medicamente. Primul l-au cumpărat chiar din spital. Pentru al doilea au ajuns în Ucraina. Pe femeie nu au mai salvat-o medicamentele. A murit după cinci zile de internare. Am investigat ultimele zile din viața Elenei Balan, una din victimele anonime ale pandemiei Covid, după ce rudele ei au reclamat mai multe nereguli. Am descoperit că medicamentele pentru care au fost puși pe drumuri și pentru care au plătit peste 20 de mii de lei erau în spital încă de la început. Vă prezentăm proiectul „În reanimare”, trei investigații despre cum sistemul medical din Moldova a eșuat la tratarea unor pacienți infectați cu COVID-19. * * * Susține activitatea noastră, AICI sau AICI.