2 383
المشتركون
لا توجد بيانات24 ساعات
+17 أيام
+1830 أيام
جاري تحميل البيانات...
القنوات المماثلة
سحابة العلامات
لا توجد بيانات
هل تواجه مشاكل؟ يرجى تحديث الصفحة أو الاتصال بمدير الدعم الخاص بنا.
الإشارات الواردة والصادرة
---
---
---
---
---
---
جذب المشتركين
سبتمبر '26سبتمبر '26
سبتمبر '26
+47
في 12 قنوات
أغسطس '26
+41
في 6 قنوات
Get PRO
يوليو '26
+137
في 19 قنوات
Get PRO
يونيو '26
+54
في 14 قنوات
Get PRO
مايو '26
+38
في 4 قنوات
Get PRO
أبريل '26
+35
في 5 قنوات
Get PRO
مارس '26
+26
في 12 قنوات
Get PRO
فبراير '26
+30
في 13 قنوات
Get PRO
يناير '26
+18
في 7 قنوات
Get PRO
ديسمبر '25
+25
في 11 قنوات
Get PRO
نوفمبر '25
+29
في 9 قنوات
Get PRO
أكتوبر '25
+9
في 3 قنوات
Get PRO
سبتمبر '25
+6
في 2 قنوات
Get PRO
أغسطس '25
+995
في 1 قنوات
Get PRO
يوليو '25
+21
في 16 قنوات
Get PRO
يونيو '25
+8
في 5 قنوات
Get PRO
مايو '25
+4
في 6 قنوات
Get PRO
أبريل '25
+7
في 9 قنوات
Get PRO
مارس '25
+8
في 6 قنوات
Get PRO
فبراير '25
+16
في 6 قنوات
Get PRO
يناير '25
+13
في 11 قنوات
Get PRO
ديسمبر '24
+40
في 11 قنوات
Get PRO
نوفمبر '24
+95
في 17 قنوات
Get PRO
أكتوبر '24
+236
في 28 قنوات
Get PRO
سبتمبر '24
+82
في 10 قنوات
Get PRO
أغسطس '24
+72
في 13 قنوات
Get PRO
يوليو '24
+62
في 38 قنوات
Get PRO
يونيو '24
+34
في 13 قنوات
Get PRO
مايو '24
+57
في 13 قنوات
Get PRO
أبريل '24
+62
في 14 قنوات
Get PRO
مارس '24
+48
في 19 قنوات
Get PRO
فبراير '24
+99
في 14 قنوات
Get PRO
يناير '24
+167
في 14 قنوات
Get PRO
ديسمبر '23
+222
في 37 قنوات
Get PRO
نوفمبر '23
+126
في 23 قنوات
Get PRO
أكتوبر '23
+2 165
في 1 قنوات
Get PRO
سبتمبر '23
+42
في 0 قنوات
Get PRO
أغسطس '23
+52
في 0 قنوات
Get PRO
يوليو '23
+33
في 0 قنوات
Get PRO
يونيو '23
+74
في 0 قنوات
Get PRO
مايو '23
+55
في 0 قنوات
Get PRO
أبريل '23
+23
في 0 قنوات
Get PRO
مارس '23
+37
في 0 قنوات
Get PRO
فبراير '23
+51
في 0 قنوات
Get PRO
يناير '23
+9
في 0 قنوات
Get PRO
ديسمبر '22
+85
في 0 قنوات
Get PRO
نوفمبر '22
+36
في 0 قنوات
Get PRO
أكتوبر '22
+29
في 0 قنوات
Get PRO
سبتمبر '22
+89
في 0 قنوات
Get PRO
أغسطس '22
+44
في 0 قنوات
Get PRO
يوليو '22
+59
في 0 قنوات
Get PRO
يونيو '22
+54
في 0 قنوات
Get PRO
مايو '22
+137
في 0 قنوات
Get PRO
أبريل '22
+286
في 0 قنوات
Get PRO
مارس '22
+102
في 0 قنوات
Get PRO
فبراير '22
+32
في 0 قنوات
Get PRO
يناير '22
+89
في 0 قنوات
Get PRO
ديسمبر '21
+110
في 0 قنوات
Get PRO
نوفمبر '21
+64
في 0 قنوات
Get PRO
أكتوبر '21
+106
في 0 قنوات
Get PRO
سبتمبر '21
+28
في 0 قنوات
Get PRO
أغسطس '21
+32
في 0 قنوات
Get PRO
يوليو '210
في 0 قنوات
Get PRO
يونيو '21
+3
في 0 قنوات
Get PRO
مايو '21
+36
في 0 قنوات
Get PRO
أبريل '21
+22
في 0 قنوات
Get PRO
مارس '21
+105
في 0 قنوات
Get PRO
فبراير '21
+1 129
في 0 قنوات
| التاريخ | نمو المشتركين | الإشارات | القنوات | |
| 27 سبتمبر | 0 | |||
| 26 سبتمبر | 0 | |||
| 25 سبتمبر | +1 | |||
| 24 سبتمبر | 0 | |||
| 23 سبتمبر | +1 | |||
| 22 سبتمبر | +3 | |||
| 21 سبتمبر | +1 | |||
| 20 سبتمبر | +1 | |||
| 19 سبتمبر | +2 | |||
| 18 سبتمبر | +3 | |||
| 17 سبتمبر | +1 | |||
| 16 سبتمبر | +1 | |||
| 15 سبتمبر | +1 | |||
| 14 سبتمبر | 0 | |||
| 13 سبتمبر | +3 | |||
| 12 سبتمبر | +18 | |||
| 11 سبتمبر | +3 | |||
| 10 سبتمبر | +1 | |||
| 09 سبتمبر | +1 | |||
| 08 سبتمبر | +3 | |||
| 07 سبتمبر | 0 | |||
| 06 سبتمبر | 0 | |||
| 05 سبتمبر | 0 | |||
| 04 سبتمبر | +2 | |||
| 03 سبتمبر | +1 | |||
| 02 سبتمبر | 0 | |||
| 01 سبتمبر | 0 |
منشورات القناة
Repost from Gonța Media
26 de lei la gaz. Iar iarna nici n-a început
Asta-i ediția emisiunii Gonța Media, Editorial, 24.IX.2026.
Vă mulțumesc!
https://youtu.be/CWwTbx2Dtc4?si=K6Y8RqKgpcv8O-OY
| 2 |  Cum și cu cât afectează veniturile bugetului de stat salariul de 2,1 mln.lei pe an, pe care-l primește șefa de cabinet a guvernatoarei Băncii Naționale?
Cu cât mai puțini bani vin de la Banca Națională în bugetul țării din cauza salariilor de milioane a "pensionarilor de lux" ai PAS-ului - Alaiba, Gavrilița și alți titani ai finanțelor și evonomiei?
Vedeți răspunsul... | 408 |
| 3 |  Faptul că noi o să votăm 300 sau 600 de legi in grabă și fără ca să le citim, nu ne apropie foarte mult de integrare...
UE cere de la noi schimbări reale în justiție, economie și, în mod special - ne cere o viziune clară asupra soluționării problemei transnistrene și reintegrării țării. La nimic din aceste capitole nu întegistrăm progres palpabil... | 1 259 |
| 4 |  ❗️ Neînțelegeri în PAS sau Vasile Tofan nu vrea ca propria lui echipă de la Guvern să-l trimită la închisoare?
Ieri, prin amendamentul deputatului Ion Chicu, completat de Lilian Carp, Parlamentul a exclus posibilitatea derogării de la legi prin deciziile adoptate în contextul stării de urgență. Respectiv, emisarul nu va putea să facă ce vrea osul lui nesătul de bani și putere.
Mai mult, prin acceptarea amendamentului s-a dat interpretarea oficială că organul care gestionează starea de urgență nu poate înlocui Parlamentul, așa cum a decis și Curtea Constituțională chiar la sesizarea PAS. Așadar, putem adresa întrebări serioase despre legalitatea deciziilor anterioare ale CSE, prin care emisarul a făcut derogări după bunul plac, adică strict în interesul buzunarului său și al amicilor din jurul lui, de aici și de la Viena.
Vasile, mai atent la echipă. Te vor trimite la răcoare cu asemenea proiecte băgate pe sub masă și pe care nu le citești deoarece ai încredere în ei. Munteanu a făcut aceeași greșeală în iunie.
Iar decizia majorității parlamentare de a susține amendamentul este destul de interesantă, poate chiar suspectă. | 1 |
| 5 |  PAS a votat instituirea Stării de Urgență pentru 60 de zile.
Totuși, datorită unui Amendament înaintat de deputații PDCM, guvernul (Comisia Națională de Management ap Crizelor) nu va putea lua nicio decizie, prin derogare de la actele normative în vigoare.
E cazul să apreciem votul pozitiv al deputaților din PAS asupra acestui Amendament, evitând astfel o eventuală contestare la Curtea Constituțională. Or, redacția inițială a proiectului venit ee la guvern, conținea prevederi vădit neconstituționale (Art.2 și 4).
| 527 |
| 6 |  Da, am ajuns să aud în Parlament și o asemenea inepție...
Ascultați ce afirmă dl Diaconu - șeful pe managementul crizelor, când i se atrage atenție, că proiectul pregătit de el este necostituțional. Dacă Curtea Constituțională prin Hotărârea sa nr. 17 din 2020 a declarat neconstituționale aceste prevederi, bazându-se pe prevederile Constituției, cum poți să explici că ai o nouă lege ș "totul e OK"? | 527 |
| 7 | Lipsa de transparență și perpetuarea unui deficit major de încredere
Societatea civilă și cetățenii constată cu îngrijorare că mecanismul stării de urgență riscă să devină dintr-un instrument de strictă excepție, o metodă ordinară și comodă de guvernare. Până în prezent, nu a fost realizată nicio evaluare independentă sau audit juridic al presupuselor abuzuri administrative comise în timpul stărilor de urgență anterioare (achiziții directe fără licitații, alocări netransparente de fonduri, gestionarea discreționară a resurselor).
În absența unui raport detaliat de dare de seamă în fața Parlamentului pentru deciziile din trecut, solicitarea de noi competențe excepționale — amplificate prin dreptul de a deroga arbitrar de la legi — lipsește procesul de orice urmă de credibilitate și încredere publică. Statele europene vecine se confruntă cu aceleași realități regionale complexe și crize sistemice, însă își desfășoară activitatea exclusiv în limitele legilor ordinare și a procedurilor democratice standard, fără a recurge la un regim excepțional permanent.
Pentru a preveni un conflict juridic iminent și pentru a asigura un control de constituționalitate curat asupra actului de declarare, se impune eliminarea imediată a sintagmei ce permite derogările administrative.
Ion CHICU
Deputat în Parlament | 536 |
| 8 | Astfel, Parlamentul trebuie să activeze și să exercite controlul parlamentar asupra modului în care Executivul gestionează starea de urgență.
107. Cu privire la rolul Guvernului în timpul situațiilor de criză, Constituția nu prevede că Executivului îi revin atribuții suplimentare în caz de stare de urgență, de asediu sau de război.
110. În primul rând, Curtea reține că autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență, prin natura lor, fac parte din puterea executivă. Astfel, chiar dacă legislatorul a utilizat formulări flexibile la descrierea măsurilor care pot fi dispuse de către aceste autorități, Curtea reține că acestea nu pot depăși domeniul de competență al executivului, deoarece singurele competențe pe care le dețin de la Parlament sunt executive. Textele de lege contestate nu conțin prevederi care ar permite acestor autorități să preia din atribuțiile puterii legislative, i.e. să adopte, să modifice sau să abroge legi.
111. Referirea la texte precum „alte atribuții necesare” sau „alte acțiuni necesare” nu este suficientă pentru a oferi Executivului puterea de a legifera, deoarece legiferarea nu este o funcție care poate fi acordată de către Parlament prin asemenea proceduri. Autoritățile competente să legifereze sunt stabilite expres în Constituție. Astfel, dacă autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență ar dori să legifereze, ele ar trebui să o facă în baza unei norme din Constituție. Așa cum nicio prevedere din Constituție nu le permite să legifereze nemijlocit, autoritățile în discuție trebuie să respecte voința constituantei de a încredința puterea legiferării – atât în situații ordinare, cât și pe durata stării de urgență, de asediu sau de război – doar Parlamentului.
112. Curtea reține că Parlamentul, în conformitate cu prevederile articolului 60 alin. (1) din Constituție, rămâne a fi în toate situațiile organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Parlamentul nu poate renunța la acest statut constituțional al său nici în cazul situației de urgență și nici o altă autoritate nu-i poate schimba acest statut, altfel s-ar atenta la suveranitatea poporului.
113. Dacă autoritățile responsabile de gestionarea situației de urgență ar avea nevoie să legifereze pentru a depăși un pericol iminent, Constituția le oferă câteva alternative. Acestea pot solicita aplicarea procedurilor excepționale de legiferare prevăzute de Constituție, și anume, ele pot solicita Guvernului să-și angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege [articolul 1061] sau pot solicita Parlamentului să abiliteze Guvernul cu dreptul de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice [articolul 1062]. De asemenea, proiectele de lege prezentate de Guvern, precum şi propunerile legislative ale deputaţilor acceptate de acesta pot fi examinate de Parlament în modul şi după prioritățile stabilite de Guvern, inclusiv în procedură de urgenţă [articolul 74 alin. (3)].
3. Caracterul redundant în raport cu instrumentele democratice existente
Republica Moldova se încadrează în modelul constituțional bazat pe principiul legalității. În conformitate cu articolul 85 alineatul (4) din Constituție, Parlamentul nu poate fi dizolvat în timpul stării de urgență. Acest text reprezintă o garanție supremă menită să asigure continuitatea controlului parlamentar și a funcției legislative.
Dacă evoluția crizei (energetice, hidrologice sau de securitate) impune adaptări legislative sau ocolirea unor prevederi din legile existente, Guvernul are deplina facultate de a apela la procedurile parlamentare de urgență pentru modificarea transparentă a cadrului legal. Într-un sistem cu o majoritate parlamentară funcțională, modificarea unei legi poate fi realizată în termene extrem de scurte, respectând rigorile de dezbatere publică. Înlocuirea acestui mecanism democratic cu decizii executive nocturne, luate în spatele ușilor închise prin „derogări operative”, ridică suspiciuni legitime de abuz de drept.
4. | 410 |
| 9 |
AMENDAMENT
la proiectul de hotărâre privind declararea stării de urgență
în sectoarele energetic și hidrologic
(nr. 349 din 22.09.2026)
În conformitate cu prevederile art. 59 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, se prezintă următorul amendament.
La articolul 2 din proiectul de hotărâre, sintagma: „, inclusiv prin derogare de la actele normative în vigoare” – se exclude.
ARGUMENTARE
Nivelul de conformitate constituțională și respectarea riguroasă a limitelor legale în timpul unui regim excepțional determină direct legitimitatea statului în fața cetățenilor săi. Introducerea unei clauze generale care permite Comisiei Naționale de Management al Crizelor sau altor instituții să emită acte operative „inclusiv prin derogare de la actele normative în vigoare” reprezintă o încălcare structurală a ordinii constituționale și o scurtătură administrativă periculoasă. Prezentul amendament urmărește eliminarea acestei sintagme pentru a readuce textul Hotărârii în limitele statului de drept, având la bază următoarele argumente fundamentale:
1. Încălcarea standardelor internaționale ale Comisiei de la Veneția
Așa cum a statuat Comisia de la Veneția în Lista criteriilor statului de drept (11-12 martie 2016, CDL-AD(2016)007, § 51), deși securitatea statului poate justifica o separare extraordinară a puterilor în stat, „competențele legate de starea de urgență au fost utilizate în mod abuziv de guvernele autoritare pentru a se menține la putere, pentru a reduce opoziția la tăcere și pentru a restricționa drepturile omului în general”.
Prin urmare, standardele europene impun în mod imperativ:
• Limite stricte cu privire la durata, circumstanțele și, mai ales, domeniul de aplicare al competențelor excepționale.
• Garanția supremă că securitatea statului și siguranța publică pot fi apărate eficient „numai într-o democrație care respectă cu strictețe principiile statului de drept”.
• Caracterul provizoriu al măsurilor excepționale; conform Opiniei Comisiei de la Veneția nr. 838/2016 (§ 65), regulile introduse pe timp de criză nu pot deveni permanente și nu trebuie să eludeze controlul democratic.
Permisiunea acordată prin prezenta Hotărâre ca structurile executive să suspende sau să ignore legi organice prin simple „acte operative” încalcă flagrant cerința Comisiei de la Veneția privind stabilirea unor limite clare și previzibile ale domeniului de aplicare al puterii executive.
2. Sfidarea jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale a Republicii Moldova
Prin Hotărârea nr. 17 din 23 iunie 2020 (§ 110-111), instanța de jurisdicție constituțională a tranșat definitiv limitele Executivului în perioadele de criză. Curtea a subliniat că autoritățile responsabile de gestionarea stării de urgență fac parte structural din puterea executivă și, prin urmare:
• Nu pot depăși domeniul de competență al executivului, deoarece singurele competențe pe care le dețin de la Parlament sunt strict administrative și de execuție.
• Nu au dreptul să adopte, să modifice sau să abroge legi.
O „derogare de la actele normative în vigoare” aplicată printr-un act operativ (ordin, dispoziție) este, din punct de vedere juridic, o suspendare sau o modificare temporară a unei legi. Acest fapt deturnează direct monopolul legislativ al Parlamentului și plasează actele Comisiei Naționale de Management al Crizelor în zona neconstituționalității administrative evidente.
Astfel, potrivit jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale a Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 17 din 23 iunie 2020 au fost stabilite următoarele:
105. Referitor la rolul Parlamentului în timpul situațiilor de criză, Constituția Republicii Moldova prevede că în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război Parlamentul nu poate fi dizolvat [articolul 85 alin. (4)]. Acest fapt presupune că puterea de a legifera nu poate fi preluată de către o altă autoritate a statului pe timp de criză. Continuitatea mandatului Parlamentului reprezintă o garanție care compensează atribuțiile sporite ale Executivului din această perioadă. | 388 |
| 10 | Așa a reformat PAS justiția...
https://t.me/patriot137/12782 | 458 |
| 11 |  لا يوجد نص... | 902 |
| 12 | Sunt multe întrebări aici - voi veni ultetior cu ele. Pe oameni îi interesează - ce a primit și c. a inclus el in Declarația din noiembrie 2025, când era deja în vigoare scutirea fiscală pentru bancheri promovata de el...
Continuare - în următoarea postare, că e mult de raspuns punctat la aberațiile "emisarului". Azi seara - să aibă ce lectura în weekend... | 775 |
| 13 | Lirica cu "podul de la Telecentru și "preluarea datoriei de miliarde a părții transnistrene" în contul a unui credit de 200 milioane ... o lăsăm pe seama lui. Dacă cineva crede că eu sau colegii mei pot semna pentru un credit de 200 milioane și garanta cu plata a 7-8 miliarde, înseamnă că e pas-ist veritabil...
Nimic nou și pe nimeni cu discernământ nu mai impresionează. Dacă nu venea cu aberații în partea 2-a a postării, poate părea mai credibilă prima parte - despre scutirea de impozite a remunerărilor primite sub formă de acțiuni. Mai ales, că primirea acestor acțiuni a fost (indirect) o consecință a furtului "miliardului" din sistemul bancar în 2014 - pe când respectivul era ministru de interne. Probabil, era atunci mai preocupat de "darea cu capul de asfalt" a șefului fiscului că nu-i rezolvă întrebările, decât de contracararea jafului secolului. Că era "un simplu" ministru de interne...
Dar, să revenim la subiectul scutirii de impozite a remunerării sub formă de acțiuni a managerilor bancari. Orice om care poate conecta calculatorul și naviga pe internet poate găsi ușor când această scutire a apărut în Codul Fiscal. Și se va convinge, că această scutire a fost introdusă prin Legea nr. 214 din 31 iulie 2024 (politica bugetar-fiscală pentru anul 2025). Prim-ministru al guvernului care a promovat această scutire era tocmai respectivul.
Până la această modificare, orice oferire de asemenea remunerări se taxa la primire. De ce oare bancherii cu salarii și bonusuri de milioane trebuiau scutiți de plata impozitelor pe acest gen de remunerare - respectivul n-a argumentat în Nota se fundamentare la proiect, care este parte integrantă a actului legislativ. Era campanie electorală și "niorlăiții" de alegători nu trebuiau enervați cu asemenea fleacuri, probabil.
Cum nici acum moldovenii nu trebuie informați de ce această facilitate se păstrează și în proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, deși colegii (mai bine spus, subalternii) respectivului majorează ca niciodată impozitele la toți și la toate. Și aici în Nota de fundamentare nu veți găsi măcar o silabă în argumentatea necesității păstrării și consolidării acestei facilități fiscale pentru bancheri (pct. 7 din Art III). Nimic, nicio literă...
De ce "emisarul" nu vrea să le explice moldovenilor de ce bancherii lui iubiți trebuie scutiți de impozite la momentul primirii remunerațiilor de zeci de milioane, rămâne o întrebare. În schimb, așa cum i-a considerat mereu de prostuți pe moldoveni, încearcă să explice, că milioanele primite sub formă de acțiuni de către bancheri nu trebuie impozitate la momentul primirii, dar se vor impozita la momentul înstrăinării. Care-l mai crede și comunică cu el, să-l întrebe - ce va plăti atunci, la înstrăinare, în afară de 12% impozit creștere de capital? Și, mai întrebați-l, care altă categorie de cetățeni mai au asemenea trarament fiscal amiabil din partea PAS-ului, în afară de bancherii lui? Sau poate pe aceste acțiuni nu se vor plăti dividende și bancherii consideră aceste remunerări de milioane "fantici" fără valoare și nu trebuie impozitate?
Aceasta este întrebarea - de ce oamenii afiliați respectivui au obținut asemenea facilități fiscale începând cu 2025? Cine are acces la internet- verificați Art.20, litera (z)22 din Codul Fiscal - ce prevede și când a intrat în vigoare. Sau după plecarea sa din guverm nu mai are oameni afiliați prin conducerea băncilor și poate declara tare, că a schimbat legislația nu pentru el/ei?
În concluzie, nu cred că am primit răspuns de ce și pentru cine a modificat Codul Fiscal în 2024, ca să ofere managerilor bancari asemenea scutiri fiscale. Noi știm. El n-a explicat...
Cât privește "a primit acțiunile și a achitat impozitele încă în 2021", ar fi bine de coroborat această mărtirisire cu explicația ministrului actual al finanțelor, care asigura oamenii cu 2 zile în urmă, că acest program se implementează nu mai puțin de 3 ani și va avea efect tocmai în 2028.
Vom afla ce-a primit și cum a primit el în 2021, pe care zice că a plătit impozite. | 697 |
| 14 |  لا يوجد نص... | 637 |
| 15 |  TAXE: Deputatul Ion Chicu lansează un nou atac asupra politicii fiscale a Guvernului și contestă menținerea facilităților fiscale pentru mecanismul „Stock Option Plan”, prin care angajații unor companii, inclusiv managerii, pot fi remunerați prin acțiuni.
Chicu spune că nu contestă dreptul unei bănci sau al unei companii de a-și recompensa managerii prin acțiuni, dar consideră nejustificate facilitățile fiscale acordate pentru acest mecanism. Potrivit deputatului, acestea au fost introduse de Guvern în 2024 și se regăsesc în continuare în proiectul politicii fiscale pentru 2027. „Nu cred că doamna Belous mi-a dat o replică. Ea a încercat să explice în ce constă programul ăsta de stimulare a managerilor din sistemul bancar și din societățile pe acțiuni. Dar pe jurnaliști îi interesează cealaltă parte, partea fiscală”, a spus deputatul. Chicu acuză guvernarea că aplică standarde diferite în politica fiscală și susține că sectorul bancar ar beneficia în continuare de un regim favorabil.„Pentru aceștia mici îi scoatem de la facilități. Dar, cum am spus, rechinii mari, bancherii, cu afiliere către PAS, către foștii conducători de guvern, vor beneficia în continuare de această facilitate”, a declarat deputatul. Chicu anunță că va insista asupra eliminării facilităților atunci când politica fiscală pentru 2027 va fi examinată în lectură finală. | 595 |
| 16 |  لا يوجد نص... | 2 |
| 17 | لا يوجد نص... | 1 |
| 18 | Ultimele 2 zile a fost anunțată crearea a încă 2 agenții. Ca să întrețină armata asta care crește ca pe drojdii, PAS majorează semnificativ impozitele. | 1 |
| 19 |  Conform Art. 12 din Legea 270 (legea salarizării) guvernul este obligat să reexamineze anual valoarea de referință pentru calcularea salariului în sectorul bugetar la CEL PUȚIN NIVELUL PROGNOZAT al RATEI INFLAȚIEI.
În acest context, am înaintat un amendament la proiectul de rectificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2026.
Acei care se întreceau la promisiuni învățătorilor, oamenilor de cultură, medicilor și altor bugetari - nu au dorit să susțină ajustarea cuantumului ajutorului financiar (măcar) la nivelul inflației de anul trecut.
Iar motivul invocat este RATAREA de către guvern în 2026 a circa 3 miliarde de lei sub formă de granturi... | 675 |
| 20 |  لا يوجد نص... | 657 |
