Bogdan Duca-canal politic

Gheorghe Piperea: Atât de „solid” e sistemul bancar american, atât de „bine” au acționat autoritățile bancare elvețiene, încât situația se îmbunătățește din ce în ce mai rău... După trei falimente de 300 de mld dolari pierderi (Silicon Valley Bank, Signature Bank, Silvergate), alte 60 de bănci regionale americane se „pregătesc” de faliment sau de preluarea de către cele 5 mari găuri negre bancare americane (JP Morgan, Citigroup, Bank of America, Wells Fargo, Goldman Sachs), într-o operațiune de concentrare economică fără precedent în istorie și fără contrargumente. Poate că asta o fi fost chiar planul ... Acțiunile Credit Suisse, chiar preluată fiind de rivala UBS, au scăzut azi cu 60%. Obligațiunile emise anterior (cca 18 mld euro) nu mai au nicio valoare. Bondurile americane sunt și mai otrăvite acum, pentru că și UBS le avea în portofoliu. Falimentul Credit Suisse contaminează acum și UBS și, prin interconexiunea impusă de Banca Înțelegerilor Internaționale de la Basel (Bank of International Settlements), și băncile europene. Între timp, saudiții, principalii deponenți la Credit Suisse, își retrag masiv dolarii, operând schimburi în remnimbi (yuani chinezești convertibili). Așa vor face toți cei care nu mai vor dolarul ca monedă de referință internațională - brazilieni, indieni, iranieni, ruși, africani. Posibila arestare a lui Trump de mâine (anunțată chiar de el) nu va rezolva cu nimic criza. O va agrava. Ca să nu mai vorbim că Xi a bătut deja palma cu putinul ... Așa cum ziceam, situația se îmbunătățește din ce în ce mai rău

Răspunsul la altă întrebare standard: dacă Rusia va ataca România, ce vei face? Dacă Rusia va ajunge cu armatele aici, va fi doar consecinţa faptului că România a fost împinsă de americani în aventura ucraineană. Eu nu consider patriotism să apăr nici steagul SUA, nici steagul NATO, nici steagul UE. Şi nici să îmi sacrific ţara pentru interesele cinice ale Washingtonului. Ucraina în momentul de faţă este un bun exemplu de ţară transformată în maşină de tocat carne într-un război pe care nu îl poate câştiga, doar pentru că interesele Occidentului colectiv sunt ca ucrainenii să crape ucigând cât mai mulţi ruşi. Orice ucrainean patriot trebuie să se opună acestui război şi să vrea pacea. Dacă România ar fi în aceeaşi situaţie, patrioţii români vor trebui să ceară pacea şi să fie împotriva NATO. De altfel, a fi patriot român de pe acum înseamnă să nu mai vrei ca destinul ţării tale să depindă de UE, SUA şi NATO.

Unul din contra-argumentele pe care le primesc pentru poziţia mea pro-Rusia, este legat de situaţia critică moral din Rusia şi de problemele reale din multe state aliate ale Federaţiei Rusie. Însă acest contra-argument nu mă afectează şi nici nu afectează argumentaţia mea. Eu nu cred că Rusia este paradisul şi nici nu apăr o poziţie ideologică de genul: "Sfânta Rusie versus Antihristul vestic". Am subliniat de plictisitor de multe ori pentru mine că nu sunt dughinist. Iar preşedintele Putin nu este un lider ideologic ci un lider patriotic. E o nuanţă foarte importantă. Rusia nu e doar ortodoxă (puţină lume ştie că ortodocşii sunt o majoritate fragilă în Rusia, doar 51%), iar societatea rusească este plurală, foarte variată şi foarte tolerantă. Inclusiv foarte tolerantă faţă de ceea ce creştinii considerăm a fi păcate. Nu e vreo teocraţie în Rusia şi nici nu va fi. Rusia este o ţară ce va rămâne democratică. Ce caracterizează Rusia şi o face deosebită de Vest este tocmai normalitatea. Normalitate care nu e echivalentă cu un soi de dictatură a virtuţilor. Iar marea virtute, cel puţin anunţată, a ordinii mondiale promise dinspre Răsărit nu este promisiunea unei lumi mai bune pentru că au descoperit Moscova, Beijingul sau Teheranul reţeta ideologică pentru o lume mai bună. Marea virtute este tocmai reafirmarea unui principiu de mult uitat: al neamestecului în problemele interne ale statelor. Noua ordine mondială promite că nu va impune o ideologie sau o credinţă altor popoare ci doar va construi relaţii pragmatice economice sau va răspunde militar unor provocări militare, între state. Este practic revenirea la normalitate. Iar normalitatea în lumea internaţională este respectul între statele suverane. Respect care, dacă e încălcat, duce la războaie sau renegocieri între state. Hegemonia americană a plecat de la premisa că Occidentul colectiv are reţeta fericirii şi va folosi banii, corupţia, ong-urile, avioanele de atac şi rachetele să impună această reţetă ideologică a fericirii. Nu asistăm la un război sfânt, ci asistăm la al treilea război mondial în care forţele normalităţii (normalitate care presupune imperfecţiuni, probleme, pluralitate de opinii, vicii, homosexualitate, tot ce vreţi şi ce nu vreţi) se opun unui delir ideologic care este al Vestului.

Militarii români care au fost şi sunt prin diverse războaie americane din lumea întreagă nu sunt eroi, nu apără interesele României şi sunt simpli mercenari. E drept, mercenarii americanilor dar pe banii noştri, din moment ce sunt plătiţi din bugetul public al României. Ei au plecat pentru un salariu mai bun şi o pensie suplimentară. Asta îi face mercenari, chiar dacă pensia aia suplimentară este numită, nesimţit, ca pensie de veteran. Iar securitatea României nu a fost niciun moment afectată de către Irak, Afganistan, Somalia, Sahel şi pe unde România şi-a convins cu plus la salariu să îşi trimită mercenarii. Nu a fost nici măcar ameninţată de către Al Qaeda. România a avut o politică externă foarte activă, cândva. Acest lucru i-a permis să fie considerată o ţară influentă, o platformă sigură şi prietenoasă pentru negocieri între diverse tabere. De aceea, datorită politicii noastre externe, România a avut asigurată o securitate de care nu s-au bucurat ţările vestice, de-a lungul multor decenii. În acest moment, România nu mai are politică externă nici măcar cât să impresioneze Ucraina şi să apere interesele comunităţilor româneşti de dincolo de graniţe, iar armata română este sursă de mercenari ieftini, plătiţi din bugetul românesc, pentru războaiele americanilor. Iar în momentul în care nu mai are diplomaţie şi se mai şi transformă în furnizor de război, securitatea României devine o vulnerabilitate, nu o certitudine...

Ca să înțelegeți diferențele: americanii au dat jos un amărât de balon meteorologic chinezesc(vândut la suprapreț cu 11$) utilizând un proiectil care costă 400 000$, în timp ce rușii le-au dat jos americanilor o dronă de aproape 60 milioane de dolari cu un kil de benzină - dacă e să ne luăm după ceea ce susțin americanii. Înțeleg că pentru americani benzina e scumpă, dar, până la urmă, cât poate să coste kilu de benzină??

Polonia și țările baltice- state cu evidente probleme psihice.....

🇵🇱Polonia alimentează războiul din Ucraina: va trimite 4 avioane de luptă MiG-29 armatei regimului de la Kiev. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunțat joi că țara sa va trimite Ucrainei cel puțin patru avioane de luptă MiG-29 în zilele următoare. „În primul rând, în următoarele câteva zile, vom preda Ucrainei, din câte îmi amintesc, patru avioane în stare de funcționare. Restul sunt în curs de pregătire, de întreținere”, a afirmat Duda.

Iubesc brandurile astea românești deștepte.

Religia la Bac... Ideea poate că ar fi bună, dacă predarea religiei în școli nu ar fi ...proastă. Învățământul religios în preuniversitar s-a dovedit a fi un eșec postdecembrist. Desigur, eu și generația mea am fost beneficiarii epocii bune a acestui învățământ, când oameni cu adevărat dedicați, pasionați, voluntari, făceau efectiv misiune prin școli. Mi-e greu să uit de primul meu profesor de religie, Bogdan Blaga, care umbla cu....un sac de rafie plin de Biblii. De la el am prima Biblie, câștigată la un concurs de cunoștințe religioase . Sau să uit de Mihai Deliorga (acum preot), care ne-a învățat gustul pentru muzica psaltică și ne-a oferit primul înțeles al icoanei.... Dar aceștia țin de acea epocă de aur a învățământului religios. După aceea au venit programele școlare plictisitoare și standardizate, lipsite de viață și de duh. Vocația a făcut loc „profesionalismului”, carismele au fost demise în favoarea „metodicii”. La 10 ani după începutul său fulminant, învățământul religios a devenit o chestie plictisitoare, care nu spune nimic, dar confirmă frustrările și autismul forurilor conducătoare bisericești (lucru valabil pentru toate cultele care aleg învățământul religios). Dar, sincer acum, cum ai putea să rămâi creștin, când creștinismul nu mai e o formă de viață și de înțelegere a lumii, ci devine materie școlară. Ba chiar și materie de Bac...

Gluma, din păcate proastă, a zilei este aceea că anonimii din Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, au respins candidatura lui Nicu Covaci. Ei l-au cotat pe cel pe a cărui muzică bună au crescut câteva generații ca fiind de....nota 7 (uniunea lor primind doar compozitori de la nota 8 în sus)... Din păcate, nu e nicio conspirație. Țara asta știe să își facă rău singură mai eficient decât ar putea-o face și o invazie romulană sau klingoniană....

Nu trebuie să uităm...

Încet dar sigur, SUA va dispărea ca influență în Orientul Mijlociu.

Rusia, China și Iran vor organiza exerciții navale în Golful Oman între 15 și 19 martie, potrivit Ministerului chinez al Apărării.

Poate lumea nu știe. Eu, până să înceapă „primăverile arabe”, am fost foarte pro-occidental și pro-american. Ca majoritatea conservatorilor români, m-am păcălit cu iluzia că de fapt problema în SUA este aceea că mai sunt aleși, din când în când, democrați și progresiști, că Uniunea Europeană ar mai putea fi reformată, că.... Însă „primăverile arabe” m-au lăsat cu gura căscată. Pentru că tot ce s-a întâmplat acolo indica prostie suprarealistă a Vestului, prostie ideologizată. Apoi a început ”Maidanul”. M-am uitat și eu, ca tot omul, la televizor la ce se întâmplă acolo. Numai că ceea ce vedeam eu era ceea ce se întâmplase deja în România, e drept, într-o variantă mai soft, fără împușcături. Am fost martor și participant la „revoluția portocalie” care l-a adus pe Băsescu la Cotroceni, în 2004. Am fost martor și participant la circul din 2012, când mitingurile anti-Băsescu au fost preluate de rețeaua progresistă și transformate într-o mizerie ideologică (mizerie ce va exploda însă odată cu circul post- Colectiv și mitingurile din 2017-2018). Deci eram deja vaccinat (cu două doze) și începusem să mă documentez mai serios și cu privire la ce fusese în 1990 în Piața Universității. Pentru mine ”Maidanul” nu a mai avut nimic emoționant. Am văzut doar cum strada manipulată înlocuiește un regim stabilit democratic cu, eu ziceam atunci, haos. În fapt, atunci începeau pregătirile militare pentru confruntarea cu Rusia, pe care o vedem acum. Despărțirea de iluzia vestică a continuat când am înțeles că de fapt conservatorii americani, sunt tot imperialiști americani, că de fapt nu există un efort sincer din partea forțelor sănătoase moral din SUA ca să ajute o renaștere conservatoare. Trump a fost cel care a pus capac definitiv oricărei iluzii a mea că SUA poate face ceva bun pentru România. Vă aduceți aminte ce gunoi imbecil a fost numit ambasador al SUA la București din partea lui Trump? Cum repeta, ca o placă stricată, că România trebuie să privatizeze totul, pe bani puțini și cât mai repede?

Papahagi în antichitate?

Povestea cu drona a avut un obiectiv deocamdată atins: s-a redus presiunea mediatică pe adevărata problemă- falimentul bancar din SUA. În societatea postcapitalistă, ceea ce se spune de către mass-media este adevărul iar o panică mai mare (vine războiul- de parcă nu ar fi și venit, deja) poate să înlocuiască o panică mai mică (vine criza- deși și aia e deja stăpână). Efectiv, cu drona asta americanii și-au mai cumpărat ceva timp pentru a încerca să mai peticească sistemul bancar.

Toți demnitarii români, au căzut în fund de emoție că pot să dea mâna cu....asistentul principal adjunct al secretarului de stat din cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Departamentului de Stat al SUA. Aici suntem.... Dacă nu ar fi gena asta, nu atât de slugă, cât de ciocoi, am fi departe....

În ianuarie 1941, armata română a înăbușit rebeliunea legionară iar forțele de ordine au trecut la arestarea căpeteniilor legionare și infractorilor cu cămăși verzi sau sumane ce își făcuseră de cap în zilele rebeliunii. Însă Berlinul, deși își dăduse „binecuvântarea” pentru Antonescu, dorea să îi protejeze pe liderii legionari. Așa că armata germană, prezentă în România să ne „protejeze” țara, a început o amplă operațiune de extragere din țară a liderilor legionari, deși aceștia erau urmăriți de către autoritățile românești. Practic suveranitatea României nu mai exista, pentru că nimeni nu avea autoritate să intre peste o unitate militară germană „aliată”, sau să controleze vreun transport ”aliat”. Așa, o bună parte din căpeteniile legionare au fost scoase din România și folosite ca șantaj pentru Antonescu. Iar după 23 august, au creat un guvern marionetă la Viena și o ”armată” în subordinea SS... Aduc aminte de asta, ca să fac mai clar cu un exemplu istoric, cam ce se întâmplă cu armata americană de la noi, repet, insuficientă numeric ca să ne protejeze de vreun factor extern, suficientă să controleze jocurile în România.

Singura întrebare de bun simț nu este aceea dacă au dărâmat sau nu rușii o dronă americană deasupra Mării Negre. Singura întrebare de bun simț este: ca dracului caută o dronă americană deasupra Mării Negre? SUA nu are ce căuta la Marea Neagră. Armata SUA nu are ce căuta în România și, în general, nu are ce căuta în nicio țară în afara Statelor Unite... Poate cel mai trist lucru care s-a întâmplat în ultimii ani a fost ocuparea pașnică a României de către americani. Spre „protecția” noastră, spune propaganda. Dar exact asta spunea și propaganda comunistă despre trupele sovietice staționate în anii 50. Exact asta spunea și propaganda fascistă despre trupele naziste staționate în România în anii 40. Însă ce se poate vedea și cu ochiul liber este faptul că nu sunt trupe care să protejeze ci sunt trupe care să intimideze. Prezența militară NATO în România este prea modestă să poți justifica necesitatea ei în cazul vreunui atac extern. Sunt vreo 5000 de bucăți de toți, deci nu poți spune că ne pot apăra de, oricum, un foarte puțin probabil atac extern. Dar deși sunt suficient de puțini ca să nu conteze dacă ne atacă pecenegii, sunt suficient de mulți ca să controleze România. Armata română este practic subordonată lor și cele mai bune baze militare ale armatei române sunt controlate acum de trupe străine. Americanii sunt suficient de mulți și de înarmați ca să împiedice orice posibilă revoluție în România și să controleze efectiv instituțiile de forță din țara noastră. Deci suntem ocupați, în ciuda retoricii propagandei. Iar povestea cu drona arată că folosesc țara noastră ca să participe la războiul din Ucraina....

România a decis închiderea Centrului Rus de Cultură din București. MAE a notificat Ambasada Rusiei asupra deciziei sale. Decizia pare legitimă. Să nu uităm: în România acestui moment: - premierul este un sfertodoct care se epuizează intelectual în fața unei fraze și are un doctorat plagiat; - ministrul culturii este un cocălar metrosexual a cărui activitate culturală precedentă a fost aceea că a administrat un tabloid; - fostul ministru al educației a fost silit să se demită după un plagiat; - ministrul de interne a fost dovedit ca plagiator, deși orice om care îl urmărește se poate declara uimit că omul a reușit să treacă Bacul.... Și lista ar putea continua.... Vă dați seama că pentru un astfel de stat român, orice centru cultural este....o amenințare strategică. Aștept ziua în care se vor arunca cărțile lui Dostoievski în foc....

Pentru mine savoir vivre este oriental, cu cafele, narghilele, podele, divanuri și caftanuri, care vă asigur că sunt mai românești decât patriotismele în ii și ițari made in China... Admir opera teologică a lui Stăniloae, dar nu dau doi bani găuriți pe publicistica sa politică. Punctul maxim al demnității românești în anii comunismului îl văd în mărturisirea românilor greco-catolici, românilor ortodocși stiliști, românilor iehoviști, care au înfruntat ilegalitatea pentru credința și identitatea lor religioasă. În același timp, punctul maxim al demnității românești ca țară a fost și va rămâne prima perioadă a regimului Ceaușescu. Îmi place adevărul. Și știu că adevărul are nuanțe. Îmi plac sfinții relaxați și cu umor, nu cei care sunt zeloți până la lipsa de iubire. A fi român înseamnă a fi critic, a fi ironic, a fi cu umor, a iubi oleacă și băuturica, și o masă bună. A fi român înseamnă a fi cu o doză de relativism din cel bun, care nu pune botul la încrâncenările ideologice (cum sunt cele naționaliste). A fi român înseamnă a fi balcanic, a fi mâncător și creator de ciorbă: de burtă, de pui, de vită, de legume, de civilizație, de cultură, de comerț de idei, toată ”dreasă” cu conștiința pe care o avea Miron Costin, că bietul om este sub vremuri, deci nu are rost să se zbuciume prea tare. Iar asta naționalismul a distrus, din păcate....A distrus peste tot în Balcani, distrugând o armonie și un echilibru milenar. De asta am tot disprețul față de naționalisme și refuz categoric să fiu catalogat în funcție de categoriile limitate ale minților mărunte și ideologizate ale naționaliștilor. Iar asta mă face mult mai bun român decât tot circul ăsta cu târnoveni, șoșoci, simioni, târzii și ce specimene mai populează sectorul....

Ce nu mai pot accepta este acuza că aș fi anti-român. Iubesc România. Iubesc poporul român. Iubesc limba română. Am ales să trăiesc și să mor în țara asta, spre deosebire de mulți naționaliști care pentru o diferență de 500- 1000 euro la leafă duduie de ”rrromânism” prin Italia, Spania,Irlanda, Marea Britanie, Germania, etc.. Dar nu iubesc idolatria și minciuna. Nu cred că fac vreun bine acestui popor sau mie, alegând să trăiesc în minciuna naționalistă. Sau alegând idolatria. Și refuz categoric narativul naționaliștilor care mi se impune ca fiind singurul ”rromânesc”. Iubesc poezii ale lui Eminescu, dar nu pe toate. Unele mi se par mediocre. Iar faptul că îi iubesc poezia, nu înseamnă că sunt de acord cu opiniile sale politice, tributare limitelor vremurilor sale. Nu înțeleg de ce să apăr statuile unui idol găunos, ca Mircea Vulcănescu, complice la niște teribile crime istorice. Dar mă mândresc că sunt român când mă gândesc la primarul Cernăuțiului, Titus Popovici, care a salvat pe evreii din Cernăuți. Nu înțeleg de ce ar trebui să consider reprezentativ pentru neamul românesc un delirant misticoid și cu porniri fanatice și ucigașe ca Zelea Codreanu. Nu mă reprezintă și nu cred că unul ca el, sau secta lui de fanatici mistici, e reprezentativă pentru acest popor domol. Prefer oricând pe Ionel Brătianu, cu toată corupția lui, lui Codreanu sau lui Antonescu. Nu înțeleg de ce trebuie să vorbesc doar la superlativ despre anumite personaje. Sunt oameni, nu zei. Așa cum poporul nostru este un popor de oameni și nu de zei. Sunt suficient de inteligent și cultivat ca să știu când glumea Petre Țuțea în butadele lui, și când spunea lucruri dramatice. Nu cred în puritatea vreunei ”rase” românești. Suntem, pe acest pământ, de multe feluri și de multe chipuri, cu origini variate. Iar asta e partea frumoasă a acestui neam. Când românul de origine maghiară, Tiberiu Olah, a compus suita simfonică ”Mihai Viteazul”, a fost mai român decât vreun imbecil cu căciulă de geto-dac care se cocoață pe crucile unor soldați din primul război mondial ca să își demonstreze patriotismul. Poezia românului de origine rusă, Nichita Stănescu, este o culme a limbii române. E el mai puțin român decât versificatorul Vadim Tudor? Pentru mine ”sfinții închisorilor” sunt mai degrabă Nicolae Steinhardt și Richard Wurmbrand, decât niște fanatici ca Ioan Ianolide sau Valeriu Gafencu, oameni care nu au făcut niciun moment dovada vreunei pocăințe pentru sistemul lor politic bazat pe ură.... Poporul acesta a fost mereu variat etnic și religios. Obsesia asta toxică a uniformității (toți rrromânii să fie verzi, ortodocși și „pui de daci”) e o imbecilitate care nu are nicio treabă cu istoria. Eu mă simt foarte acasă în catedrala romano-catolică din Alba Iulia, veche de o mie de ani. E parte a istoriei mele, așa cum este și parte a istoriei maghiare. Și nu e frumos că e așa? Moscheea de la Babadag e parte a istoriei mele, dar și parte a istoriei islamice și apoi otomane. Și e minunat că e așa. La fel, iubesc geniul teologico- politic al lui Petru Rareș și al rudei sale, mitropolitul Teofan I al Moldovei, și consider pe voievodul moldovean ca fiind poate cel mai important voievod din toată istoria țării noastre. De ce ar trebui să accept musai o catalogare a voievozilor impusă mie de naționaliști? Nu voievozii care au purtat războaie epuizante, ci voievozii care au construit o țară îmi sunt dragi: prefer pe Vasile Lupu condotierului Mihai Viteazul, pe Constantin Brâncoveanu lui Vlad Țepeș, pe Alexandru cel Bun lui Mircea cel Bătrân. Dar mă înclin în fața marelui Ștefan cel Mare care s-a descurcat și cu una, și cu alta. Nu sunt dacopat. Nu înțeleg nici măcar sensul vag al unei mitologii naționaliste limitate, care invocă pe daci ca strămoși. Sunt mândru că sunt parte a acestei oaze de romanitate din Balcani, care a supraviețuit grecizării bizantine, slavizării bulgare, turcizării otomane și sper că va supraviețui și englizării americane. Dar sunt și mândru că istoric am fost părtaș la marea moștenire otomană.

E deja aproape oficial. Achitarea din timp a taxei vă va aduce beneficii excepționale în viitorul apropiat! Pentru a obține noul Certificat de Revoluționar(care se va emite cam peste un an) trebuie să achitați acum o taxă de aproximativ 100 de lei. Aceasta este necesară strângerii dovezilor că ați fost revoluționar. Atenție: fără să achitați această taxă nu veți putea intra în posesia Certificatului și nu veți beneficia de gratuitățile, scutirile de impozit și de generosul pachet financiar care va veni pentru fericiții posesori ai documentului. Așadar, ce trebuie să faceți? Taxa trebuie plătită tovarășului Bocăncel care, la schimb, vă va da prețiosul lui studiu asupra „vectorilor propagandei rusești”. Căutați dacă apăreți acolo(atât ca nume, dar și ca site - atenție la detalii!!) și păstrați documentul. Când vor veni rușii, mergeți la registratură cu documentația și vă înregistrați pentru Certificat. E singura variantă pașnică. Altfel nu veți putea obține Certificatul decât înrolându-vă în Divizia Tudor Vladimirescu(ăia de la kaghebeu mi-au spus că, din lipsă de fonduri, Divizia Horia Cloșca și Crișan nu se va mai înființa!)! Cei care nu vor să plătească taxa, au o alternativă gratuită. Trebuie să investigheze zonele rurale din vecinătatea Ieșilor unde să caute pe la closetele din curțile oamenilor perele lui Bocăncel, care înțeleg că sunt best seller-uri. Cum faceți asta? Vă prefaceți că v-a apucat buharnița și-i rugați pe oameni să vă lase la budă. Din două-trei încercări e imposibil să nu dați și peste opera lui Bocăncel pe care-o puteți șterpeli. Verificați însă existența paginilor esențiale!!! Ce faci dacă nu apari acolo și nici nu vrei să te înrolezi? M-am interesat și despre această posibilitate, cu toate că n-ai cum să nu apari acolo decât dacă ai foarte mult ghinion! În acest caz trebuie să vorbești cu Bocăncel care te va trimite la Iliaș căruia să i te spovedești cum îți spune Bocăncel astfel încât să te bage în ediția a doua a prețiosului material. E clar că te va costa mai mult, dar merită! Dacă mergeți pe linia asta, vă rog să-mi transmiteți și mie adresele celor doi geniali deoarece fără datele lor de identificare nu pot depune plângerea la Parchet! Deh, eficiență parchetărească: pe unii îi înhață de pe stradă, în timp ce pentru alții e nevoie și de numărul de la pantofi. 😂

Refuz cu fermitate să dialoghez cu "inteligența artificială". Găselnița asta cu chatul este tocmai gândită să fezandeze publicul, să îl obișnuiască cu ce va urma. Ce va urma este totalitarismul, dar un totalitarism descris în "Brava lume nouă", nu în 1984. A te opune lui nu necesită decât să nu îi faci concesii. Simplul fapt că intru în dialog cu un monstru tehnologic, cum e inteligența artificială, e suficient ca să recunosc monstrul respectiv, să îi dau statutul de partener de dialog, implicit un statut ființial. Eu închid și când trebuie să îndur pe "Andreea" de la Vodafone. Nu avem ce discuta cu mașinile. Și nu trebuie să lăsăm mașinilor vreun statut și drept altul decât acela de instrumente ale omului. Or cu un instrument nu dialoghezi, de la un instrument nu accepți opere de creație. Calculatoarele trebuie să rămână instrumente. Niște minți diabolice vor să le "însuflețească" (și sunt multe "duhuri"). Singura noastră opțiune este să le refuzăm și să le negăm fie și prin acceptarea unui minim dialog cu ele, această "însuflețire".

Asta e o altă chestiune importantă când vorbim despre modernizarea unui popor: capacitatea de a depăși o economie de supraviețuire. Modernitatea exclude din oficiu economia de supraviețuire, logica lui ”am un porc și după ce îl tai, trec cu el iarna”, ”am o boltă de vie și cu el îmi fac vinul de peste an”, ”pun un butoi cu varză și mă ține până la anul”. Știu, ne plac imaginile astea idilice și le reproducem acum, dar din moft, nu din necesitate. Ne facem zacusca noastră că „e mai bună” decât cea din comerț. Dar repet, e deja un moft modern, ca și agro-turismul. În fapt modernizarea înseamnă urbanizare, industrie și comerț. De asta, trebuie spus, cea mai mare piedică pentru modernizarea României a fost una din reformele cele mai aplaudate de români: reforma agrară. Reforma agrară, sau mai bine spus, reformele agrare (că a fost și cea a lui Ferdinand I), au fost o nenorocire. Mai întâi pentru că au avut un impact negativ asupra marilor proprietăți, singurele capabile să ofere o producție agricolă ce să permită dezvoltare economică și comerț. Apoi, pentru că au împiedicat pentru câteva generații, țăranii să se mute la oraș, să caute joburi în meșteșuguri, să impulsioneze industrializarea. Primind niște hectare de pământ, familiile de țărani au fost încurajate să rămână în logica economiei de supraviețuire. Și pentru una/două generații au avut suficient ca să nu moară de foame sau să se gândească la o alternativă la viața de țăran și suficient de puțin, pe de altă parte, ca să nu poată să facă agricultură profesionistă, de calitate, care să aducă plus-valoare. România a trăit- cum spunea un politician de la sfârșitul secolului XIX- ca țară bogată când aveam ploi și țară săracă când aveam secetă. Exact ca orice stat antic sau medieval, într-o lume deja obosită de prosperitatea industrială.... Satul nu este un bun stimulent pentru nimic, în ciuda literaturii ”pășuniste”, toată scrisă de orășeni, ce îl idealizează. Școala e și rămâne proastă pentru că nu trebuie carte să mulgi vaca, bisericile sunt infestate de tradiții și superstiții păgâne, iar preotul, intelectualul satului, nu are nicio motivație să se depășească pe sine și să ridice ”nivelul maselor”. Cum spunea Marin Preda- romanul Moromeții fiind tocmai romanul sfârșitului acestei iluzii, a ”eternității sătești”, timpul pare să aibă răbdare la infinit când ești prizonierul universului rural, dar de fapt, el trece pe lângă tine și trebuie, ca Moromeții juniori, să fugi la oraș ca să îl poți prinde din urmă....

Un scurt video de la Revelionul din 1955 la Universitatea de Stat a Moldovei. Sar în ochi mai multe perechi de fete care dansează - se pare că exista o disproporție pe criteriul de gen. Sursa: Agenția Națională a Arhivelor (YouTube)

Mulți spun că Holocaustul a fost o barbarie. Dar nu a fost o barbarie. A fost expresia răului din civilizația modernă umană. Nu e nimic ”barbar” în Holocaust. Este demonic dar nu barbar. Prin barbari înțelegem sălbatici, ignoranți, agresivi, mânați și manipulați spre atrocități ce țin mai degrabă de animal, nu de civilizație. Ori Holocaustul a fost opusul barbariei. Holocaustul a însemnat o industrie a morții. De la pogromuri barbare s-a trecut la faza industrială, de ucidere a milioane de oameni. Holocaustul a însemnat o infrastructură a morții. Trenurile morții, care duceau victimele spre lagăre, funcționau la oră fixă și aveau un regim prioritar. Ba chiar exista și un ”mers al trenurilor”. Holocaustul a însemnat o întreagă birocrație a morții, cu funcționari care stăteau să socotească numărul victimelor, să le pună pe diverse categorii și să le jefuiască averile. Holocaustul a fost....perfect legal. Echipe de juriști aveau grijă ca totul să se facă conform cu legile absurde și de multe ori se certau pe chichițe juridice între ei (cum a fost cazul conferinței de la Wannsee). Astfel a apărut în istoria civilizației ceva incredibil de atroce, cu adevărat demonic, Răul civilizat, Răul care ascultă Wagner, Răul care după ce ucide zece mii de oameni, savurează un cognac și o țigară bună. Răul banal, al conțopistului care face socoteli într-un birou și de pe urma socotelilor lui, sute de mii de oameni sunt condamnați la moarte.... Răul manifestat sub chipul funcționarului care după aceea s-a justificat în fața istoriei că ”a crescut rezervele de aur ale țării” sale. Nu e nimic barbar în Holocaust și asta face să fie și mai înfricoșător ce s-a întâmplat acolo. Și de aceea nu putem fi toleranți și înțelegători cu ce a fost acolo. Acolo, în Holocaust, omul a arătat că diavolul poate fi depășit în Rău.

🇵🇱Rusia nu a fost invitată la ceremoniile prilejuite de comemorarea Holocaustului, zi ce coincide cu ziua eliberării lagărului de la Auschwitz de către....armata sovietică. Decizia a fost luată de către conducerea poloneză a memorialului de la Auschwitz. Lagărul unde au pierit un milion de evrei, aproximativ 80.000 de polonezi ne-evrei, 25.000 de romi şi 20.000 de soldaţi sovietici, a fost eliberat de Armata Roşie pe 27 ianuarie 1945. Mai trebuie menționat faptul că autoritățile germane au recrutat gardieni pentru lagărele de exterminare din rândul organizațiilor naționaliste ucrainene, cunoscute pentru antisemitismul lor.

Cele 100 de tancuri Panther sunt de fapt tot parte a propagandei. Ele sunt livrate de propagandă nouă, inainte de a fi livrate, dacă chiar vor fi livrate, ucrainenilor. Să mă explic. Printr-un joc propagandistic, făcut și de politicieni nu doar de presă, tancurile astea sunt livrate publicului consumator de propagandă NATO, ca fiind....arma secretă care va întoarce soarta războiului. Exact ca în propaganda nazistă din al doilea război mondial. Ofensiva ucraineană a eșuat și contraofensiva rusă este de succes. De asta publicul avea nevoie de o speranță, iar astea sunt tancurile nemțești. Când ele vor eșua, propaganda va veni cu narativul: "da, nemții au eșuat, dar aducem tancuri cu adevărat NATO, americane..." Războiul acesta va continua multe luni de acum înainte.... Soarta războiului este deja clară: va câștiga Rusia. O știe și NATO. Doar că NATO vrea acum să găsească soluția propagandistică de pe urma căreia să pară la sfârșit că doar Ucraina a pierdut războiul, nu și Vestul.

Un altfel de unire. Un grup de jurnaliști basarabeni au venit în România să protesteze și să atragă atenția românilor asupra unui fapt ”banal”: sub mutra aia dulcică și inocent- europeană a Maiei Sandu se ascunde un sistem în esență dictatorial, care folosește cenzura, interzicerea peste noapte a unor televiziuni, posturi radio sau site-uri pentru ”crima” de a nu transmite același mesaj ca puterea politică de la Chișinău. În România, Maia Sandu și actuala guvernare din Republica Moldova sunt prezentate în culori rozalii, patriotice, unioniste. În fapt, e un amestec de incompetență, dictatură (media opoziției interzisă, arestări și presiuni în justiție pe ce ”mișcă” în opoziție) și ipocrizie. Maia miaună ca o mâță înfometată la Bruxelles și zgârie ca o mâță nebună la Chișinău. Iar cei care au fabricat brandul Maia Sandu- și care sunt ....Soros &friends, nu este nimic ascuns, încearcă salvarea brandului de la inevitabilul dezastru din Moldova pentru a fi livrat apoi în România sub ambalaj ”unionist”. Însă faptul că jurnaliștii basarabeni au venit la București ca să își spună păsul și să ne atragă atenția este, după mine semnul că românii din Basarabia chiar au încredere în noi. Din păcate, ai noștri au încredere în Maia Sandu.....

164 de ani de stat român. România apare ca stat sub forma unui principat autonom din Imperiul Otoman și vrea să sfârșească ca o republică autonomă a Uniunii Europene. România s-a născut cu ambiția de a avea frontierele sale păzite, de a avea cetățenia proprie, moneda națională, armată proprie și politică externă proprie. După 164 de ani, românii se văicăresc că nu am fost „primiți„ în Schengen, adică că nu au dispărut frontierele, ambiția fiscală este renunțarea la moneda națională pentru euro, cea militară este să avem cât mai multe baze militare străine pe teritoriul țării și cea politică este aceea ca Bruxellesul să decidă pentru noi....

Ca mulți dintre dumneavoastră, urmăresc și eu bătălia pentru Bahmut, cu toate bătăliile conexe (Soledarul fiind cel mai important). E evident pentru oricine, inclusiv pentru sursele obiective occidentale, că această bătălie este decisivă militar nu atât pentru Rusia (care are resurse suficiente să ducă războiul) cât pentru Ucraina, care odată pierdută această bătălie, în care și-a aruncat și rezervele, va deveni incapabilă de a organiza o contraofensivă mai serioasă în orice sector de front. Cu toate acestea, bătălia militară, ca și câștigată de ruși, este dublată de bătălia mediatică. Regimul Zelenski ca și Vestul sunt mai interesați de fabricarea mediatică a unei victorii, decât de victoria propriu-zisă. Practic asistăm la două războaie: unul militar, între Rusia și NATO, pe teritoriul Ucrainei și unul mediatic, purtat aproape exclusiv în Vest, pentru controlul emoțiilor și opiniilor politice ale cetățenilor occidentali. Ca și în cazul pandemiei și a vaccinării, problema principală (boala, vaccinul, etc.) devine secundară față de problema controlului psiho-emoțional al maselor. Era un film american, ”Wag the dog” care s-a demonstrat a fi profetic. Ca și ”1984” al lui Orwell, unde un război despre care nu se știa decât de la știri, era pretextul perfect pentru totalitarismul de acasă. Să nu ne mire dacă în toamnă sau la anul, prin ianuarie, presa mainstream occidentală ne va informa despre cum armata Ucrainei a ajuns deja la suburbiile Moscovei iar Putin a fost ucis de o conjunctivită agresivă, în timp ce, în realitate, administrația rusească din Odesa va restaura statuia Ecaterinei cea Mare.... Însă pentru sute de milioane de vestici, ”realitatea” este doar ce transmite media și ce transmit influencerii.....

Una din anecdotele istorice (reale) care îmi plac mie, spune așa: Când Bonaparte, în arest ”la domiciliu” în insula Elba, a părăsit insula pentru a încerca să recupereze tronul, un cunoscut ziar parizian titra: ”Tiranul a părăsit insula Elba” Când Bonaparte a ajuns pe coasta franceză, ziarul punea titlul: ”Bonaparte a sosit în Franța” Când Bonaparte pătrundea în Lyon, fără nicio opoziție, ziarul titra: ”Napoleon a intrat în Lyon”. Iar când Bonaparte ajunsese în apropierea Parisului pregătindu-se să reia tronul, același ziar punea titlul: ”Împăratul se întoarce în Paris” Am văzut în presa și viața publică românească de mai multe ori aplicări actualizate ale acestei anecdote. Acum asistăm la faza cu vaccinurile, când toți se descoperă antivacciniști.... Peste un an și jumătate o să asistăm la putinismul manifest și valorificarea la maximum a culturii ruse, la atlantiștii înfocați de acum. Dar ce am mai văzut a fost felul în care societatea românească a înghițit cameleonismul jurnalistic, civic și cinic al unor jurnaliști, politicieni sau persoane publice. Pur și simplu, simplul fapt că ”au trecut” cu poporul i-a relegitimat pe niște lichele care aveau nevoie de ceva ani de pocăință prin pușcărie.... Asta spune mai multe despre slăbiciunea acestui popor decât despre cameleonism. Cât timp îi cânți în strună, poporul te va lăsa să îl mulgi....

Iată-mă și omul sistemului….. Eu care cred: -că lumea trebuie să fie multipolară, ca să se mai poată salva; -că Uniunea Europeană este un proiect ideologic toxic și falimentar; -că parteneriatul României cu SUA este o formă de vasalitate feudală; -că NATO e o alianță militară menită să deservească interesele hegemonice americane și….atât; -că România trebuie să dea repede afară trupele militare străine care practic îi anulează suveranitatea; -că e nevoie de naționalizarea energiei, apei și managementului resurselor; -că trebuie să regândim comerțul ca să prioritizăm producătorii români; -că trebuie să blocăm propaganda gender din învățământ și cultură. Eu, care în pandemie am scris și vorbit cât de mult am putut și pe unde am putut despre importanța libertății și despre dictatura sanitară (s-ar putea să fiu chiar primul care am folosit expresia asta), care am explicat logic și rațional că vacciniada este un amestec de escrocherie (parțial necesară politic) și dictatură, ei bine, eu sunt omul sistemului…. De ce? Pentru că: -nu sunt antisemit ci, vai, filosemit; -nu cred prostii superstițioase și militez pentru un creștinism care să se întoarcă la învățătura originală, cea din Scriptură și din primele două veacuri; -nu cred că dușmanul meu e vreun annunaki sau bielderberg ci prostia omenească, manifestată individual și colectiv prin ideologii, incultură și manipulare; -nu idealizez și nici nu demonizez vreo epocă sau realitate istorică; -nu cred că naționalismul, o prostie ideologică iluministă, e o soluție; -îmi place istoria bazată pe documente și fapte demonstrate, nu pe basme patriotice; -prefer un politician pragmatic unui patriot prost; -nu casc gura după dungi de la avioane; nu cred că la Davos s-a stabilit ca lumea să fie distrusă de o pneumonie, iar supraviețuitorii să fie uciși de un vaccin; -nu îmi plac idolii. Unde e sistemul acela care crede aceleași lucruri ca și mine ca să mă angajez ca ”omul lui”?

A murit papa Benedict al XVI lea, ultimul mare papă al Bisericii Catolice, dar și ultimul mare teolog catolic. Rațional, echilibrat, plin de credință, ascetic și smerit, Benedict a simțit că vremea Creștinismului constantinian, a civilizației creștine a apus. De asta nu întâmplător a ales să se retragă in 2013, in luna februarie, la exact 1700 de ani de la edictul de la Milano. În timpul pontificatului său am avut privilegiul unui stagiu de studiu la Vatican. Duminica mergeam la binecuvântarea de la Angelus, pentru a îl vedea de la fereastra biroului său....

Tot ceea ce trebuie spus!

75 de ani de când România a devenit republică. Pe 30 decembrie 1947, la presiunea autorităților comuniste, ultimul rege al României, Mihai I, abdica și pleca în exil, iar România devenea republică. Însă întrebarea ”republică sau monarhie?” a rămas, reactivându-se după decembrie 1989. Cum vedeți răspunsul la această întrebare?

Știu, o să enervez, dar dacă tac, sunt vinovat.... https://bogdanduca.org/2022/12/29/adevarul-despre-mircea-vulcanescu/

Ce înseamnă să fii patriot român: îți crește copilul ca în basme, într-o zi câți alții în 7 ani :)).