estemaitarziudecatcredeti

“Povestire dureroasă”( Sfântul Dimitrie al Rostovului), Editura Bunavestire Bacău 2018 pag. 31 - 33 “Deci, după ce a săvârșit Pilat hotărârea morții lui Iisus și L-a dat ostașilor ca să-L răstignească, le-a zis și aceasta: "Iată, vi-L dau ca să-L munciți cum știți, numai aceasta să știți, că El este dator ca pe Cruce să moară, iar nu în alt loc, căci apoi veți fi foarte rău pedepsiți". Cu aceasta a mai îmblânzit cruzimea ostașilor, că de nu le-ar fi zis aceasta, nici nu ar fi prins ei pe Simon Chirineul, ca să ducă Crucea cea foarte grea, ci L-ar fi bătut pe Domnul până la moarte, când nu-Și mai putea duce Crucea, fiind slăbit cu totul și însângerat de multele și cumplitele bătăi. Iar pentru toată mulțimea Sfintelor Lui Patimi, să se știe că numai suspinuri umilite, din inimă, mai înainte de moartea pe Cruce, a slobozit de 109 ori. Picături de lacrimi, în toată vremea pătimirii Sale, a vărsat din ochi și din tot trupul de 11 ori cate 108 mii și 225, care fac 1.188.225. De părul capului și de barbă a fost tras și târât de 78 de ori, poticnindu-Se și căzând la pământ, începând de la grădina unde L-au prins, până la Anna Arhiereul, de 7 ori. Când Îl împingeau până la poticnire, I S-au dat 172 de lovituri la picioare și la fluiere. De 23 de ori a fost ridicat de la pământ, de păr și de funia ce a fost la grumazul Lui. Tifle peste obraz și peste gură și între ochi a primit 28. Peste grumaz a fost lovit de 25 de ori, peste cap și peste piept a primit 28 de lovituri. De stâlp a fost izbit o dată, de moarte; de pământ a fost trântit de 3 ori; la stâlp a fost bătut cu toiege de spini clenciuroși, cu bice noduroase rău înveninate și cu lanțuri cu fier în muchii. A primit 6.666 de lovituri, iar răni au fost 5.000. Și peste acelea I S-au mai adăugat altele, mai cumplite, încât de multe ori, după fire, ar fi urmat să moară, precum s-a mai zis, dar cu Dumnezeirea Sa întărea firea omenească, încât, după acele prea multe și grele pătimiri, numai pe Cruce să moară. Deosebit de răni, pe trupul Domnului au fost 1.199 de vânătăi; pe cap au fost 1.000 de împunsături de la cumplita cunună de spini, fiindcă cununa s-a pus și s-a luat de pe cap până de 50 de ori. Lovit a fost peste cap și peste cununa de spini, cu trestia și cu toiege, din toată puterea, de 40 de ori, dintre care 5 lovituri au trecut ghimpii mai adânc decât alții, în capul Domnului, până la creier, unde, dupa Învierea Domnului, au rămas 3 ghimpi. Scuipături în Sfânta Față a primit 100, tras fiind încoace și încolo cu batjocură, de nas a fost tras de 20 de ori, de urechi a fost scuturat de 30 de ori. A mai căzut foarte rău când Își ducea Crucea la deal, la Golgota, de 5 ori, și a primit lovituri de moarte de 19 ori, când, luându-I Crucea de pe umeri, au silit pe Simon Chirineanul să o ducă.”

Starețul Teodosie din Caucaz binecuvânta în timpul războiului sa facem semnul Sfintei Cruci pe ferestre și uși.....cu cuvintele: ,,Cu Pecetea Darului Sfântului Duh" Atunci nici o rachetă și nici un glonț nu vă va atinge. ☦Să vă păzească Dumnezeu.☦

Unde este credința noastră? Lăsăm să ne-o fure vâltoarea lumii? Părintele Justin Pârvu despre alungarea lui Dumnezeu din lume, robotizarea, semnatura electronica, uniformizarea oamenilor si transformarea lor in numere, anularea traditiilor si a bunelor moravuri, consecintele unui razboi Reporter: Părinte, cum vedeți pericolul societății electronice, mai ales că acum se introduce în sistemul economic semnătura electronică pentru firme, deocamdată, prin care se plătesc taxele către stat, urmând ca în timp să fie obligatorie pentru fiecare cetățean?  Părintele Justin: Semnătura aceasta electronică consider că este ultimul jug pe care acest sistem i-l pune omului, ca să nu mai mişte deloc, nici în dreapta, nici în stânga. Să îl țină pe om legat cât mai strâns de ieslea lui, ca un animal înlănțuit, care nu mâncă decât fânul pe care îl primeşte de la stăpân. Scopul administrației mondiale, la ora actuală, nu este altul decât desființarea persoanei şi comuniunii dintre oameni. Dacă alte sisteme politice au înjugat drepturile oamenilor, acest sistem electronic dictatorial, va înjuga sufletul, gândirea umană. Pentru că ei vor să devenim nişte numere, cum purtam, noi, deținuții, să desființeze relațiile interumane şi relația omului cu Dumnezeu. Este o robotizare a societății, din care va dispare uşor, uşor omul obişnuit, şi vor rămâne roboții supravegheați de oamenii „superiori”, care conduc lumea. Cetățeanul nostru de azi nu își dă seama, în orbirea lui, de situația în care se află, şi de faptul că acceptă ca o vită propria-i desființare. Trebuie să stârpim acest sistem electronic din faşă şi să facem tot posibilul să nu acceptăm această nouă ordine electronică, această civilizație virtuală, pe internet. Asistăm la declinul omului de la persoană, de la nume, la număr.  Omul este după chipul lui Dumnezeu şi are în el toate resursele de a rămâne în Harul divin şi de a nu pica în această capcană extrem de înşelătoare prin care ne vindem libertatea şi dreptul de fi asemenea Celui Preaînalt. Omul demn, liber, în integritatea persoanei lui, are şi o altă atitudine față de nedreptățile sociale ale unui sistem sau altul. De aceea ei preferă oameni tâmpi, pe care să îi prostească uşor. Şi încep din copilărie, de altfel, să tâmpească copilul prin televizor, apoi prin învățământ, unde i se administrează o materie aleasă de ei, cu noțiunile pe care vor să le inoculeze, cenzurând o mare parte din istoria popoarelor şi cunoaşterea este astfel influențată. Cunoaştem zicala de pe vremea lui Gheorghiu Dej: „Voi nu aveți voie să gândiți. Partidul gândeşte pentru voi. El vă gospodăreşte şi vă dă ceea ce trebuieşte. Noi suntem cei care vă dirijăm şi vă dăm pâinea de toate zilele”.(…) Reporter: Cum vedeți implicarea noastră în războiul actual din Libia, la ordinele NATO?  Părintele Justin: Ne facem părtaşi de vărsare de sânge nedreaptă. Noi, ca români ortodocşi, nu avem voie să luptăm împotriva unei nații care nu ne-a deranjat pe noi. Poporul nostru a dus lupte numai de apărare, nu de cucerire. Soldatul aflat în subordine este dator să împlinească ordinul, dar aceste nedreptăți pe care le facem altor popoare vor apăsa pe umerii neamului nostru, generațiilor ce vor urma, pentru că Dumnezeu nu lasă nimic nerăsplătit. Dar nu mai reprezintă armata noastră un inamic de temut; noi nici arme de luptă nu avem, nici avioane de război, nimic, armata noastră este practic nulă. Dacă va mai fi credință în popor şi mărturisitori ai lui Hristos, atunci Dumnezeu va mai ține neamul acesta, neatins de urgia străină.(…) apărut în ATITUDINI, nr. 16, 23 aprilie 2011

Unde este credința noastră? Lăsăm să ne-o fure vâltoarea lumii? Părintele Justin Pârvu despre alungarea lui Dumnezeu din lume, robotizarea, semnatura electronica, uniformizarea oamenilor si transformarea lor in numere, anularea traditiilor si a bunelor moravuri, consecintele unui razboi (…)Acum a venit schimbarea aceasta de civilizație, chipurile mai evoluată. Dar să vedem cum ne-a evoluat această civilizație? L-a dezbrăcat pe bietul om întâi de obiceiurile lui frumoase, i-a luat şi haina de serbare şi serbarea la care nici nu mai are timp să ajungă. Apoi această civilizație l-a despărțit pe om de familia lui(…). Din păcate am lăsat ca situația economică să ne influențeze viața creştină şi structura noastră sufletească. Este dureros să vezi cât de mult depinde credința noastră de aspectul material, de bani, încât parcă şi la biserică vin din ce în ce mai puțini oameni. Necazurile, în loc să ne aduce în biserici, ne îndepărtează? S-a scumpit benzina şi nu se mai duce omul la mănăstire sau la biserică. Unde este credința noastră? Lăsăm să ne-o fure vâltoarea lumii? Omul are ceva mult mai de preț decât trupul, sufletul. De ce nu dăm valoare sufletului? Să îmbogățim sufletul şi nu vom mai simți sărăcia trupului. Credința poate să facă pâine din cuvântul lui Dumnezeu, de ce nu credem aceasta? Unitatea creştină, tradiția familiei, cu ierarhia şi armonia ei, păstra acest suflu al dragostei creștine care dădea omului bucuria de a trăi. (…) Era noastră ce fel de uniformizare suferă acum? Că nu mai putem vorbi de(căci acum nu mai este-n.n.) comunism! Acum se încearcă o uniformizare prin tehnică. E aceeaşi Marie cu altă pălărie. Toți să fim la fel, adică nişte numere de data aceasta. Este tocmai ce spuneam şi mai înainte „această părută civilizație, după ce ne-a dezbrăcat de hainele noastre, ne-a dispersat familiile, ne-a luat hrana de la gură, acum încearcă să ne golească şi de suflete. Tehnica în sine nu are nimic rău, dar folosirea greşită a ei aduce o mare pagubă. Şi cea mai mare pagubă este aceea că Îl alungă pe Dumnezeu din lume, din societate. Ce nevoie mai are omul modern de azi de Dumnezeu, dacă el are tehnica la îndemână? Această tehnică îi dă omului o aşa încredere în puterile lui, încât el se crede alpha şi omega, că el poate să comunice şi cu luna şi cu soarele, nu mai are el nevoie de Dumnezeu; deasupra omului tehnic nu mai există nimic. Această civilizație doreşte ca omul să nu mai aibă nevoie de Dumnezeu. Şi nu este la fel omul tehnic cu omul socialist? Devierea de la axa dragostei îl împinge pe om în ateism. Reporter: Păi se spune că progresul nu e o piedică în calea credinței . Părintele Justin: Fără îndoială că nu e o piedică. Civilizația şi creştinismul au mers mereu mână în mână. Dacă s-ar păstra principiile creştine, ar fi cu adevărat progres în civilizație. O societate atee are foarte multe goluri, şi de acest lucru şi-au dat seama şi comuniştii şi au schimbat tactica. Ei doreau o constrângere şi o izolare a omului, încât să nu ia contact cu celelalte civilizații, să nu privească în curtea occidentalilor. Dar au schimbat tactica şi au început să trimită elevii să studieze în străinătate, să învețe două limbi străine. Însă omul a venit nu numai cu ştiință din străinătate, dar şi cu foarte multe rele din lumea aceasta occidentală, vicii pe care au început să le cultive în familiile lor. Cel mai mare rău împrumutat a fost avortul şi mamele au ieşit astfel din făgaşul lor. Mult mai „civilizate”, chipurile, au preferat să stea mai mult la televizor, la internet, să participe la lumea mondenă şi astfel s-a îndepărtat cu totul de rostul şi de chemarea femeii. Şi iată cum se descompune viața de familie şi de națiune. (…)

Întru această zi, 24 martie, cuvânt despre păcatele care nu au primit canon de la preot dupa legea lui Dumnezeu si dupa Sfintele Scripturi si despre puterea diavolilor asupra unui astfel de creștin 🌿🌿🌿🌿 DACA VREM SA NE MANTUIM, DUPA CE NE MARTURISIM, DACA PREOTUL NU NE DA CANON CONFORM LEGII LUI DUMNEZEU SI CONFORM SFINTELOR SCRIPTURI, SA CEREM NOI SA NE DEA ASTFEL! 🌿🌿🌿🌿     Un preot oarecare, ce venise din insula Cipru, ne-a spus nouă un lucru, în acest fel zicând: „O femeie se îndeletnicea cu descântece și vrăji și o rugase cineva ca să-i facă lui o vrajă pentru altul, ca să-l tragă pe acela la a lui voie. Deci, femeia aceea, ce se îndeletnicea cu răutăți, a trimis îndată la dânsul doi demoni, vrând să-i facă pe voie. Dar acei spurcați demoni, ducându-se s-au întors fără de nici o ispravă. Și, întrebându-i cea care îi trimisese spre acea răutate, demonii i-au spus ei pricina, zicând: “Noi, aflându-l pe acela sub canon, n-am îndrăznit nici a ne apropia de el. Că se mărturisise acela, la preotul cel mai sus-zis, și, de la dânsul, canon luase, precum poruncesc dumnezeieștile rânduieli.” După aceea, i-a întrebat pe dânșii femeia: “Oare cu toți cei ce au canon vi se întâmplă vouă așa?” Iar ei au zis către dânsa: “Ba nu, ci numai cu aceia cărora le dă canon un preot, care îi învață pe ei din Legea lui Dumnezeu și din Scripturi și, din acestea le dă porunci. Și pentru aceasta nu îndrăznim să ne apropiem, fiindcă ne temem de Legea lui Dumnezeu. Iar de cei care învață și dau canoane de la sine, de unii ca aceia, nu ne temem și nu fugim, nicidecum.“ Deci, femeia, acestea auzindu-le, de la dracii cei necurați, nădăjduind în buna învățătură a preotului, degrabă alergând, s-a apropiat de dânsul și, pe toate ale sale mărturisindu-le, cerea canon. Însă preotul, cruțând-o pe ea, nu-i punea asupra ei canoanele ce i se cădeau după pravilă. Iar ea se ruga, zicând: “Nu mă cruța pe mine nicidecum, ci după Legea lui Dumnezeu și cu dumnezeieștile Scripturi să mă judeci pe mine, pentru că de acestea au mărturisit dracii că se tem.” Deci, i-a dat ei preotul poruncă și canon. Și, de atunci, s-a înțelepțit femeia, cu darul lui Hristos. Acestea le-a spus acel preot, care, însuși, aflase unele ca acestea, și, de atunci, preotul mai cu pază încă, învăța și poruncea din dumnezeieștile Scripturi, iar nu după a lui voie. Această întâmplare se aseamănă cu cea scrisă în Pateric, despre bătrânul ce a avut tată un slujitor la idoli și a auzit, de la demoni și chiar de la însuși domnul lor, despre înălțimea vieții călugărești și, de atunci, a început, nădăjduindu-se, să se apropie de viața călugărilor.” 🌿🌿🌿🌿 https://t.me/estemaitarziudecatcredeti 🌿🌿🌿🌿

Post cu folos duhovnicesc! “Mare este folosul postului unit cu rugăciunea curată și cu milostenia la săraci și bolnavi! Postul rânduit de Biserică are un mare folos pentru credincioși. Dacă postim cu dragoste și cu rugăciune și ne înfrânăm atât trupește, cât și sufletește, postul înfrânează poftele trupești, limba, gândurile, imaginația și toate plăcerile pătimașe. Postul ne smerește inima, ne împacă cu aproapele, ne slăbănogește firea, ne întărește duhul, ne vindecă de tot felul de boli trupești și sufletești, ne ajută la sfânta rugăciune, ne aduce aminte de moarte, ne îndeamnă la pocăință, la spovedanie și milostenie, ne face vrednici de Sfânta Împărtașanie! Postul ne face blânzi și smeriți. Postul unit cu rugăciunea din inimă și cu citirea psalmilor îmblânzește pe vrăjmași, taie păcatul desfrânării, face adevărate minuni de vindecare, aduce lacrimi de pocăință și ne unește cel mai mult cu Iisus Hristos. Iar rugăciunea fără post ne aduce foarte puțin folos sufletesc, căci fără post nu putem alunga nici pe diavoli, nici patimile care ne ucid. Mare este folosul postului unit cu rugăciunea curată și cu milostenia la săraci și bolnavi! (Protosinghelul Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în Biserică, volumul I, Editura Sfintei Mănăstiri Sihăstria, 1991, p. 29)”

„Mai demult oamenii, când se îmbolnăveau, luau untdelemn din candela lor, se ungeau şi se făceau bine. Acum candela o au de forma, numai ca să lumineze, iar untdelemnul il aruncă la chiuvetă atunci când spală candela. O data am mers într-o casă şi am văzut cum gospodina spăla candela în chiuvetă. “Unde se duce apa?” am întrebat-o. “In canalizare” mi-a răspuns. “Dar, bine” ii spun, “pe de-o parte iei untdelemn din candelă şi iţi miruieşti copilul cu el atunci când este bolnav, iar pe de altă parte tot untdelemnul din paharul candelei merge în canalizare? Ce ai de spus la aceasta? Cum să vină binecuvântarea lui Dumnezeu în casa ta? În casele de azi un lucru sfinţit, de pilda hârtia cu care a fost învelită anafora, nu ai unde s-o arunci. Îmi aduc aminte ca acasă la noi nici apa cu care spălam vasele nu mergea la canal. Mergea în alta parte, pentru că şi firimiturile sunt sfinţite, deoarece facem rugăciune înainte şi după masă. Toate acestea lipsesc astăzi, de aceea lipseşte şi harul dumnezeiesc, iar oamenii se depărtează ei înșișide Harul dumnezeiesc." Sfântul Paisie Aghioritul

Nu mai consumați apă îmbuteliată în recipiente de plastic! În ultimii ani, a crescut îngrijorarea că particule minuscule de plastic(microplastice ) apar practic peste tot pe Pământ, de la gheață polară la sol, apă potabilă și alimente. Formate atunci când plasticul se descompune în bucăți din ce în ce mai mici, aceste particule sunt consumate de oameni și alte ființe, cu efecte potențiale necunoscute asupra sănătății și ecosistemului. Acum, folosind o tehnică recent îmbunătățită s-au putut identifica particule și mai mici decât “microplasticele” și anume “nanoplasticele”. Microplasticele sunt definite ca fragmente care variază de la 5 milimetri până la 1 micrometru, iar un micrometru reprezintă 1 milion dintr-un metru. ( Un fir de păr uman are aproximativ 70 de micrometri diametru.)Nanoplasticelesunt particule de o mie de ori mai mici decât microplasticele, având dimensiuni sub 1 micrometru. Un nou studiu efectuat de cercetătorii de la Observatorul Pământului Lamont-Doherty de la Universitatea Columbia,a demonstrat că într-un litru de apă îmbuteliată în recipiente de plastic se pot găsi zeci de mii de nanoparticule de plastic. S-au identificat în medie 240.000 de particule de plastic din șapte tipuri de materiale plastice. Dintre acestea, 90% au fost identificate ca fiind nanoplastice, în timp ce restul au fost microplastice. Nanoplasticele pot trece bariera intestinală și pe cale sanguină pot ajunge în orice organ(creier, inimă , plămâni, aparat reproducător etc)și în orice celulă. Ele pot traversa și bariera placentară și să ajungă în corpul copilului din uter. Până acum se credea ca apa astfel îmbuteliată conține doar câteva sute de particule de plastic, dar asta din cauză ca metodele de testare nu luau în calcul decât particulele mai mari, nu și nanoparticulele. Pentru prima dată, s-au numărat și identificat aceste particule minuscule în apă îmbuteliată. S-a descoperit că, în medie, un litru conține aproximativ 240.000 de fragmente de plastic detectabile - de 10 până la 100 de ori mai mult decât estimările anterioare, deoarece estimările anterioare se bazau în principal pe depistarea doar a particulelor de dimensiuni mai mari. Nu se cunoaște exact efectul nanoparticulelor de plastic asupra organismului uman dar există deja studii care atestă potențialul lor nociv. Surse https://www.publichealth.columbia.edu/news/bottled-water-can-contain-hundreds-thousands-nanoplastics https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2300582121 https://youtu.be/KPPJ9Bi8oT8?si=4NVc8kqE7pfub4jv . Hai în comunitatea noastră ortodoxă https://t.me/estemaitarziudecatcredeti . .

Dan Negru: "M-au dresat spunându-mi că-n lumea civilizată dispare cashul. In America cashul e la căutare, plătești cash, primești reduceri. M-au dresat că-n lumea civilizată viitorul e al mașinilor electrice. În America le-am căutat cu lumânarea. Nu le-am găsit. Americanul Mark Twain avea dreptate: “dacă nu citeşti ziarele, eşti neinformat. Dacă le citeşti, eşti dezinformat.” Asa că ... mai ușor cu..."progresul" ! https://t.me/stranaortodoxa